„Neindeplinirea obligatiilor de catre un stat membru – Libera circulatie a capitalurilor – Deductibilitatea donatiilor efectuate in favoarea institutiilor care desfasoara activitati de cercetare si de invatamant – Limitarea deductibilitatii la donatiile efectuate in favoarea institutiilor stabilite pe teritoriul national”

In cauza C‑10/10,

avand ca obiect o actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor formulata in temeiul articolului 258 TFUE, introdusa la 8 ianuarie 2010,

Comisia Europeana, reprezentata de domnii R. Lyal si W. Mölls, in calitate de agenti, cu domiciliul ales in Luxemburg,

reclamanta,

impotriva

Republicii Austria, reprezentata de doamna C. Pesendorfer, in calitate de agent, cu domiciliul ales in Luxemburg,

parata,

CURTEA (Camera a patra),

compusa din domnul J.-C. Bonichot, presedinte de camera, domnul K. Schiemann, doamnele C. Toader, A. Prechal (raportor) si domnul E. Jarašiūnas, judecatori,

avocat general: doamna V. Trstenjak,

grefier: domnul A. Calot Escobar,

avand in vedere procedura scrisa,

dupa ascultarea concluziilor avocatului general in sedinta din 8 martie 2011,

pronunta prezenta

Hotarare

1        Prin cererea introductiva, Comisia Europeana solicita Curtii sa constate ca Republica Austria a incalcat obligatiile care ii revin in temeiul articolului 56 CE si al articolului 40 din Acordul privind Spatiul Economic European din 2 mai 1992 (JO 1994, L 1, p. 3, denumit in continuare „Acordul privind SEE”) prin autorizarea deductibilitatii fiscale a donatiilor efectuate in favoarea unor institutii care desfasoara activitati de cercetare si de invatamant numai in cazul institutiilor stabilite in Austria.

Cadrul juridic

Acordul privind SEE

2        Articolul 40 din Acordul privind SEE prevede:

„In cadrul dispozitiilor prezentului acord, nu exista restrictii intre partile contractante cu privire la circulatia capitalurilor apartinand persoanelor rezidente in statele membre ale [Uniunii Europene] sau in statele [Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS)] si discriminari pe baza de cetatenie sau pe baza locului de resedinta a partilor sau a locului unde este investit acest capital. Anexa XII contine dispozitiile necesare pentru punerea in aplicare a prezentului articol.” [traducere neoficiala]

3        Anexa XII la Acordul privind SEE, intitulata „Libera circulatie a capitalurilor”, face referire la Directiva 88/361/CEE a Consiliului din 24 iunie 1988 pentru punerea in aplicare a articolului 67 din tratat [articol abrogat de Tratatul de la Amsterdam] (JO L 178, p. 5, Editie speciala, 10/vol. 1, p. 10). In temeiul articolului 1 alineatul (1) din aceasta directiva, miscarile de capital se clasifica in conformitate cu nomenclatorul prezentat in anexa I la directiva mentionata.

Dreptul national

4        Articolul 4 din Legea din 7 iulie 1988 privind impozitul pe venit (Einkommensteuergesetz) (BGBl. 400/1988, denumita in continuare „EStG”) considera determinarea profitului drept baza de calcul al impozitului pe venit. Acest articol prevede ca cheltuielile de exploatare se scad din profit. Alineatul 4 al articolului mentionat precizeaza in special ca anumite rubrici de cheltuieli mentionate in mod specific „sunt in orice caz” cheltuieli de exploatare.

5        Articolul 4a punctul 1 din legea mentionata, in versiunea care rezulta din Legea din 2009 privind reforma fiscala (BGBl. I, 26/2009, denumita in continuare „EStG modificata”), care se refera la donatiile efectuate din capitalul de exploatare, enumera o serie de donatii care sunt considerate de asemenea cheltuieli de exploatare. In acest cadru, articolul 4a din EStG modificata reia enumerarea cheltuielilor de exploatare care figura pana la 31 martie 2009 la articolul 4 alineatul 4 punctul 5 din EStG.

