„Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului vamal comunitar – Articolele 78 si 203 – Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 – Articolul 865 – Regimul de perfectionare activa – Cod tarifar incorect – Nasterea unei datorii vamale – Revizuirea declaratiei vamale”

HOTARAREA CJUE (Camera a patra)

14 ianuarie 2010

In cauzele conexate C‑430/08 si C‑431/08,

avand ca obiect doua cereri de pronuntare a unor hotarari preliminare formulate in temeiul articolului 234 CE de VAT and Duties Tribunal, Edinburgh (Regatul Unit), si de VAT and Duties Tribunal, Northern Ireland (Regatul Unit), prin deciziile din 23 septembrie 2008, primite de Curte la 29 septembrie 2008, in procedurile

Terex Equipment Ltd (C‑430/08),

FG Wilson (Engineering) Ltd (C‑431/08),

Caterpillar EPG Ltd (C‑431/08)

impotriva

Commissioners for Her Majesty’s Revenue & Customs,

CURTEA (Camera a patra),

compusa din domnul K. Lenaerts, presedintele Camerei a treia, indeplinind functia de presedinte al Camerei a patra, domnii E. Juhász, G. Arestis, J. Malenovský si T. von Danwitz (raportor), judecatori,

avocat general: domnul M. Poiares Maduro,

grefier: doamna C. Strömholm, administrator,

avand in vedere procedura scrisa si in urma sedintei din 24 septembrie 2009,

luand in considerare observatiile prezentate:

–        pentru Terex Equipment Ltd, de domnul J. White, barrister;

–        pentru FG Wilson (Engineering) Ltd si Carterpillar EPG Ltd, de domnul G. Salmond, solicitor, si de domnul R. Cordara, QC;

–        pentru guvernul Regatului Unit, de doamna H. Walker, in calitate de agent, asistata de doamna S. Moore, barrister;

–        pentru guvernul ceh, de domnul M. Smolek, in calitate de agent;

–        pentru Comisia Comunitatilor Europene, de doamna L. Bouyon si de domnul R. Lyal, in calitate de agenti,

avand in vedere decizia de judecare a cauzei fara concluzii, luata dupa ascultarea avocatului general,

pronunta prezenta

Hotarare

1        Cererile de pronuntare a unei hotarari preliminare privesc interpretarea articolelor 78, 203, 204 si 239 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, p. 1, Editie speciala, 02/vol. 5, p. 58, denumit in continuare „Codul vamal”), precum si a articolului 865 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispozitii de aplicare a Regulamentului nr. 2913/92 (JO L 253, p. 1, Editie speciala, 02/vol. 7, p. 3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1677/98 al Comisiei din 29 iulie 1998 (JO L 212, p. 18, Editie speciala, 02/vol. 11, p. 23, denumit in continuare „Regulamentul de aplicare”).

2        Aceste cereri au fost formulate in cadrul unor litigii intre Terex Equipment Ltd (denumita in continuare „Terex”), precum si FG Wilson (Engineering) Ltd (denumita in continuare „Wilson”) si Caterpillar EPG Ltd (denumita in continuare „Caterpillar”), pe de o parte, si Commissioners for Her Majesty’s Revenue & Customs, pe de alta parte, in legatura cu consecintele mentionarii, in declaratiile de reexportare a marfurilor in cauza in actiunile principale, care erau supuse regimului de perfectionare activa, a unui cod tarifar incorect, care desemneaza exportul marfurilor comunitare.

 Cadrul juridic

3        Articolul 4 punctele 7, 8 si 13 din Codul vamal prevede:

„In sensul prezentului cod, se aplica urmatoarele definitii:

[…]

7.      «Marfuri comunitare» reprezinta marfurile:

–      […]

–      importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii si care au fost puse in libera circulatie;

–      […]

8.      «Marfuri necomunitare» reprezinta alte marfuri decat cele mentionate la punctul 7.

Fara a aduce atingere articolelor 163 si 164, marfurile comunitare isi pierd acest statut atunci cand sunt scoase de pe teritoriul vamal al Comunitatii.

[…]

13.      «Supravegherea de catre autoritatile vamale» reprezinta actiunile desfasurate, in general, de respectivele autoritati pentru a asigura respectarea reglementarilor vamale si, atunci cand este cazul, a altor dispozitii aplicabile marfurilor aflate sub supraveghere vamala.”

4        Articolul 37 din acest cod prevede:

„(1)      Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunitatii se afla sub supraveghere vamala din momentul intrarii lor. Ele pot fi supuse controlului autoritatilor vamale in conformitate cu dispozitiile in vigoare.

(2)      Ele raman sub o astfel de supraveghere atata timp cat este necesar pentru a se stabili statutul lor vamal, daca este cazul, si, in cazul marfurilor necomunitare si fara a aduce atingere articolului 82 alineatul (1), pana ce li se modifica statutul vamal, ele intra intr‑o zona libera sau antrepozit liber sau se reexporta sau se distrug in conformitate cu articolul 182.”

