Concluziile Consiliului European, Bruxelles, 4 februarie 2011

1.             Pe langa actiunea imediata necesara pentru abordarea celor mai presante provocari generate de criza economica si financiara, este importanta continuarea punerii unor baze solide pentru o crestere economica durabila si generatoare de locuri de munca. Acesta este scopul Strategiei pentru ocuparea fortei de munca si crestere economica Europa 2020, adoptata in iunie anul trecut. In cursul reuniunii de astazi, Consiliul European s-a concentrat asupra a doua sectoare – energia si inovarea – esentiale pentru cresterea economica si prosperitatea viitoare a Europei. Consiliul European a convenit asupra unor actiuni prioritare a caror punere in aplicare va contribui semnificativ la consolidarea cresterii economice si la crearea de locuri de munca, precum si la promovarea competitivitatii Europei.

I.          ENERGIE

2.             Energia sigura, garantata, durabila si necostisitoare, care contribuie la competitivitatea europeana, ramane o prioritate pentru Europa. Actiunea la nivelul UE poate si trebuie sa creeze valoare adaugata in sensul acestui obiectiv. De-a lungul anilor, s-a lucrat intens la aspectele principale ale unei politici energetice a UE, printre care se numara stabilirea de obiective ambitioase in ceea ce priveste energia si schimbarile climatice si adoptarea unei legislatii cuprinzatoare in sprijinul acestor obiective. Reuniunea de astazi a Consiliului European a evidentiat angajamentul UE fata de aceste obiective sub forma unor concluzii operationale, prezentate in continuare.

3.             UE are nevoie de o piata interna a energiei pe deplin functionala, interconectata si integrata. Legislatia privind piata interna a energiei trebuie asadar pusa in aplicare de statele membre rapid si integral, respectand fara exceptie termenii conveniti. Consiliul European si Parlamentul sunt invitate sa faca eforturi in directia unei adoptari rapide a propunerii Comisiei de regulament privind integritatea si transparenta pietelor energiei.

4.             Piata interna a energiei ar trebui finalizata pana in 2014, pentru a permite circulatia libera a gazelor si a electricitatii. Aceasta necesita in special ca, in cooperare cu ACER, autoritatile nationale de reglementare si operatorii de sisteme de transport sa isi accelereze activitatea in ceea ce priveste cuplarea pietelor, orientarile si codurile de retea aplicabile in toate retelele europene. Statele membre, in colaborare cu organismele europene de standardizare si cu sectorul industrial, sunt invitate sa accelereze lucrarile in vederea adoptarii unor standarde tehnice privind sistemele de incarcare pentru vehiculele electrice pana la jumatatea anului 2011 si privind retelele si contoarele inteligente pana la sfarsitul anului 2012. Comisia va prezenta periodic rapoarte privind functionarea pietei interne a energiei, acordand o atentie deosebita consumatorilor, inclusiv celor mai vulnerabili dintre ei, in conformitate cu concluziile Consiliului din 3 decembrie 2010.

5.             Sunt necesare eforturi majore pentru a moderniza si a extinde infrastructura energetica a Europei si pentru a realiza interconectarea transfrontaliera a  retelelor, in conformitate cu prioritatile identificate in Comunicarea Comisiei privind infrastructura energetica. Acest lucru este crucial pentru a garanta faptul ca solidaritatea intre statele membre va deveni operationala, ca rutele de aprovizionare/tranzit si sursele de energie alternative se vor materializa si ca sursele regenerabile de energie se vor dezvolta si vor concura cu sursele traditionale. Este important sa se rationalizeze si sa se imbunatateasca procedurile de autorizare, respectand in acelasi timp competentele si procedurile nationale, pentru construirea noilor infrastructuri; Consiliul European asteapta cu interes viitoarea propunere din partea Comisiei in acest sens. Diversele initiative demarate de statele membre in ceea ce priveste integrarea pietelor si a retelelor la nivel regional, precum si cele prezentate in comunicarea Comisiei, contribuie la acest obiectiv si merita sa fie sprijinite. Niciun stat membru al UE nu ar trebui sa ramana izolat de retelele europene de gaz si electricitate dupa 2015 sau sa se confrunte cu amenintari la adresa securitatii energetice din cauza absentei unor conexiuni adecvate.