6        Articolul 4a din EStG modificata are urmatorul cuprins:

„Sunt considerate de asemenea cheltuieli de exploatare:

1.      donatiile efectuate din capitalul de exploatare cu scopul de a permite realizarea

–        activitatilor de cercetare sau

–        a activitatilor de invatamant in domeniul educatiei adultilor, atunci cand acestea privesc invatamantul stiintific sau artistic si sunt conforme cu Legea privind invatamantul universitar din 2002

si elaborarea publicatiilor si a documentatiei stiintifice aferente catre urmatoarele institutii:

a)      universitati, institutii de invatamant superior artistic si Academia de arte frumoase, facultatile, institutele si institutiile speciale ale acestora;

b)      fonduri create printr‑o lege federala sau regionala, avand misiuni de promovare a cercetarii;

c)      Academia austriaca de stiinte;

d)      institutii ale colectivitatilor teritoriale lipsite de autonomie juridica, desfasurand in principal activitati de cercetare sau de invatamant de tipul mentionat anterior, in domeniul stiintei sau al economiei austriece, precum si de elaborare a publicatiilor sau a documentatiei stiintifice aferente;

e)      persoane juridice care desfasoara in principal activitati de cercetare sau de invatamant de tipul mentionat anterior, in domeniul stiintei sau al economiei austriece, precum si de elaborare a publicatiilor sau a documentatiei stiintifice aferente. O alta conditie este ca o colectivitate teritoriala sa aiba o participatie cel putin majoritara la capitalul acestor persoane juridice sau ca persoana juridica in calitate de colectivitate in sensul articolului 34 si urmatoarele din Codul fiscal federal sa urmareasca exclusiv obiective stiintifice.

Conditiile prevazute la literele d) si e) trebuie dovedite de institutia in cauza printr‑o adeverinta de la Finanzamt Wien 1/23, care este insotita de o rezerva care permite revocarea acesteia in orice moment. Lista tuturor institutiilor pentru care a fost emisa o astfel de adeverinta trebuie sa fie publicata cel putin o data pe an, intr‑o forma electronica adecvata, pe pagina de internet a Ministerului Federal al Finantelor. Valoarea comerciala a donatiilor este deductibila in masura in care, adaugata la valoarea comerciala a donatiilor in sensul punctului 2, nu depaseste 10 % din profitul aferent exercitiului financiar precedent.

[…]”

Situatia de fapt si procedura precontencioasa

7        Prin scrisoarea din 12 mai 2005, Comisia a solicitat Ministerului Federal al Finantelor al Republicii Austria sa precizeze daca beneficiarii donatiilor efectuate conform articolului 4 alineatul 4 punctul 5 din EStG (devenit articolul 4a punctul 1 din EStG modificata) nu puteau fi decat institutii stabilite in Austria sau daca puteau fi si institutii echivalente situate in alte state membre ale Uniunii sau ale Spatiului Economic European (SEE).

8        Ministerul Federal al Finantelor a raspuns la aceasta scrisoare prin corespondenta din 5 septembrie 2005, prin care a confirmat ca beneficiarii donatiilor mentionati la articolul 4 alineatul 4 punctul 5 literele a)-d) din EStG nu puteau fi decat institutii austriece. In schimb, aplicarea articolului 4 alineatul 4 punctul 5 litera e) din EStG nu ar fi limitata, prin modul sau de redactare, la institutii nationale.

9        La 4 aprilie 2007, Comisia a adresat Republicii Austria o prima scrisoare de punere in intarziere in cuprinsul careia a concluzionat ca articolul 4 alineatul 4 punctul 5 literele a)-e) din EStG incalca articolul 49 CE, precum si articolul 36 din Acordul privind SEE si a invitat acest stat membru sa isi prezinte observatiile cu privire la aspectul mentionat in termen de doua luni de la comunicarea acestei scrisori.

10      In raspunsul sau din 5 iunie 2007, Republica Austria s‑a opus aplicarii dispozitiilor referitoare la libera prestare a serviciilor, argumentand ca donatiile reglementate prin dispozitia in litigiu nu constituiau o contraprestatie a prestarii unui serviciu. De asemenea, aceasta a negat orice incalcare a liberei circulatii a capitalurilor.

11      Intr‑o scrisoare de punere in intarziere complementara din 6 mai 2008, transmisa Republicii Austria la 8 mai 2008, Comisia a completat aprecierea juridica prezentata in prima scrisoare de punere in intarziere indicand ca, pe langa libera prestare a serviciilor, isi intemeia aprecierea pe dispozitiile referitoare la libera circulatie a capitalurilor, si anume articolul 56 CE si articolul 40 din Acordul privind SEE, in masura in care regimul fiscal in discutie facea mai putin atractive donatiile acordate institutiilor stabilite in alte state membre ale Uniunii sau ale SEE.