5        Articolul 59 alineatul (2) din Codul vamal prevede:

„Marfurile comunitare declarate pentru un regim de export, de perfectionare pasiva, de tranzit sau de antrepozit vamal sunt supuse supravegherii vamale din momentul acceptarii declaratiei vamale pana in momentul in care ele parasesc teritoriul vamal al Comunitatii, sunt distruse sau declaratia vamala este invalidata.”

6        Potrivit articolului 78 din codul mentionat:

„(1)      Autoritatile vamale, din oficiu sau la cererea declarantului, pot modifica declaratia dupa acordarea liberului de vama pentru marfuri.

(2)      Autoritatile vamale, dupa acordarea liberului de vama si pentru a se convinge de acuratetea datelor cuprinse in declaratie, pot controla documentele comerciale si datele referitoare la operatiunile de import sau export cu privire la marfurile in cauza sau la operatiunile comerciale ulterioare in legatura cu aceste marfuri. […]

(3)      Atunci cand revizuirea unei declaratii sau un control ulterior indica faptul ca dispozitiile care reglementeaza regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informatii incomplete sau incorecte, autoritatile vamale, in conformitate cu dispozitiile prevazute, trebuie sa ia masurile necesare pentru reglementarea situatiei, tinand seama de orice informatie noua de care dispun.”

7        Potrivit articolului 79 primul paragraf din Codul vamal, „[p]unerea in libera circulatie confera marfurilor necomunitare statutul vamal de marfuri comunitare”.

8        Articolul 161 alineatul (5) din Codul vamal prevede:

„Declaratia de export trebuie depusa la biroul vamal autorizat cu supravegherea locului in care este stabilit exportatorul sau in care marfurile sunt ambalate sau incarcate pentru transportul de export. Derogarile se stabilesc in conformitate cu procedura comitetului.”

9        Articolul 182 alineatul (3) din codul mentionat prevede:

„[…] Cand marfurile plasate sub un regim vamal economic pe teritoriul vamal al Comunitatii sunt destinate reexportului, se depune o declaratie vamala de export in sensul articolelor 59-78. In astfel de cazuri, se aplica articolul 161 alineatele (4) si (5).

[…]”

10      Articolul 203 alineatul (1) din Codul vamal prevede:

„O datorie vamala la import ia nastere prin:

–      sustragerea de sub supravegherea vamala a marfurilor supuse drepturilor de import.”

11      Articolul 204 din Codul vamal prevede:

„(1)      O datorie vamala la import ia nastere prin:

(a)      neexecutarea uneia dintre obligatiile care rezulta, in privinta marfurilor supuse drepturilor de import, din depozitarea lor temporara sau din utilizarea regimului vamal sub care sunt plasate sau

[…]

in alte cazuri decat cele mentionate la articolul 203 doar daca nu se stabileste ca acele omisiuni nu au un efect semnificativ asupra utilizarii corecte a regimului de depozitare temporara sau a regimului vamal in cauza.

(2)      Datoria vamala ia nastere fie in momentul in care obligatia a carei neexecutare genereaza datorii vamale inceteaza a mai fi indeplinita, fie in momentul in care marfurile sunt plasate sub regimul vamal in cauza, atunci cand se stabileste ulterior ca o conditie care reglementeaza plasarea marfurilor sub regimul respectiv sau acordarea unei rate reduse sau zero a drepturilor de import tinand seama de destinatia marfurilor nu a fost indeplinita in fapt.

[…]”

12      Articolul 236 din Codul vamal prevede:

„(1)      […]

Se procedeaza la remiterea drepturilor de import sau export in masura in care se stabileste ca, la momentul cand au fost inscrise in evidenta contabila, valoarea acestor drepturi nu era datorata legal sau ca valoarea lor a fost inscrisa in evidenta contabila contrar articolului 220 alineatul (2).

Nu se acorda rambursarea sau remiterea drepturilor daca faptele care au dus la achitare sau la inscrierea in evidenta contabila a unei sume care nu era legal datorata sunt rezultatul unei actiuni deliberate de catre o persoana interesata.

(2)      Drepturile de import sau export se ramburseaza sau se remit la depunerea unei cereri catre biroul vamal in cauza intr‑un termen de trei ani de la data la care valoarea acestor drepturi a fost comunicata debitorului.

Acest termen se proroga daca persoana interesata face dovada ca a fost impiedicata sa depuna cererea in termenul mentionat datorita cazului fortuit sau fortei majore.

Autoritatile vamale procedeaza la rambursare sau remitere din oficiu atunci cand constata in acest interval existenta uneia sau alteia dintre situatiile descrise la alineatul (1) primul si al doilea paragraf.”