6.             Marea parte a costurilor importante de finantare a investitiilor in infrastructura va trebui sa fie furnizata de piata, costurile fiind recuperate prin intermediul tarifelor. Este vitala promovarea unui cadru de reglementare care sa atraga investitiile. Ar trebui acordata o atentie deosebita stabilirii tarifelor intr-un mod transparent si nediscriminatoriu, la niveluri corespunzatoare nevoilor de finantare si unei alocari adecvate a costurilor in cazul investitiilor transfrontaliere, in conditiile consolidarii concurentei si competitivitatii, precum si luarii in considerare a impactului asupra consumatorilor. Cu toate acestea, anumite proiecte care si-ar gasi justificarea din perspectiva securitatii aprovizionarii sau a solidaritatii, dar care nu pot atrage o finantare suficienta bazata pe piata, pot necesita finantare publica, la un nivel restrans, pentru atragerea finantarii private. Astfel de proiecte ar trebui selectionate pe baza unor criterii clare si transparente. Comisia este invitata sa inainteze Consiliului, pana in iunie 2011, rapoarte cu estimari ale investitiilor care pot fi necesare, cu sugestii privind modul de a raspunde cerintelor de finantare si cu modalitati de abordare a posibilelor obstacole care stau in calea investitiilor in infrastructura.

7.             Pentru a-si consolida si mai mult securitatea aprovizionarii, ar trebui evaluat potentialul Europei pentru extragerea si utilizarea durabila a resurselor de combustibili fosili conventionali si neconventionali (gaze naturale de sist si sisturi bituminoase).

8.             Investitiile in eficienta energetica sporesc competitivitatea si sustin securitatea aprovizionarii cu energie si durabilitatea cu costuri reduse. Obiectivul de crestere cu 20% a eficientei energetice pana in 2020, astfel cum a fost convenit de Consiliul European din iunie 2010 si pentru indeplinirea caruia nu exista inca toate premisele, trebuie realizat. Acest lucru presupune o actiune hotarata pentru a valoriza potentialul considerabil de crestere a economiilor de energie ale cladirilor, ale transporturilor si ale produselor si proceselor. Incepand cu 1 ianuarie 2012, toate statele membre ar trebui sa includa standarde de eficienta energetica tinand seama de obiectivul principal al UE in achizitiile publice pentru cladirile si serviciile publice relevante. Consiliul este invitat sa analizeze cu promptitudine propunerea care va fi prezentata in curand de Comisie privind noul plan de eficienta energetica, care va detalia o serie de politici si de masuri referitoare la intregul lant de aprovizionare cu energie. Acesta va revizui punerea in aplicare a obiectivului de eficienta energetica al UE pana in 2013 si va analiza si alte masuri in caz de necesitate.

9.             Comisia este invitata sa isi intensifice colaborarea cu statele membre in ceea ce priveste punerea in aplicare a Directivei privind energia regenerabila, in special in ceea ce priveste scheme de sprijin si mecanisme de cooperare nationale consecvente.

10.         UE si statele sale membre vor promova investitiile in surse regenerabile si in tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon sigure si durabile si se vor axa pe punerea in aplicare a prioritatilor tehnologice stabilite in Planul strategic european pentru tehnologiile energetice. Comisia este invitata sa propuna noi initiative in ceea ce priveste retelele inteligente, inclusiv legate de proiectarea unor vehicule nepoluante, stocarea energiei, biocombustibilii durabili si solutiile de economisire a energiei pentru orase.

