Decizia Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

In M. Of. nr. 32 din 15 ianuarie 2010 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1594/2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.
Din cuprins:
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, exceptie ridicata de Arghil Chiorean in Dosarul nr. 759/337/2008 al Judecatoriei Zalau.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 15 aprilie 2009, pronuntata in Dosarul nr. 759/337/2008, Judecatoria Zalau a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, exceptie ridicata de Arghil Chiorean intr-o cauza avand ca obiect savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala, fals material in inscrisuri sub semnatura privata, prevazute si pedepsite de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 si art. 290 din Codul penal cu aplicarea art. 13 si art. 41 alin. (2) din Codul penal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale in masura in care se aplica numai celor ce savarsesc infractiuni de evaziune fiscala si care, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, acopera integral prejudiciul cauzat din moment ce constituirea de parte civila se poate face in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecata, pana la citirea actului de sesizare, existand astfel posibilitatea ca primul termen de judecata sa nu coincida cu momentul la care se depune constituirea de parte civila, devenind astfel imposibila achitarea prejudiciului.
De asemenea, se considera ca prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005 sunt discriminatorii si pentru faptul ca se aplica doar daca prejudiciul este acoperit de inculpat, nu si in cazul in care acesta ar fi acoperit de partea responsabila civilmente. Mai mult, se apreciaza ca textul criticat este discriminatoriu si in raport cu anumite categorii de invinuiti sau inculpati, precum cei care au obtinut restituirea cauzei la procuror, cei care au obtinut casarea hotararii instantei de fond si rejudecarea ei de catre aceeasi instanta, cei care au fost trimisi in judecata si care au avut primul termen de judecata inainte de intrarea in vigoare a art. 10 din Legea nr. 241/2005 sau celor carora li s-a prezentat materialul de urmarire penala inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 241/2005.
Judecatoria Zalau apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciaza ca textul legal criticat este constitutional.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise depuse, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial la Romaniei, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005. In realitate, critica de neconstitutionalitate se circumscrie numai art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, text cu privire la constitutionalitatea caruia Curtea, potrivit jurisprudentei sale, urmeaza a se pronunta. Astfel, dispozitiile criticate au urmatorul cuprins:
„(1) In cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de prezenta lege, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar.”
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca in repetate randuri s-a pronuntat cu privire la constitutionalitatea textului art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 in raport cu critici similare de constitutionalitate. Astfel, prin deciziile nr. 1.053 din 9 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, nr. 802 din 3 iulie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, nr. 1.084 din 8 septembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 665 din 6 octombrie 2009, Curtea a statuat ca legiuitorul este liber sa aprecieze atat pericolul social in functie de care urmeaza sa stabileasca natura juridica a faptei incriminate, cat si conditiile raspunderii juridice pentru aceasta fapta.
Totodata, principiul egalitatii in drepturi nu implica tratarea juridica uniforma a tuturor infractiunilor, iar reglementarea unui regim sanctionator in functie de acoperirea prejudiciului cauzat prin infractiunea savarsita este expresia fireasca a principiului constitutional mentionat, care impune ca la aceleasi situatii juridice sa se aplice acelasi regim, iar la situatii juridice diferite tratamentul juridic sa fie diferentiat.
De asemenea, pentru a evita discriminarile ce se pot naste intre inculpati cu privire la aplicarea textului art. 10 alin. (1) din lege in functie de data primului termen de judecata, in acord cu Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, primul termen de judecata poate fi considerat cel imediat urmator datei intrarii in vigoare a Legii nr. 241/2005, indiferent de faza in care se afla judecarea procesului penal.
Mai mult, invinuitul sau inculpatul, dupa caz, are posibilitatea sa achite integral prejudiciul cauzat fie in cursul urmaririi penale, fie in cursul judecatii pana la primul termen de judecata. Cuantumul prejudiciului cauzat este cel care rezulta din actele dosarului, si anume din rechizitoriu sau din actele financiar-contabile existente la dosar.
Neintervenind elemente noi de natura a determina schimbarea jurisprudentei Curtii, atat solutiile, cat si considerentele cuprinse in aceste decizii isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
Distinct de cele de mai sus, se retine ca sustinerea autorului exceptiei potrivit careia textul criticat se aplica doar daca prejudiciul este acoperit de inculpat, nu si in cazul in care acesta ar fi acoperit de partea responsabila civilmente, este o chestiune ce tine de aplicarea si interpretarea legii. In fine, critica autorului exceptiei in sensul ca textul este discriminatoriu in privinta unor categorii de invinuiti sau inculpati, se retine ca instanta de contencios constitutional este legiuitor negativ, si nu unul pozitiv care sa poata extinda aplicarea textului criticat si cu privire la alte categorii de persoane. Mai mult, aspectele invederate cu privire la aplicarea textului de lege cu privire la invinuiti sau inculpati carora li s-a prezentat materialul de urmarire penala sau care au avut primul termen de judecata inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 241/2005 sunt probleme deja solutionate prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 932 din 14 decembrie 2006, precitata.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, exceptie ridicata de Arghil Chiorean in Dosarul nr. 759/337/2008 al Judecatoriei Zalau.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 26 noiembrie 2009.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close