13      Articolul 865 din Regulamentul de aplicare prevede:

„Se considera sustragere a marfurilor de sub supraveghere vamala, in intelesul articolului 203 alineatul (1) din cod, declaratia vamala a acestor marfuri, orice alt act care are aceleasi efecte juridice, precum si prezentarea unui document pentru vizare de catre autoritatile competente, de indata ce aceste actiuni au efectul de a le conferi in mod fals statutul de marfuri comunitare.

Totusi, in cazul companiilor aeriene autorizate sa foloseasca un regim de tranzit simplificat prin utilizarea unui document electronic, marfurile nu sunt considerate a fi fost scoase de sub supravegherea vamala daca, la initiativa sau in numele persoanei interesate, sunt tratate in conformitate cu statutul lor de bunuri necomunitare inainte ca autoritatile vamale sa sesizeze existenta unei situatii neobisnuite si daca comportamentul persoanei in cauza nu sugereaza existenta unei tranzactii frauduloase.”

 Actiunile principale si intrebarile preliminare

 Cauza C‑430/08

14      Terex este o intreprindere care produce utilaje pentru terasamente. Aceasta importa diverse elemente care sunt integrate in aceste utilaje. Elementele importate fac obiectul unei suspendari a taxelor vamale in temeiul regimului de perfectionare activa definit la articolele 114-129 din Codul vamal. Aceste utilaje sunt vandute unor cumparatori din interiorul si din afara Comunitatii.

15      Atunci cand aceste marfuri sunt reexportate cu respectarea conditiilor aferente regimului de perfectionare activa, nicio taxa nu este datorata.

16      Din ianuarie 2000 pana in iulie 2002, agenti vamali actionand in numele Terex sau al unor cumparatori au introdus, in declaratiile de export, codul tarifar 10 00, care desemneaza exportul marfurilor comunitare, in locul codului 31 51, pertinent pentru reexportarea marfurilor care fac obiectul unei suspendari a taxelor.

17      Autoritatile vamale au considerat, prin urmare, ca aceste declaratii de reexport sub un cod eronat au avut ca efect conferirea in mod nejustificat marfurilor in cauza in actiunea principala a statutului vamal de marfuri comunitare, ceea ce ar da nastere unei datorii vamale, potrivit articolului 203 alineatul (1) din Codul vamal si articolului 865 din Regulamentul de aplicare. In orice caz, o datorie vamala ar fi luat nastere in temeiul articolului 204 alineatul (1) punctul (a) din Codul vamal, intrucat nu existase o notificare prealabila reexportarii utilajelor, obligatie care ar insoti regimul de perfectionare activa.

18      Terex a solicitat revizuirea, in temeiul articolului 78 alineatul (3) din Codul vamal, a declaratiilor sale de export pentru a reglementa situatia. Autoritatile vamale au refuzat sa modifice aceste declaratii pentru motivul, pe de o parte, ca cererea formulata de Terex ar urmari schimbarea regimului vamal aplicabil si, pe de alta parte, ca situatia nu ar putea fi reglementata, intrucat era imposibil sa se prezinte retroactiv o notificare prealabila reexportarii marfurilor in cauza in actiunea principala.

19      Terex a solicitat, in plus, remiterea datoriei vamale in temeiul articolului 239 din Codul vamal. Autoritatile vamale au refuzat sa ii admita cererea pentru motivul ca Terex daduse dovada de o „neglijenta evidenta”, care exclude aplicarea acestei dispozitii.

20      Instanta de trimitere considera ca articolul 203 din Codul vamal nu poate da nastere unei datorii vamale in actiunea principala. Marfurile exportate de Terex nu ar fi dobandit statutul de marfuri comunitare in sensul articolului 4 alineatul (7) din Codul vamal pentru simplul motiv al indicarii, in declaratiile de export, a unui cod tarifar incorect, si anume codul 10 00. In schimb, instanta de trimitere considera ca articolul 204 din Codul vamal poate da nastere, in actiunea principala, unei datorii vamale si ca aceasta nu ar fi nici eliminata prin aplicarea articolului 859 din Regulamentul de aplicare, nici prescrisa. In ceea ce priveste aplicarea articolului 78 alineatul (3) din Codul vamal cauzei mentionate, instanta de trimitere considera ca aceasta dispozitie permite reglementarea situatiei, in pofida faptului ca articolul 182 alineatul (3) din Codul vamal impune o notificare prealabila reexportarii marfurilor.

21      In sfarsit, instanta de trimitere considera ca nu se poate imputa Terex o neglijenta evidenta in sensul articolului 239 din Codul vamal. In aceasta privinta, instanta de trimitere considera ca, prin comportamentul lor, autoritatile vamale ar fi contribuit, in cursul perioadei in cauza, la utilizarea unui cod tarifar incorect.