11.         Exista necesitatea unei coordonari mai bune a activitatilor UE si ale statelor membre in vederea asigurarii consecventei si coerentei in relatiile externe ale UE cu tarile producatoare, de tranzit si consumatoare cu rol-cheie. Comisia este invitata sa prezinte pana in iunie 2011 o comunicare privind securitatea aprovizionarii si cooperarea internationala in scopul sporirii consecventei si coerentei actiunii externe a UE in domeniul energetic. Incepand cu 1 ianuarie 2012, statele membre sunt invitate sa informeze Comisia cu privire la toate acordurile lor bilaterale noi si existente cu tarile terte; Comisia va pune aceste informatii la dispozitia tuturor celorlalte state membre in forma cuvenita, tinand seama de necesitatea de a proteja informatiile sensibile din punct de vedere comercial. Inaltul Reprezentant este invitat sa tina seama pe deplin de dimensiunea securitatii energetice in activitatea sa. Securitatea energetica ar trebui, de asemenea, sa se reflecte pe deplin in politica de vecinatate a UE.

12.         UE ar trebui sa ia initiative, in conformitate cu tratatele, in forurile internationale relevante si sa dezvolte parteneriate energetice reciproc avantajoase cu factori-cheie si in jurul coridoarelor strategice, acoperind o gama larga de chestiuni, inclusiv abordarile de reglementare, cu privire la toate subiectele de interes comun, precum securitatea energetica, tehnologiile sigure si durabile cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficienta energetica, un mediu de investitii care sa mentina si sa promoveze cele mai inalte standarde de securitate nucleara. Ar trebui sa incurajeze tarile invecinate sa adopte normele sale relevante pentru piata interna a energiei, indeosebi prin extinderea si aprofundarea Tratatului de instituire a Comunitatii Energetice si prin promovarea unor initiative de cooperare regionala. De asemenea, in contextul strategiei energetice 2020, ar trebui sa elaboreze masuri in functie de necesitati, pentru a asigura conditii de concurenta echitabile pentru producatorii de energie din UE in raport cu producatorii din afara Spatiului Economic European. Este necesar ca Europa sa isi diversifice rutele si sursele de aprovizionare. Prin urmare, Comisia este invitata sa isi continue eforturile in directia facilitarii dezvoltarii coridoarelor strategice pentru transportul volumelor mari de gaze, precum coridorul sudic.

13.         Ar trebui continuate cat mai curand posibil lucrarile de dezvoltare a unui parteneriat fiabil, transparent si normativ cu Rusia in domenii de interes energetic comun, ca parte a negocierilor privind procesul ulterior acordului de parteneriat si cooperare si din perspectiva lucrarilor in curs privind parteneriatul pentru modernizare si dialogul in materie de energie.

14.         UE va coopera cu tarile terte pentru a aborda volatilitatea preturilor energiei si va continua aceasta activitate in cadrul G20.

15.         Consiliul European a asteptat cu interes elaborarea unei strategii care vizeaza emisii reduse de dioxid de carbon in 2050, care sa ofere un cadru de actiune pe termen lung in sectorul energetic si in alte sectoare conexe. Atingerea obiectivului UE, in contextul reducerilor necesare, conform IPCC, de catre tarile dezvoltate, ca grup, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80-95% pana in 2050 in raport cu nivelul anului 1990, astfel cum s-a convenit in octombrie 2009, va necesita o revolutie a sistemelor energetice, care trebuie sa inceapa in prezent. Ar trebui acordata suficienta atentie stabilirii unor etape intermediare in vederea atingerii obiectivului in 2050. Consiliul European va monitoriza periodic evolutiile in acest sens.