12      Prin scrisoarea din 9 iulie 2008, Republica Austria a raspuns facand trimitere, in esenta, la raspunsul sau din 5 iunie 2007, potrivit caruia nu a fost incalcata nici libera prestare a serviciilor, nici libera circulatie a capitalurilor.

13      Intrucat nu a fost satisfacuta de acest raspuns, la 19 martie 2009, Comisia a adoptat un aviz motivat prin care a concluzionat ca Republica Austria a incalcat obligatiile care ii revin in temeiul articolului 56 CE si al articolului 40 din Acordul privind SEE, intrucat a autorizat deductibilitatea fiscala a donatiilor efectuate in favoarea unor institutii care desfasoara activitati de cercetare si de invatamant numai in cazul institutiilor stabilite in Austria. In cadrul analizei juridice a articolului 4 alineatul 4 punctul 5 din EStG, Comisia a efectuat o distinctie intre dispozitiile de la punctul 5 literele a)-d), pe de o parte, si cele de la punctul 5 litera e), pe de alta parte. Potrivit Comisiei, primele prevederi efectuau o distinctie in functie de sediul institutiei in cauza. Numai donatiile efectuate in favoarea institutiilor mentionate in aceste dispozitii si stabilite in Austria ar putea fi recunoscute drept cheltuieli de exploatare deductibile. In schimb, chiar daca articolul 4 alineatul 4 punctul 5 litera e) din EStG nu ar stabili nicio distinctie in functie de sediul beneficiarului donatiei, calificarea donatiilor drept cheltuieli de exploatare nu ar fi recunoscuta decat daca persoana juridica in cauza si‑ar exercita activitatea, in esenta, in domeniul stiintei sau al economiei austriece.

14      Prin scrisoarea din 25 mai 2009, Republica Austria a repetat si a completat argumentele pe care le invocase deja in raspunsurile sale la scrisoarea de punere in intarziere si la scrisoarea de punere in intarziere complementara. In aceste conditii, Comisia a decis sa introduca prezenta actiune.

Cu privire la actiune

Argumentele partilor

15      Potrivit Comisiei, prin faptul ca autorizeaza doar deductibilitatea fiscala a donatiilor efectuate in favoarea unor institutii care desfasoara activitati de cercetare si de invatamant cu sediul in Austria, cu excluderea donatiilor efectuate in favoarea unor institutii comparabile stabilite in alte state membre ale Uniunii sau ale SEE, articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata este contrar liberei circulatii a capitalurilor, astfel cum este garantata de articolul 56 CE si de articolul 40 din Acordul privind SEE.

16      O astfel de dispozitie a legii austriece ar fi interzisa in principiu de articolul 56 CE, fara a putea fi justificata. Ar rezulta in mod clar din formularea acestei dispozitii, precum si din argumentatia prezentata de Republica Austria in cursul procedurii precontencioase, ca dispozitia mentionata efectueaza o distinctie in temeiul unor criterii pur geografice, si anume daca beneficiarul donatiilor are sediul in Austria. Toate aceste consideratii referitoare la articolul 56 CE ar fi valabile, mutatis mutandis, in ceea ce priveste articolul 40 din Acordul privind SEE.

17      Republica Austria recunoaste ca articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata face distinctie, intr‑o anumita masura, intre institutiile stabilite in Austria si cele stabilite in alte state membre, insa considera ca aceasta dispozitie nu constituie o restrictie privind libera circulatie a capitalurilor. In primul rand, aceasta apreciaza ca institutiile de cercetare si de invatamant enumerate la articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata nu sunt in mod obiectiv comparabile cu institutiile similare stabilite in alte state membre, intrucat doar primele sunt supuse influentei autoritatilor publice ale Republicii Austria.