22      In aceste conditii, VAT and Duties Tribunal, Edinburgh, a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:

„1)      Codul vamal comunitar, in special articolul 78, permite revizuirea declaratiei pentru corectarea codului tarifar si, in cazul unui raspuns afirmativ, autoritatile vamale din Regatul Unit sunt obligate sa corecteze declaratia si sa reglementeze situatia?

2)      In imprejurarile rezumate la punctele 3-21 din decizia de trimitere, marfurile in cauza au fost sustrase in mod ilegal de sub supravegherea vamala in sensul articolului 203 alineatul (1) din Codul vamal prin efectul articolului 865 din Regulamentul de aplicare?

3)      In caz afirmativ, aceasta sustragere a dat nastere unei datorii vamale in conformitate cu articolul 203 din Codul vamal?

4)      Chiar daca nu a existat nicio datorie ca efect al articolului 203 din Codul vamal, a luat nastere o datorie vamala in temeiul articolului 204 din acest cod, avand in vedere:

a)      constatarea unei „neglijente evidente” la punctele 34-43 din decizia de trimitere si

b)      intrebarea daca autoritatile vamale din Regatul Unit nu si‑au indeplinit obligatiile care le reveneau in temeiul articolului 221 alineatul (3) din Codul vamal prin faptul ca nu au comunicat inainte de expirarea termenului datoria vamala in conformitate cu articolul 204?

5)      Dat fiind ca:

a)      nu poate avea loc o regularizare in temeiul articolului 78 din Codul vamal,

b)      exista o datorie vamala si

c)      exista o situatie speciala prevazuta la articolul 899 din Regulamentul de aplicare,

instanta nationala putea considera, in imprejurarile expuse in decizia de trimitere, ca nu a existat o neglijenta vadita, astfel incat datoria vamala trebuia remisa in temeiul articolului 239 din Codul vamal?”

 Cauza C‑431/08

23      Wilson si Caterpillar fabrica grupuri electrogene. Acestea importa componente care sunt integrate in aceste grupuri, ca si alte elemente de origine comunitara. Elementele importate sunt detinute cu suspendarea taxelor vamale corespunzatoare in temeiul regimului de perfectionare activa. Grupurile electrogene sunt vandute in principal unor cumparatori situati in afara Comunitatii.

24      Intre octombrie 2002 si februarie 2005, agentii vamali care actioneaza in contul Wilson si in cel al Caterpillar sau in contul unor cumparatori au utilizat, in declaratiile de export al marfurilor in cauza in actiunea principala, codul tarifar 10 00, care se aplica la exportul marfurilor comunitare, in locul codului 31 51, care indica reexportarea marfurilor care fac obiectul unei suspendari a taxelor.

25      La 21 februarie 2005, Wilson si Caterpillar au informat autoritatile vamale din Regatul Unit ca utilizasera un cod tarifar incorect, ceea ce a determinat adoptarea deciziilor acestor autoritati de a emite decizii de impunere a posteriori.

26      Ca si in cazul Terex, autoritatile vamale au considerat ca utilizarea unui cod eronat dadea nastere obligatiei de a achita taxe vamale pentru marfurile care fac obiectul suspendarii, ca situatia nu putea fi reglementata in temeiul articolului 78 din Codul vamal si ca nici nu exista un motiv care sa permita acordarea unei remiteri a taxelor in temeiul articolului 239 din Codul vamal.

27      Instanta de trimitere considera ca marfurile in cauza in actiunea principala au fost intotdeauna „marfuri necomunitare” in sensul articolului 4 punctul 8 din Codul vamal si ca indicarea unui cod tarifar incorect nu putea sa le plaseze sub regimul de export, regim rezervat exclusiv marfurilor comunitare. Astfel, simpla utilizare a unui cod tarifar incorect nu poate conferi statutul de marfuri comunitare celor in cauza in actiunea principala, astfel cum implica articolul 865 din Regulamentul de aplicare.

28      Potrivit instantei de trimitere, marfurile in cauza in actiunea principala ramaneau tot timpul sub supravegherea autoritatilor vamale in sensul articolului 4 punctul 13 din Codul vamal, chiar daca utilizarea unui cod tarifar incorect a putut impiedica procedurile de control ale acestor autoritati. Interpretarea sustinuta de autoritatile vamale ar atribui articolelor 203 din Codul vamal si 865 din Regulamentul de aplicare caracterul unei sanctiuni pentru utilizarea unui cod incorect, ceea ce ar fi, potrivit instantei de trimitere, contrar intentiilor legiuitorului comunitar.

29      In ceea ce priveste aplicarea articolului 78 din Codul vamal situatiei in cauza in actiunea principala, instanta de trimitere este de parere ca situatia poate fi reglementata potrivit alineatului (3) al acestui articol.

