Decizia Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin. 2, ale art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila si ale art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

In M. Of. nr. 26 din 13 ianuarie 2010 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1641/2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin. 2, ale art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila si ale art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
Din cuprins:
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin. 2, ale art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila si ale art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicata de Lalu Edouard Spiro Nicolae in Dosarul nr. 985/279/2008 al Tribunalului Brasov – Sectia civila.
La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei prin avocat, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia, aratand, in esenta, ca aplicarea art. 109 alin. 2 din Codul de procedura civila raportat la procedura prevazuta de art. 31 din Legea nr. 51/1995 este neconstitutionala din moment ce aceasta din urma nu prevede accesul la o instanta de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ridicate, aratand ca autorul acesteia deduce neconstitutionalitatea textelor criticate din jocul combinat al acestora. O atare chestiune este una de aplicare si interpretare a legii, aspect ce excedeaza competentei Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 mai 2009, pronuntata in Dosarul nr. 985/279/2008, Tribunalul Brasov – Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin. 2, ale art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila si ale art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicata de Lalu Edouard Spiro Nicolae intr-o cauza avand ca obiect solutionarea recursului formulat intr-o contestatie la executare.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca jurisdictia reglementata de dispozitiile art. 31 din Legea nr. 51/1995 este una administrativa si, prin urmare, facultativa. In aceste conditii, se apreciaza ca art. 109 alin. 2 coroborat cu art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila incalca accesul liber la justitie, intrucat ambele texte fac trimitere indirect la procedura prevazuta de art. 31 din Legea nr. 51/1995, procedura care, la randul ei, nu poate fi considerata ca fiind o cale speciala prevazuta de lege de care contestatorul ar fi trebuit sa uzeze in mod obligatoriu.
Tribunalul Brasov – Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile legale criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 109 alin. 2, ale art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila si ale art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, texte care au urmatorul cuprins:
– Art. 109 alin. 2 din Codul de procedura civila: „In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de acea lege. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.”;
– Art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila: „In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.”;
– Art. 31 din Legea nr. 51/1995: „Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de consiliul baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plangere la Comisia permanenta, a carei solutie este definitiva.”
Autorul exceptiei sustine ca textele legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi si ale art. 21 privind accesul liber la justitie.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
1. Dispozitiile art. 31 din Legea nr. 51/1995 nu reglementeaza, astfel cum sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate, o jurisdictie administrativa speciala. Legea nr. 51/1995 vizeaza ordinul profesional al avocatilor, acestia avand ca structura nationala Uniunea Nationala a Barourilor din Romania. In aceste conditii, se retine ca procedurile interne specifice acestui ordin profesional nu implica forta de coercitie a statului. Prin urmare, procedura prevazuta de art. 31 din legea mentionata nu poate avea caracter administrativ; ea este jurisdictionala prin prisma faptului ca dezbaterile sunt guvernate de principiul contradictorialitatii, insa acest lucru nu o califica, in mod implicit, ca fiind si administrativa, intrucat in raportul juridic ce se naste nu este implicat statul prin autoritatile si institutiile sale. In consecinta, nu se poate retine aplicabilitatea art. 21 alin. (4) din Constitutie.
De altfel, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 15 mai 1995, a stabilit ca aceasta solutie legislativa cuprinsa in momentul de fata la art. 31 din Legea nr. 51/1995 este constitutionala „in masura in care se interpreteaza in sensul ca cei interesati au acces la justitie in conditiile legii”. Prin urmare, nimic nu impiedica crearea unor proceduri speciale de contestare a actelor juridice emise de catre membrii ordinelor profesionale atat timp cat, in cauza de fata, solutia data de comisia permanenta a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania poate fi cenzurata de instantele de judecata.
Tinandu-se cont de cele aratate mai sus, nu este incalcat dreptul autorului exceptiei de a se adresa instantelor de judecata.
2. Cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila, Curtea s-a pronuntat prin mai multe decizii. Astfel, prin Decizia nr. 935 din 19 decembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, Curtea a statuat: „Contestatia la executare este destinata sa inlature neregularitatile comise cu prilejul urmaririi silite sau sa ofere lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu ce urmeaza sa fie valorificat. In cadrul solutionarii contestatiei, instanta nu poate examina imprejurari ce vizeaza fondul cauzei si care sunt de natura sa repuna in discutie hotarari ce emana de la organe cu activitate jurisdictionala, in fata carora au avut loc dezbateri contradictorii, partile avand posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apararile de fond necesare. O solutie contrara, sub acest aspect, ar nesocoti principiul autoritatii de lucru judecat.
Totodata, Curtea observa ca hotararea judecatoreasca ce constituie titlu executoriu a fost pronuntata in urma unui proces ce s-a desfasurat cu respectarea tuturor garantiilor privind dreptul la un proces echitabil, inclusiv exercitarea dreptului la aparare, putand fi supusa cailor de atac stabilite de lege.”
3. Cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 109 alin. 2 din Codul de procedura civila, Curtea s-a pronuntat prin mai multe decizii. Astfel, prin Decizia nr. 96 din 13 februarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 168 din 9 martie 2007, Curtea a statuat ca „din dispozitia criticata rezulta ca este vorba de o conditie extrinseca ce trebuie respectata, si anume ca sesizarea instantei competente se face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, dar nu in toate cazurile, ci numai in acele cazuri in care legea prevede obligativitatea parcurgerii acestei proceduri prealabile.
De asemenea, Curtea retine ca prin instituirea procedurii prealabile, ca de altfel in toate cazurile in care legiuitorul a conditionat valorificarea unui drept de exercitarea sa in cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmarit restrangerea accesului liber la justitie, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, in vederea exercitarii dreptului constitutional prevazut de art. 21 din Constitutie. Astfel, se previn abuzurile si se asigura protectia drepturilor si intereselor legitime ale celorlalte parti. Reglementarea de catre legiuitor, in limitele competentei ce i-a fost conferita prin Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri speciale, nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuziva, in detrimentul altor titulari de drepturi, in egala masura ocrotite”.
Neintervenind elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziilor amintite isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
De altfel, din critica de neconstitutionalitate se observa ca autorul exceptiei considera dispozitiile legale supuse analizei Curtii ca fiind neconstitutionale prin prisma unei greseli procedurale pe care a savarsit-o. Or, nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
Avandu-se in vedere cele de mai sus, exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa ca neintemeiata.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin. 2, ale art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila si ale art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicata de Lalu Edouard Spiro Nicolae in Dosarul nr. 985/279/2008 al Tribunalului Brasov – Sectia civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 10 decembrie 2009.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close