18      In al doilea rand, in masura in care este demonstrata o restrictie privind libera circulatie a capitalurilor, Republica Austria considera ca aceasta este justificata printr‑un motiv imperativ de interes general. Mai precis, limitarea beneficiului deductibilitatii fiscale a donatiilor efectuate in favoarea institutiilor enumerate la articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata ar corespunde obiectivului, stabilit in interesul general al colectivitatii nationale, de a mentine si de a sprijini pozitia Austriei ca centru de excelenta in domeniul culturii si al stiintei. Cu toate acestea, institutiile care nu intra sub incidenta articolului 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata, la fel ca si institutiile comparabile stabilite in alte state membre decat Republica Austria, pot beneficia de deductibilitatea fiscala a donatiilor in temeiul articolului 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata, daca urmaresc obiective de interes general in domeniul stiintelor si al economiei.

19      Renuntarea la unele venituri fiscale ca urmare a deductibilitatii fiscale a donatiilor efectuate in favoarea institutiilor de cercetare si de invatamant enumerate la articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata si‑ar gasi justificarea in faptul ca aceste institutii contribuie la interesul general prin prestatii materiale si ca aceste donatii se pot substitui platii impozitelor. Deductibilitatea fiscala a donatiilor pe baza acestei dispozitii ar permite, asadar, punerea la dispozitie a unor mijloace financiare suplimentare in vederea realizarii unor misiuni de interes public.

20      Limitarea deductibilitatii fiscale a donatiilor efectuate in favoarea institutiilor de cercetare si de invatamant mentionate la articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata ar fi adecvata si necesara pentru a atinge obiectivul vizat. Extinderea acestei deductibilitati la institutiile stabilite in alte state membre decat Republica Austria nu ar putea garanta aceleasi obiective, intrucat ar avea drept consecinta faptul ca o parte din donatiile in cauza, deductibile in limita de 10 % din valoarea profitului entitatii donatoare, ar profita unor institutii care urmaresc obiective care nu sunt in interesul general al Republicii Austria, ceea ce ar diminua in aceeasi masura mijloacele institutiilor stabilite in acest stat membru.

Aprecierea Curtii

21      In prezenta procedura, trebuie sa se constate de la inceput ca, astfel cum rezulta din cererea introductiva a Comisiei, aceasta din urma vizeaza numai articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata, iar nu punctul 1 litera e).

22      In esenta, Comisia sustine ca articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata, prin faptul ca autorizeaza deductibilitatea fiscala a donatiilor efectuate in favoarea institutiilor enumerate in aceasta dispozitie, creeaza o distinctie in temeiul unui singur criteriu, cel al sediului beneficiarului donatiei, fapt care ar fi incompatibil atat cu cerintele articolului 56 CE, cat si cu cele ale articolului 40 din Acordul privind SEE.

23      Trebuie amintit ca, potrivit unei jurisprudente constante, desi fiscalitatea directa este de competenta statelor membre, acestea din urma trebuie sa o exercite totusi cu respectarea dreptului Uniunii (a se vedea in special Hotararea din 28 octombrie 2010, Établissements Rimbaud, C‑72/09, nepublicata inca in Repertoriu, punctul 23 si jurisprudenta citata).

24      Articolul 56 alineatul (1) CE interzice orice restrictii privind circulatia capitalurilor intre statele membre, precum si intre statele membre si tarile terte. Cu toate ca Tratatul CE nu defineste notiunea de circulatie a capitalurilor, in definitiv este cert faptul ca Directiva 88/361, impreuna cu nomenclatorul anexat acesteia, are o valoare indicativa pentru definirea acestei notiuni (a se vedea Hotararea din 28 septembrie 2006, Comisia/Tarile de Jos, C‑282/04 si C‑283/04, Rec., p. I‑9141, punctul 19). Or, cadourile si donatiile sunt mentionate in titlul XI, intitulat „Circulatia capitalului cu caracter personal”, din anexa I la Directiva 88/361.

25      In speta, EStG modificata prevede deducerea fiscala a donatiilor efectuate din capitalul de exploatare in favoarea institutiilor de cercetare si de invatamant enumerate la articolul 4a punctul 1 literele a)-e). Astfel cum a recunoscut Republica Austria in cursul procedurii precontencioase, beneficiarii donatiilor mentionati la articolul 4a punctul 1 literele a)-d) nu pot fi decat institutii care au sediul in acest stat.