30      In sfarsit, dupa ce a examinat circumstantele litigiului pendinte in fata sa, instanta de trimitere a concluzionat ca societatilor Wilson si Caterpillar nu le poate fi imputata o „neglijenta evidenta” in sensul articolului 239 din Codul vamal. In aceasta privinta, instanta se intemeiaza in special pe complexitatea normelor aplicabile si pe faptul ca autoritatile vamale din Regatul Unit nu au respectat obligatia care le revenea de a avertiza operatorii economici cu privire la implicatiile utilizarii unui cod tarifar incorect.

31      In aceste conditii, VAT and Duties Tribunal, Northern Ireland, a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:

„1)      In circumstantele rezumate in decizia de trimitere, marfurile in cauza au fost sustrase in mod ilegal de sub supravegherea vamala in sensul articolului 203 alineatul (1) din Codul vamal prin efectul articolului 865 din Regulamentul de aplicare?

2)      In caz afirmativ, aceasta sustragere a dat nastere unei datorii vamale in conformitate cu articolul 203 din Codul vamal?

3)      In cazul unor raspunsuri afirmative la prima si la a doua intrebare, Codul vamal, in special articolul 78 alineatul (3) din acesta, permite revizuirea declaratiei pentru corectarea codului tarifar si, in cazul unui raspuns afirmativ, autoritatile vamale din Regatul Unit sunt obligate sa corecteze declaratia si sa reglementeze situatia?

4)      In cazul in care nu poate avea loc o regularizare in temeiul articolului 78 din Codul vamal si dat fiind faptul ca a existat o datorie vamala in sensul articolului 203 din Codul vamal si ca este cert ca exista o situatie speciala prevazuta la articolul 899 din Regulamentul de aplicare, instanta nationala putea considera, in raport cu imprejurarile si cu constatarile expuse in decizia de trimitere, ca nu a existat o neglijenta evidenta, astfel incat datoria vamala trebuia remisa in temeiul articolului 239 din Codul vamal, iar cererea de plata a taxelor vamale trebuia retrasa? In special, atunci cand apreciaza daca a existat o neglijenta evidenta din partea comerciantului respectiv, autoritatile competente sunt indreptatite sa ia in considerare faptul ca neindeplinirea obligatiilor de diligenta si de buna administrare de catre insesi autoritatile fiscale a contribuit la erorile care au dat nastere datoriei vamale?”

32      Prin Ordonanta Presedintelui Curtii din 13 noiembrie 2008, cauzele C‑430/08 si C‑431/08 au fost conexate pentru buna desfasurare a procedurii scrise si orale, precum si in vederea pronuntarii hotararii.

 Cu privire la intrebarile preliminare

 Cu privire la a doua si a treia intrebare in cauza C‑430/08, precum si la prima si a doua intrebare in cauza C‑431/08

33      Prin intermediul acestor intrebari, care trebuie examinate impreuna, instantele de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca utilizarea, in declaratiile de export, a codului tarifar 10 00, care desemneaza exportul de marfuri comunitare, in locul codului 31 51, aplicabil reexportului de marfuri care fac obiectul regimului de perfectionare activa, trebuie sa fie considerata o sustragere de sub supravegherea vamala si da nastere, in temeiul articolului 203 alineatul (1) din Codul vamal, unei datorii vamale.

34      Potrivit articolului 203 alineatul (1) din Codul vamal, sustragerea de sub supravegherea vamala a marfurilor supuse drepturilor de import da nastere unei datorii vamale la import.

35      Notiunea de sustragere de sub supravegherea vamala trebuie inteleasa, potrivit jurisprudentei Curtii, ca incluzand orice actiune sau omisiune care are drept rezultat, chiar daca numai temporar, impiedicarea accesului autoritatii vamale competente la marfuri aflate sub supraveghere vamala si a efectuarii controalelor prevazute de reglementarea vamala comunitara (a se vedea Hotararea din 1 februarie 2001, D. Wandel, C‑66/99, Rec., p. I‑873, punctul 47, Hotararea din 11 iulie 2002, Liberexim, C‑371/99, Rec., p. I‑6227, punctul 55, Hotararea din 12 februarie 2004, Hamann International, C‑337/01, Rec., p. I‑1791, punctul 31, precum si Hotararea din 29 aprilie 2004, British American Tobacco, C‑222/01, Rec., p. I‑4683, punctul 47).

36      Intrucat aceasta notiune nu este definita de reglementarea comunitara, articolul 865 din Regulamentul de aplicare contine exemple de fapte care trebuie considerate o sustragere de sub supravegherea vamala in sensul articolului 203 alineatul (1) din Codul vamal (a se vedea in acest sens Hotararea D. Wandel, citata anterior, punctul 46).

37      In temeiul primului paragraf al articolului 865 din Regulamentul de aplicare, se considera sustragere a marfurilor de sub supravegherea vamala, in intelesul articolului 203 alineatul (1) din Codul vamal, declaratia vamala a acestor marfuri sau orice alt act care are aceleasi efecte juridice, de indata ce aceste actiuni au efectul de a le conferi in mod fals statutul de marfuri comunitare.