II. INOVARE

16.         Investitiile in educatie, cercetare, tehnologie si inovare reprezinta vectorul principal al cresterii, iar ideile inovatoare care pot fi transformate in noi produse si servicii comercializabile contribuie la stimularea cresterii economice si la crearea unor locuri de munca de calitate. Consiliul European a solicitat punerea in aplicare a unei abordari strategice si integrate in vederea stimularii inovarii si a valorificarii integrale a capitalului intelectual al Europei, in beneficiul cetatenilor, al intreprinderilor (in special IMM-uri) si al cercetatorilor. Acesta va monitoriza progresele inregistrate in cadrul actiunilor ulterioare Strategiei Europa 2020.

17.         Din acest punct de vedere, Consiliul European a luat act de tendintele si de evolutiile scoase in evidenta de actualul Tablou de bord privind inovarea al Comisiei. Acesta a invitat Comisia sa dezvolte rapid un indicator integrat unic pentru a permite o mai buna monitorizare a progreselor in domeniul inovarii. Consiliul va urmari in continuare evolutiile privind chestiunile sus-mentionate.

18.         Inovarea contribuie la abordarea celor mai importante provocari societale cu care ne confruntam. Experienta si resursele Europei trebuie mobilizate intr-un mod coerent, iar sinergiile dintre UE si statele membre trebuie promovate pentru a garanta ca inovatiile care prezinta avantaje pentru societate ajung mai rapid pe piata. Ar trebui dezvoltata programarea comuna. Lansarea parteneriatului-pilot pentru inovare privind imbatranirea activa si sanatoasa este un pas important in contextul respectiv. Monitorizarea periodica efectuata de Consiliu va fi necesara pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, precum si a tintelor concrete care urmeaza sa fie stabilite in fiecare an. Consiliul va adopta deciziile politice necesare referitoare la viitoarele parteneriate pentru inovare, inainte de lansarea acestora.

19.         Europa are nevoie de un spatiu de cercetare unificat pentru a atrage talente si investitii. Prin urmare, deficientele restante trebuie abordate rapid, iar Spatiul european de cercetare trebuie finalizat pana in 2014, pentru a crea o piata unica autentica pentru cunostinte, cercetare si inovare. In special, ar trebui depuse eforturi pentru imbunatatirea mobilitatii si a perspectivelor de cariera ale cercetatorilor, a mobilitatii studentilor din ciclurile post-universitare si a atractivitatii Europei pentru cercetatorii straini. In plus, informatiile privind cercetarea si dezvoltarea finantate din fonduri publice ar trebui difuzate mai bine, in conditiile respectarii drepturilor de proprietate intelectuala, in special prin stabilirea unui inventar al programelor de cercetare si dezvoltare finantate de UE, coordonat cu inventare similare ale programelor de cercetare si dezvoltare finantate la nivel national.

20.         Ar trebui incurajate investitiile private in produse si servicii inovatoare, in special prin imbunatatirea conditiilor-cadru. In aceasta privinta, Comisia este invitata:

–               sa prezinte propuneri in vederea accelerarii, a simplificarii si a modernizarii procedurilor de standardizare, in special pentru a permite transformarea standardelor elaborate in sectorul industrial in standarde la nivel european, in anumite conditii;

–               sa furnizeze orientari legate de aplicarea directivelor privind achizitiile publice; in general, achizitiile publice ar trebui mai bine directionate catre sporirea cererii de bunuri si servicii inovatoare;

–               in cursul anului 2011, sa intreprinda o evaluare la jumatatea perioadei a cadrelor relevante privind ajutorul de stat;

–               sa examineze optiunile referitoare la instituirea unui instrument de valorizare a drepturilor de proprietate intelectuala la nivel european, in special pentru a facilita accesul IMM-urilor pe piata cunoasterii, si sa raporteze Consiliului pana la sfarsitul anului 2011.

21.         Comisia este invitata sa faca progrese rapide in domenii-cheie ale economiei digitale pentru a asigura crearea pietei digitale unice pana in 2015, inclusiv promovarea si protejarea creativitatii, dezvoltarea comertului electronic si disponibilitatea informatiilor din sectorul public.