26      In consecinta, trebuie subliniat ca regimul deducerilor fiscale in cauza creeaza, pentru contribuabilii care efectueaza donatii in favoarea institutiilor de cercetare si de invatamant stabilite in alt stat membru decat Republica Austria, o sarcina fiscala mai oneroasa decat cea care afecteaza contribuabilii care efectueaza donatii in favoarea institutiilor enumerate la articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EstG modificata. In conditiile in care posibilitatea obtinerii unei deduceri fiscale poate influenta in mod semnificativ atitudinea donatorului, imposibilitatea deductibilitatii donatiilor facute in favoarea unor institutii de cercetare si de invatamant stabilite in alt stat membru decat Republica Austria este de natura sa descurajeze contribuabilii sa efectueze donatii in favoarea acestora (a se vedea in acest sens Hotararea din 27 ianuarie 2009, Persche, C‑318/07, Rep., p. I‑359, punctul 38).

27      Articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata constituie, asadar, o restrictie privind circulatia capitalurilor, interzisa, in principiu, de articolul 56 alineatul (1) CE.

28      Cu toate acestea, potrivit articolului 58 alineatul (1) litera (a) CE, articolul 56 CE nu aduce atingere dreptului statelor membre „de a aplica dispozitiile incidente ale legislatiilor fiscale care stabilesc o distinctie intre contribuabilii care nu se gasesc in aceeasi situatie in ceea ce priveste […] locul unde capitalurile lor au fost investite”. Aceasta derogare este ea insasi limitata de articolul 58 alineatul (3) CE, care prevede ca masurile si procedurile mentionate la alineatul (1) din acest articol „nu trebuie sa constituie un mijloc de discriminare arbitrara si nici o restrangere disimulata a liberei circulatii a capitalurilor si platilor, astfel cum este aceasta definita la articolul 56”. Diferentele de tratament autorizate la articolul 58 alineatul (1) litera (a) CE trebuie astfel departajate de discriminarile interzise la alineatul (3) al aceluiasi articol.

29      Reiese din jurisprudenta Curtii ca, pentru ca o reglementare fiscala nationala precum cea in discutie in actiunea principala, care opereaza o distinctie intre donatiile efectuate in favoarea institutiilor nationale si cele efectuate in favoarea institutiilor stabilite in alt stat membru, sa poata fi considerata compatibila cu dispozitiile tratatului referitoare la libera circulatie a capitalurilor, trebuie ca diferenta de tratament sa priveasca situatii care nu sunt comparabile in mod obiectiv sau ca aceasta sa fie justificata de un motiv imperativ de interes general. In plus, pentru a fi justificata, diferenta de tratament nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar pentru ca obiectivul urmarit prin reglementarea in discutie sa fie atins (a se vedea in acest sens Hotararea din 14 septembrie 2006, Centro di Musicologia Walter Stauffer, C‑386/04, Rec., p. I‑8203, punctul 32, si Hotararea Persche, citata anterior, punctul 41).

30      Republica Austria arata, in primul rand, ca institutiile enumerate la articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata nu sunt comparabile in mod obiectiv cu institutiile de cercetare si de invatamant similare stabilite in alte state membre. Astfel, in masura in care regimul fiscal asociat donatiilor in cauza are ca rezultat o diferenta de tratament al contribuabililor in functie de locul unde sunt investite capitalurile acestora, Republica Austria considera ca diferenta de tratament dintre contribuabilii austrieci care fac donatii institutiilor enumerate la articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata, pe de o parte, si cei care fac donatii institutiilor similare stabilite in alte state membre, pe de alta parte, este autorizata, avand in vedere diferentele dintre beneficiarii donatiilor mentionate.

31      Potrivit Republicii Austria, aceasta diferenta este justificata de influenta pe care o exercita in Austria autoritatile publice asupra institutiilor enumerate la articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG, influenta care ar lipsi in cazul institutiilor stabilite in alte state membre. Aceasta influenta ar permite autoritatilor publice sa defineasca obiectivele de interes general atribuite institutiilor enumerate in aceasta dispozitie, sa le indrume in mod activ in urmarirea acestor obiective si sa intervina in cazul in care obiectivele mentionate nu sunt atinse.