38      In aceasta privinta, instantele de trimitere, Terex, precum si Wilson si Caterpillar considera ca indicarea codului tarifar 10 00, care desemneaza exportul de marfuri comunitare, in locul codului 31 51, aplicabil reexportului de marfuri care fac obiectul regimului de perfectionare activa, nu a modificat statutul vamal al marfurilor in cauza, care trebuiau astfel sa fie considerate in continuare marfuri necomunitare. Astfel, acestea nu fusesera puse in libera circulatie, ceea ce le‑ar fi conferit, potrivit articolului 79 din Codul vamal, statutul de marfuri comunitare. Or, nu este suficient, pentru aplicarea articolului 865 din Regulamentul de aplicare, ca indicarea codului tarifar 10 00 doar sa fi creat falsa impresie ca era vorba despre marfuri comunitare.

39      Aceasta interpretare nu poate fi primita.

40      Astfel, articolul 865 din Regulamentul de aplicare vizeaza situatia in care prin declaratii se atribuie marfurilor statutul de marfuri comunitare pe care nu au dreptul sa il aiba, astfel incat marfuri necomunitare sunt sustrase de sub supravegherea vamala la care le supune Codul vamal, in special articolul 37 din acesta.

41      In aceasta privinta, trebuie subliniate particularitatile care caracterizeaza regimul de perfectionare activa si rolul pe care il are mai precis, in acest context, indicarea codului tarifar corect, pentru a evalua daca indicarea unui cod care desemneaza exportul de marfuri comunitare aduce sau nu aduce atingere capacitatilor de control ale autoritatilor vamale.

42      Trebuie observat mai intai, astfel cum arata Comisia Comunitatilor Europene, ca regimul de perfectionare activa, regim care determina suspendarea taxelor vamale, este o masura exceptionala destinata sa faciliteze derularea anumitor activitati economice. Intrucat acest regim implica riscuri evidente pentru aplicarea corecta a reglementarii vamale si pentru incasarea taxelor, beneficiarii acestuia trebuie sa respecte cu strictete obligatiile care decurg din acest regim. In mod similar, trebuie sa se procedeze la o interpretare stricta a consecintelor in privinta acestora in cazul in care nu isi respecta obligatiile.

43      Obligatia care decurge din articolul 182 alineatul (3) din Codul vamal, de a depune o declaratie vamala care mentioneaza codul tarifar corect, indicand faptul ca este vorba despre reexportarea marfurilor care erau plasate sub regimul de perfectionare activa, are o importanta deosebita pentru supravegherea vamala in cadrul acestui regim vamal.

44      Astfel, indicarea codului tarifar care desemneaza reexportarea marfurilor care fac obiectul regimului de perfectionare activa are ca obiect asigurarea unei supravegheri efective de catre autoritatile vamale, abilitandu‑le sa identifice, numai pe baza declaratiei vamale, statutul marfurilor in cauza, fara sa fie necesar sa se recurga la examinari sau constatari ulterioare. Acest obiectiv este cu atat mai important cu cat marfurile care sunt introduse pe teritoriul vamal al Comunitatii nu raman sub supraveghere vamala, potrivit articolului 37 alineatul (2) din Codul vamal, decat pana in momentul in care acestea sunt reexportate.

45      Astfel, indicarea codului tarifar care desemneaza reexportarea marfurilor care fac obiectul regimului de perfectionare activa are ca scop sa permita autoritatilor vamale sa decida, in ultimul moment, sa procedeze la un control vamal in temeiul articolului 37 alineatul (1) din Codul vamal, cu alte cuvinte, sa verifice daca marfurile reexportate corespund efectiv marfurilor aflate sub regimul de perfectionare activa.

46      Prin urmare, indicarea codului tarifar 10 00 in declaratiile de export care fac obiectul litigiilor din actiunile principale a conferit in mod eronat marfurilor in cauza statutul de marfuri comunitare si a afectat, astfel, in mod direct posibilitatea autoritatilor vamale de a efectua controale in temeiul articolului 37 alineatul (1) din Codul vamal.

47      In aceste conditii, utilizarea, in declaratiile de export, a codului tarifar 10 00, care desemneaza exportul de marfuri comunitare, in locul codului 31 51, aplicabil reexportarii de marfuri care fac obiectul regimului de perfectionare activa, trebuie sa fie calificata drept „sustragere” a marfurilor respective de sub supravegherea vamala (a se vedea, prin analogie, Hotararea British American Tobacco, citata anterior, punctul 53).