22.         Ar trebui depuse toate eforturile necesare in vederea eliminarii obstacolelor de natura juridica si administrativa restante din calea functionarii transfrontaliere a capitalului de risc. Comisia este invitata sa inainteze, pana la sfarsitul anului 2011, propuneri:

–               de instituire a unui sistem de capital de risc la nivel european, pe baza FEI si a altor institutii financiare relevante si in cooperare cu operatorii nationali;

–               de extindere a mecanismului de finantare cu partajarea riscurilor;

–               si de evaluare a celor mai bune modalitati de a raspunde nevoilor intreprinderilor inovatoare cu crestere rapida, printr-o abordare din perspectiva pietei. In acest sens, Comisia este invitata de asemenea sa examineze fezabilitatea unui sistem de cercetare pentru inovare adresat intreprinderilor mici.

23.         Atunci cand intreprind masuri de consolidare fiscala, statele membre ar trebui sa acorde prioritate cheltuielilor care favorizeaza cresterea durabila, in domenii precum cercetarea si inovarea, educatia si energia.

24.         Astfel de eforturi ar trebui insotite de masuri clare de reforma in vederea consolidarii eficientei sistemelor de cercetare si inovare ale statelor membre. La nivel national, statele membre reamintesc disponibilitatea lor de a aloca cel putin 50% din venitul generat de schema de comercializare a certificatelor de emisii pentru finantarea actiunilor din domeniul climatic, inclusiv a proiectelor inovatoare. De asemenea, acestea ar trebui sa imbunatateasca utilizarea fondurilor structurale existente alocate proiectelor de cercetare si inovare.

25.         Simplificarea instrumentelor UE care vizeaza promovarea cercetarii, a dezvoltarii si a inovarii reprezinta un element esential in vederea facilitarii adoptarii acestora de catre cei mai buni omeni de stiinta si de cele mai inovatoare intreprinderi, in special prin obtinerea unui acord intre institutiile relevante cu privire la un nou echilibru intre incredere si control, precum si intre asumarea riscurilor si evitarea acestora. Comisia este invitata sa prezinte propuneri pana la sfarsitul acestui an, garantand faptul ca gama completa de instrumente de finantare a cercetarii si inovarii converge catre un cadru strategic comun. Ar trebui examinata elaborarea unor mecanisme de finantare adecvate pentru finantarea proiectelor europene majore care reprezinta vectori importanti ai cercetarii si inovarii. Este esential, mai mult ca oricand, sa fie imbunatatita eficienta cheltuielilor publice la nivel national si la nivelul UE. In acest sens, simplificarea regulamentului financiar ar trebui adoptata pana la sfarsitul anului, pentru a asigura mecanisme de executie eficiente pentru politicile UE.

III. SITUATIA ECONOMICA

26.         Consiliul European a analizat situatia economica si a luat act de faptul ca perspectiva economica globala se imbunatateste, desi persista dificultati importante. Acesta a convenit asupra caii de urmat pana la Consiliul European din martie.

27.         Consiliul European a solicitat Consiliului sa ajunga in martie la o abordare generala referitoare la propunerile legislative ale Comisiei privind guvernanta economica, asigurand punerea in aplicare deplina a recomandarilor Grupului operativ, astfel incat sa se ajunga la un acord final cu Parlamentul European pana la sfarsitul lui iunie. Aceasta va permite consolidarea Pactului de stabilitate si de crestere si punerea in aplicare a unui nou cadru macroeconomic.

28.         Acesta a solicitat Autoritatii bancare europene si altor autoritati relevante sa efectueze simulari de criza ambitioase, iar statelor membre sa garanteze ca exista planuri concrete, conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, pentru toate cazurile in care o banca se dovedeste a fi vulnerabila in urma simularilor de criza.