32      In aceasta privinta, trebuie sa se sublinieze ca, desi statele membre au libertatea sa defineasca obiectivele de interes general pe care doresc sa le promoveze, prin acordarea de avantaje fiscale in favoarea unor organisme private sau publice care urmaresc aceste obiective in mod dezinteresat si respecta cerintele referitoare la punerea in aplicare a obiectivelor respective, ele trebuie sa exercite aceasta putere de apreciere in conformitate cu dreptul Uniunii (a se vedea in acest sens Hotararea Persche, citata anterior, punctul 48). Desi este adevarat ca autoritatile nationale dispun de mijloace suplimentare care le permit sa controleze si sa influenteze conduita institutiilor stabilite pe teritoriul austriac, spre deosebire de cele stabilite in alt stat membru, nu este mai putin adevarat ca Republica Austria nu a demonstrat ca o asemenea interventie indreptata asupra institutiilor in cauza este necesara in scopul de a garanta atingerea obiectivelor de interes general pe care acest stat membru urmareste sa le promoveze.

33      Pe de alta parte, desi este legitim ca un stat membru sa rezerve acordarea unor avantaje fiscale organismelor care urmaresc anumite obiective de interes general, totusi acesta nu poate rezerva beneficiul unor astfel de avantaje numai organismelor stabilite pe teritoriul sau (a se vedea in acest sens Hotararea Persche, citata anterior, punctul 44).

34      In speta, Republica Austria arata ca obiectivul de interes general urmarit prin articolul 4a punctul 1 din EStG modificata este promovarea pozitiei Austriei ca centru de excelenta in domeniul stiintific si al formarii. Astfel cum a subliniat avocatul general la punctul 56 din concluzii, acest obiectiv este astfel definit incat este indeplinit de aproape toate institutiile de cercetare si de invatamant cu sediul in Austria, pe cand orice institutie similara stabilita in alt stat membru este in mod automat exclusa de la beneficiul avantajului fiscal in cauza.

35      Rezulta ca singurul criteriu care poate sa creeze o distinctie intre contribuabilii care fac donatii institutiilor care au sediul in Austria si cei care fac donatii institutiilor similare stabilite in alt stat membru este, in realitate, locul unde are sediul beneficiarul donatiei. Un astfel de criteriu nu poate constitui, prin definitie, un criteriu valabil pentru a aprecia daca situatiile pot fi in mod obiectiv comparabile si, in consecinta, pentru a stabili o diferenta obiectiva intre acestea (a se vedea, prin analogie, in ceea ce priveste libera prestare a serviciilor, Hotararea din 11 septembrie 2007, Schwarz si Gootjes‑Schwarz, C‑76/05, Rep., p. I‑6849, punctele 72 si 73).

36      Prin urmare, trebuie respinsa argumentatia Republicii Austria potrivit careia institutiile enumerate la articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata, pe de o parte, si institutiile similare de cercetare si de invatamant stabilite in alte state membre, pe de alta parte, nu se gasesc intr‑o situatie comparabila in mod obiectiv si, in consecinta, argumentatia potrivit careia diferenta de tratament al contribuabililor supusi impozitului pe venit in Austria in functie de locul unde sunt investite capitalurile acestora este justificata.

37      In ceea ce priveste, in al doilea rand, argumentul intemeiat pe existenta unui motiv imperativ de interes general, desi Curtea s‑a pronuntat, desigur, la punctul 23 din Hotararea din 10 martie 2005, Laboratoires Fournier (C‑39/04, Rec., p. I‑2057), in sensul ca promovarea cercetarii si a dezvoltarii poate constitui un astfel de motiv, aceasta a considerat totusi ca o reglementare nationala care prevede beneficiul unui credit fiscal doar pentru activitatile de cercetare realizate in statul membru interesat contravine direct obiectivului politicii Uniunii in domeniul cercetarii si al dezvoltarii tehnologice. Potrivit articolului 163 alineatul (2) CE, aceasta politica urmareste in special eliminarea obstacolelor fiscale din calea cooperarii in domeniul cercetarii si, prin urmare, nu poate fi pusa in aplicare prin promovarea cercetarii si a dezvoltarii la scara nationala. Aceeasi concluzie este aplicabila in ceea ce priveste regimul fiscal asociat donatiilor in cauza, in masura in care Republica Austria invoca acelasi obiectiv pentru a limita deductibilitatea donatiilor la cele efectuate in favoarea centrelor de cercetare si a universitatilor austriece.