48      Pe de alta parte, in ceea ce priveste eventuala lipsa, in perioada in cauza, a controlului autoritatilor vamale, o asemenea circumstanta nu poate constitui un factor care sa excluda aplicarea acestei notiuni de sustragere de sub supravegherea vamala. Astfel, potrivit jurisprudentei, este suficient, pentru a exista o sustragere de sub supravegherea vamala, ca marfa sa fi fost sustrasa in mod efectiv de la controalele posibile, indiferent daca acestea au fost efectiv realizate de autoritatea competenta (a se vedea Hotararea British American Tobacco, citata anterior, punctul 55).

49      In sfarsit, nu poate fi retinuta teza potrivit careia aceasta interpretare a articolului 203 alineatul (1) din Codul vamal ar atribui in mod eronat acestui articol caracterul unei sanctiuni disproportionate.

50      Intr‑adevar, pe de o parte, astfel cum a fost amintit la punctul 42 din prezenta hotarare, beneficiarii regimului de perfectionare activa trebuie sa respecte cu strictete obligatiile care le revin in temeiul acestui regim. Pe de alta parte, intrucat marfurile in cauza in actiunea principala sunt exportate ca marfuri comunitare, acestea ar putea eventual sa fie reimportate in Comunitate ca marfuri reintroduse in sensul articolului 185 din Codul vamal, fara sa fie datorate taxe de import.

51      Avand in vedere cele ce preceda, trebuie sa se raspunda la a doua si la a treia intrebare in cauza C‑430/08, precum si la prima si la a doua intrebare in cauza C‑431/08 ca indicarea, in declaratiile de export in cauza in actiunile principale, a codului tarifar 10 00, care desemneaza exportul de marfuri comunitare, in locul codului 31 51, pertinent pentru marfurile care fac obiectul unei suspendari a taxelor in temeiul regimului de perfectionare activa, da nastere, potrivit articolului 203 alineatul (1) din Codul vamal si articolului 865 primul paragraf din Regulamentul de aplicare, unei datorii vamale.

52      Avand in vedere acest raspuns, nu este necesar sa se raspunda la a patra intrebare in cauza C‑430/08.

 Cu privire la prima intrebare in cauza C‑430/08 si la a treia intrebare in cauza C‑431/08

53      Prin intermediul acestor intrebari, care trebuie examinate impreuna, instantele de trimitere solicita sa se stabileasca, in esenta, daca articolul 78 alineatul (3) din Codul vamal permite revizuirea declaratiilor de export pentru corectarea codului tarifar indicat si daca, in cazul unui raspuns afirmativ, autoritatile vamale sunt obligate sa corecteze declaratiile mentionate si sa reglementeze situatiile.

54      Instantele de trimitere indica, in aceasta privinta, ca autoritatile vamale au refuzat aplicarea articolului 78 alineatul (3) din Codul vamal pentru motivul, pe de o parte, ca era vorba, in actiunile principale, nu despre o corectare a declaratiilor de export, ci despre o schimbare a procedurii vamale si ca, pe de alta parte, in lipsa notificarii prealabile impuse de articolul 182 alineatul (3) din Codul vamal, situatiile nu sunt susceptibile sa fie reglementate.

55      Mai intai, trebuie sa se constate, astfel cum arata instantele de trimitere, precum si Wilson si Caterpillar, ca „regimul vamal respectiv” potrivit articolului 78 alineatul (3) din Codul vamal era regimul de perfectionare activa, aplicat de reclamantele din actiunile principale prin utilizarea gresita a codului tarifar 10 00.

56      In mod similar, trebuie respinsa teza potrivit careia articolul 78 alineatul (3) din Codul vamal nu poate remedia lipsa instiintarii prealabile cerute de articolul 182 alineatul (3) din Codul vamal. Astfel, o asemenea interpretare ar fi contrara logicii acestui articol, care consta in alinierea procedurii vamale la situatia reala. Astfel, articolul 78 alineatul (3) nu distinge intre erori sau omisiuni care ar fi susceptibile de corectare si altele care nu ar fi susceptibile de corectare. Termenii „informatii incomplete sau incorecte” trebuie sa fie interpretati ca acoperind atat erorile sau omisiunile materiale, cat si erorile de interpretare a dreptului aplicabil (Hotararea din 20 octombrie 2005, Overland Footwear, C‑468/03, Rec., p. I‑8937, punctul 63).

57      Astfel, contrar tezei sustinute de autoritatile vamale si de guvernul Regatului Unit in observatiile sale, situatiile in cauza in actiunile principale intra in domeniul de aplicare al articolului 78 din Codul vamal si pot, in principiu, sa fie reglementate in temeiul acestei dispozitii.

58      Articolul 78 alineatul (1) din Codul vamal prevede ca autoritatile vamale, din oficiu sau la cererea declarantului, „pot” modifica declaratia, cu alte cuvinte, o pot reexamina. Atunci cand declarantul solicita o revizuire, cererea sa trebuie sa fie examinata de autoritatile vamale, cel putin in ceea ce priveste problema daca se impune sau nu se impune realizarea acestei revizuiri (Hotararea Overland Footwear, citata anterior, punctele 45 si 46). Aceasta dispozitie supune realizarea unei revizuiri solicitate de declarant aprecierii autoritatilor vamale in ceea ce priveste atat principiul, cat si rezultatul sau (a se vedea Hotararea Overland Footwear, citata anterior, punctul 66).