29.         In contextul semestrului european si pe baza analizei anuale a cresterii prezentate de Comisie, Consiliul European din martie va identifica prioritatile reformelor structurale si ale consolidarii fiscale pentru urmatoarea etapa a programelor de stabilitate si de convergenta, precum si in ceea ce priveste domeniile de competenta ale UE, inclusiv piata unica. Pe baza acestora, si ghidandu-se dupa orientarile integrate Europa 2020, statele membre sunt invitate sa inainteze in aprilie programe nationale de reforma, precum si programe de stabilitate sau de convergenta.

30.         Consiliul European din martie va adopta, de asemenea, decizia finala privind modificarea limitata a tratatului in vederea instituirii Mecanismului european de stabilitate.

31.         Consiliul European a salutat declaratia anexata a sefilor de stat sau de guvern din zona euro si a institutiilor UE.

IV.       RELATII EXTERNE

32.       Consiliul European a adoptat o declaratie privind Egiptul si situatia din regiune (anexa II).

33.     Consiliul European a subliniat ca evolutiile din regiunea mediteraneeana dau un caracter si mai urgent obligatiei de a respecta acordurile de pace anterioare si realizarii de progrese rapide in procesul de pace din Orientul Mijlociu. Consiliul European a declarat ca asteapta o contributie substantiala la acest proces din partea reuniunii Cvartetului care se va desfasura la 5 februarie 2011 la München .

34.     Consiliul European a aprobat Concluziile privind Belarus, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 31 ianuarie, inclusiv decizia de a impune masuri restrictive. Uniunea Europeana isi reafirma hotararea ferma de a consolida angajamentul sau in ceea ce priveste societatea civila din Belarus.  Uniunea Europeana isi reafirma angajamentul fata de politica sa de dialog critic, inclusiv prin intermediul dialogului si al Parteneriatului estic, cu conditia respectarii principiilor democratiei, a statului de drept si a drepturilor omului. Consiliul Afaceri Externe va reexamina cu regularitate situatia din Belarus, fiind pregatit sa aiba in vedere, dupa caz, noi masuri punctuale in toate domeniile.

________________________

ANEXA I

DECLARATIA SEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN DIN ZONA EURO SI A INSTITUTIILOR UE

In urma declaratiei lor din decembrie 2010, si reiterandu-si disponibilitatea de a face tot ce este necesar pentru a asigura stabilitatea zonei euro in ansamblu, sefii de stat sau de guvern din zona euro si institutiile UE au analizat progresele inregistrate in procesul de implementare a strategiei globale de mentinere a stabilitatii financiare si de asigurare a faptului ca zona euro va iesi mai puternica din criza.

Aceasta strategie cuprinde pachetul legislativ privind guvernanta economica, simularile de criza si solutiile de insanatosire a sectorului financiar, precum si implementarea semestrului european. In plus, s-a convenit asupra urmatoarelor etape ca parte a pachetului global care urmeaza sa fie finalizat in martie:

  • · continuarea punerii in aplicare cu succes a programelor existente impreuna cu Grecia si Irlanda;
  • · evaluarea de catre Comisie in colaborare cu BCE a progreselor realizate in statele membre din zona euro, in ceea ce priveste punerea in aplicare a masurilor adoptate pentru a consolida pozitiile fiscale si perspectivele de crestere economica;
  • · propuneri concrete ale Eurogrupului referitoare la consolidarea FESF, in vederea asigurarii eficientei necesare pentru a oferi sprijinul corespunzator;
  • · finalizarea, sub conducerea presedintelui Eurogrupului, a caracteristicilor operationale ale Mecanismului european de stabilitate, in conformitate cu mandatul convenit in decembrie.