38      In masura in care Republica Austria invoca obiectivul promovarii educatiei nationale, chiar presupunand ca un asemenea obiectiv ar putea constitui un motiv imperativ de interes general de natura sa justifice o restrangere a liberei circulatii a capitalurilor, nu este mai putin adevarat ca, pentru ca o masura restrictiva sa poata fi justificata, aceasta trebuie sa respecte principiul proportionalitatii. In aceasta privinta, se impune constatarea ca Republica Austria nu a prezentat niciun argument care sa permita demonstrarea faptului ca obiectivul pe care il urmareste in acest domeniu nu ar putea fi realizat fara existenta dispozitiei in litigiu si ca acest obiectiv nu ar putea fi realizat prin utilizarea unor mijloace mai putin restrictive in ceea ce priveste posibilitatea contribuabililor austrieci de a alege beneficiarii donatiilor pe care doresc sa le faca.

39      Astfel, Republica Austria se limiteaza sa sustina, in plus in termeni generali, ca extinderea beneficiului deductibilitatii fiscale a donatiilor la cele efectuate in favoarea institutiilor cu sediul in alte state membre ar avea ca rezultat o deplasare partiala al donatiilor destinate in prezent institutiilor austriece si, in consecinta, o diminuare a mijloacelor care sunt puse la dispozitia acestora din urma datorita veniturilor provenite din donatii. Potrivit acestui stat membru, mijloacele provenite din donatiile private completeaza bugetul acestor institutii, astfel incat deductibilitatea fiscala a donatiilor in cauza permite punerea la dispozitia acestor misiuni publice a unor mijloace financiare suplimentare, fara majorarea cheltuielilor bugetare.

40      In ceea ce priveste acest argument, rezulta dintr‑o jurisprudenta constanta ca necesitatea de a preveni reducerea veniturilor fiscale nu figureaza nici printre obiectivele prevazute la articolul 58 CE, nici printre motivele imperative de interes general susceptibile sa justifice o restrangere a unei libertati instituite prin tratat (a se vedea in acest sens Hotararea Persche, citata anterior, punctul 46 si jurisprudenta citata).

41      Rezulta ca restrangerea liberei circulatii a capitalurilor care decurge din regimul in litigiu nu poate fi justificata prin motivele invocate de Republica Austria.

42      In masura in care prevederile articolului 40 din Acordul privind SEE au aceeasi valoare juridica precum dispozitiile identice, in esenta, ale articolului 56 CE (a se vedea Hotararea din 11 iunie 2009, Comisia/Tarile de Jos, C‑521/07, Rep., p. I‑4873, punctul 33, si Hotararea Établissements Rimbaud, citata anterior, punctul 22), ansamblul consideratiilor de mai sus poate fi transpus, in circumstante precum cele din prezenta actiune, mutatis mutandis la articolul 40 mentionat.

43      Din toate cele de mai sus rezulta ca articolul 4a punctul 1 literele a)-d) din EStG modificata, prin faptul ca limiteaza deductibilitatea din impozitul pe venit a donatiilor la cele efectuate in favoarea institutiilor cu sediul in Austria, constituie o restrictie privind libera circulatie a capitalurilor consacrata la articolul 56 CE si la articolul 40 din Acordul privind SEE.

44      In consecinta, trebuie sa se constate ca prin autorizarea deductibilitatii fiscale a donatiilor efectuate in favoarea unor institutii care desfasoara activitati de cercetare si de invatamant numai in cazul institutiilor stabilite in Austria, Republica Austria a incalcat obligatiile care ii revin in temeiul articolului 56 CE si al articolului 40 din Acordul privind SEE.

Cu privire la cheltuielile de judecata

45      Potrivit articolului 69 alineatul (2) din Regulamentul de procedura, partea care cade in pretentii este obligata, la cerere, la plata cheltuielilor de judecata. Intrucat Comisia a solicitat obligarea Republicii Austria la plata cheltuielilor de judecata, iar Republica Austria a cazut in pretentii, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declara si hotaraste:

1)      Prin autorizarea deductibilitatii fiscale a donatiilor efectuate in favoarea unor institutii care desfasoara activitati de cercetare si de invatamant numai in cazul institutiilor stabilite in Austria, Republica Austria a incalcat obligatiile care ii revin in temeiul articolului 56 CE si al articolului 40 din Acordul privind Spatiul Economic European din 2 mai 1992.

2)      Obliga Republica Austria la plata cheltuielilor de judecata.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close