59      In cadrul acestei prime aprecieri, autoritatile vamale iau in considerare, in special, posibilitatea de a controla afirmatiile cuprinse in declaratia care trebuie revizuita si in cererea de revizuire (Hotararea Overland Footwear, citata anterior, punctul 47).

60      Daca o revizuire se dovedeste in principiu posibila, autoritatile vamale trebuie, in urma aprecierii lor si sub rezerva unei actiuni in justitie, fie sa respinga cererea declarantului prin decizie motivata, fie sa procedeze la revizuirea solicitata (a se vedea Hotararea Overland Footwear, citata anterior, punctul 50).

61      In acest din urma caz, autoritatile vamale reexamineaza declaratia si apreciaza temeinicia sustinerilor declarantului, in lumina elementelor comunicate (Hotararea Overland Footwear, citata anterior, punctul 51).

62      Atunci cand revizuirea indica faptul ca dispozitiile care reglementeaza regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informatii incomplete sau incorecte si ca obiectivele regimului de perfectionare activa nu au fost puse in pericol, in special prin faptul ca marfurile care fac obiectul regimului vamal mentionat au fost efectiv reexportate, autoritatile vamale trebuie, potrivit articolului 78 alineatul (3) din Codul vamal, sa ia masurile necesare pentru reglementarea situatiei, tinand seama de orice informatie noua de care dispun (a se vedea in acest sens Hotararea Overland Footwear, citata anterior, punctul 52).

63      Atunci cand se dovedeste ca, in definitiv, taxele la import nu erau datorate in mod legal la momentul luarii lor in considerare, masura necesara pentru restabilirea situatiei nu poate consta decat in remiterea acestor taxe (a se vedea in acest sens Hotararea Overland Footwear, citata anterior, punctul 53).

64      Se va proceda, daca este cazul, la aceasta remitere in temeiul articolului 236 din Codul vamal, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de aceasta dispozitie, si anume, in particular, inexistenta unei actiuni deliberate a declarantului si respectarea termenului, in principiu de trei ani, prevazut pentru prezentarea cererii de remitere (a se vedea in acest sens Hotararea Overland Footwear, citata anterior, punctul 54).

65      Avand in vedere cele ce preceda, trebuie sa se raspunda la prima intrebare din cauza C‑430/08 si la a treia intrebare din cauza C‑431/08 ca articolul 78 din Codul vamal permite revizuirea declaratiei de export al marfurilor pentru corectarea codului tarifar care le‑a fost atribuit de catre declarant si ca autoritatile vamale sunt obligate, pe de o parte, sa examineze daca dispozitiile care reglementeaza regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor elemente inexacte sau incomplete si daca obiectivele regimului de perfectionare activa nu au fost puse in pericol, in special prin faptul ca marfurile care fac obiectul regimului vamal mentionat au fost efectiv reexportate, precum si, pe de alta parte, sa ia, daca este cazul, masurile necesare pentru restabilirea situatiei, tinand cont de informatiile noi de care dispun.

66      Avand in vedere raspunsul la aceste intrebari, nu este necesar sa se raspunda la a cincea intrebare in cauza C‑430/08 si la a patra intrebare in cauza C‑431/08.

 Cu privire la cheltuielile de judecata

67      Intrucat, in privinta partilor din actiunile principale, procedura are caracterul unui incident survenit la instantele de trimitere, este de competenta acestora sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declara:

1)      Indicarea, in declaratiile de export in cauza in actiunile principale, a codului tarifar 10 00, care desemneaza exportul de marfuri comunitare, in locul codului 31 51, pertinent pentru marfurile care fac obiectul unei suspendari a taxelor in temeiul regimului de perfectionare activa, da nastere, potrivit articolului 203 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar si articolului 865 primul paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispozitii de aplicare a Regulamentului nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1677/98 al Comisiei din 29 iulie 1998, unei datorii vamale.

2)      Articolul 78 din Regulamentul nr. 2913/92 permite revizuirea declaratiei de export al marfurilor pentru corectarea codului tarifar care le‑a fost atribuit de catre declarant, iar autoritatile vamale sunt obligate, pe de o parte, sa examineze daca dispozitiile care reglementeaza regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor elemente inexacte sau incomplete si daca obiectivele regimului de perfectionare activa nu au fost puse in pericol, in special prin faptul ca marfurile care fac obiectul regimului vamal mentionat au fost efectiv reexportate, precum si, pe de alta parte, sa ia, daca este cazul, masurile necesare pentru restabilirea situatiei, tinand cont de informatiile noi de care dispun.

 

 

 

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close