Pe baza noului cadru privind guvernanta economica, sefii de stat sau de guvern vor continua demersurile in vederea obtinerii unui nou standard de calitate a coordonarii politicilor economice in zona euro pentru a spori competitivitatea, ceea ce va conduce la un grad mai inalt de convergenta fara a periclita piata unica. Statele care nu sunt membre ale zonei euro vor fi invitate sa participe la procesul de coordonare. Presedintele Consiliului European va desfasura consultari cu sefii de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro si va inainta ulterior un raport care sa identifice modalitatile concrete de urmat in conformitate cu Tratatul. In acest scop, acesta va coopera indeaproape cu presedintele Comisiei. De asemenea, se va asigura ca sefii de stat sau de guvern din statele membre interesate care nu fac parte din zona euro sunt implicati in acest proces in mod corespunzator.

_____________________

ANEXA II

DECLARATIE PRIVIND EGIPTUL SI SITUATIA DIN REGIUNE

Consiliul European urmareste cu cel mai mare interes situatia in curs de deteriorare din Egipt. Consiliul a condamnat in termenii cei mai fermi violentele si pe cei care fac uz de violenta si care o incurajeaza. Acesta a subliniat dreptul tuturor cetatenilor de a demonstra liber si pasnic, sub protectia corespunzatoare a autoritatilor de aplicare a legii. Orice incercare de ingradire a fluxului liber de informatii, inclusiv agresarea si intimidarea ziaristilor si a aparatorilor drepturilor omului, este inacceptabila.

Consiliul European a invitat autoritatile egiptene sa raspunda aspiratiilor poporului egiptean prin reforme politice si nu prin represiune.  Toate partile ar trebui sa dea dovada de retinere, sa evite noi violente si sa initieze un proces de tranzitie ordonat catre un guvern de larga reprezentare. Consiliul European a subliniat ca acest proces de tranzitie trebuie sa inceapa acum. Relatia dintre UE si Egipt trebuie sa se bazeze pe principiile cuprinse in Acordul de asociere si pe angajamentele asumate.

Consiliul European a salutat expresia pasnica si demna de catre popoarele tunisian si egiptean a aspiratiilor lor legitime, democratice, economice si sociale care sunt in acord cu valorile promovate de Uniunea Europeana pe plan intern si in lume.  Consiliul European a subliniat ca ar trebui ca aspiratiilor democratice ale cetatenilor sa li se raspunda prin dialog si reforme politice, in conditiile respectarii depline a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si prin alegeri libere si corecte. Consiliul European a invitat toate partile sa se angajeze intr-un dialog real in acest scop.

Uniunea Europeana este hotarata sa acorde sprijin deplin procesului de tranzitie catre guvernanta democratica, pluralism, oportunitati imbunatatite de prosperitate economica si incluziune sociala, precum si catre o stabilitate regionala consolidata. Consiliul European isi exprima angajamentul fata de un nou parteneriat care sa implice un sprijin mai eficient pe viitor pentru tarile care urmaresc reforme politice si economice, inclusiv prin intermediul politicii europene de vecinatate si al Uniunii pentru Mediterana.

In acest context, Consiliul European:

–               a invitat Inaltul Reprezentant sa trasmita mesajul nostru cu ocazia vizitei pe care o va efectua in curand in Tunisia si Egipt;

–               a invitat Inaltul Reprezentant sa elaboreze, in cadrul acestui parteneriat, un pachet de masuri avand drept obiectiv sprijinul Uniunii Europene acordat procesului de tranzitie si transformare (consolidarea institutiilor democratice, promovarea guvernantei democratice si a justitiei sociale, precum si oferirea de asistenta pentru pregatirea si desfasurarea de alegeri libere si corecte); si sa coreleze mai strans politica europeana de vecinatate si Uniunea pentru Mediterana cu aceste obiective;  si

–               a invitat Inaltul Reprezentant si Comisia sa adapteze rapid instrumentele Uniunii Europene, sa puna la dispozitie ajutor umanitar si sa propuna masuri si proiecte pentru stimularea cooperarii, schimburilor si investitiilor in regiune, in scopul promovarii dezvoltarii economice si sociale, inclusiv un statut avansat pentru Tunisia.

Sursa: Comisia Europeana

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close