Avizul Comitetului Regiunilor „Modernizarea invatamantului superior”

Avizul Comitetului Regiunilor „Modernizarea invatamantului superior”

2012/C 113/09

COMITETUL REGIUNILOR
– saluta intentia Comisiei Europene de a juca un rol mai activ in sprijinirea institutiilor de invatamant superior si a diferitelor autoritati nationale, regionale si locale, in vederea punerii in practica a programului de modernizare a invatamantului superior;
– impartaseste parerea Comisiei Europene conform careia totalul investitiilor in invatamantul superior in Europa este prea scazut si recunoaste ca nu numai statele membre, ci – in multe cazuri – si autoritatile regionale trebuie sa-si asume responsabilitatea, consolidand investitiile in invatamantul superior prin fonduri publice;
– cu privire la definirea programelor si liniilor de actiune, incurajeaza Comisia Europeana sa consacre mai multa atentie uneia din prioritatile pe care ea insasi le evidentiaza, pe buna dreptate, cu privire la statele membre si institutiile de invatamant superior: cresterea participarii si consolidarea dimensiunii sociale a invatamantului superior;
– este de parere ca masura in care invatamantul superior tine seama de necesitatile tipice la nivel regional si local, contribuind in mod real la dezvoltarea regionala si locala, poate reflecta, de asemenea, relevanta invatamantului superior;
– constata, cu toate acestea, ca mai trebuie luate multe masuri pentru a largi si aprofunda, in acelasi timp, posibilitatile de mobilitate si cooperarea transfrontaliera, contribuind astfel la sporirea considerabila a valorii lor adaugate;
– reaminteste ca o serie de competente importante in materie de invatamant si formare tin de autoritatile regionale si locale, asa cum este deja cazul politicilor de tineret si ocuparea fortei de munca, si subliniaza, prin urmare, ca autoritatile regionale si locale au un rol esential in punerea in practica a acestei agende de modernizare, cu respectarea deplina a principiului subsidiaritatii.
Raportor dna Mia DE VITS (BE-PSE), membra a Parlamentului Flamand
Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Sprijinirea cresterii si a ocuparii fortei de munca – un proiect pentru modernizarea sistemelor de invatamant superior din Europa
COM(2011) 567 final

I. RECOMANDARI POLITICE
COMITETUL REGIUNILOR

1. Observatii generale
1. saluta Comunicarea intitulata „Sprijinirea cresterii si a ocuparii fortei de munca – un proiect pentru modernizarea sistemelor de invatamant superior din Europa”, in cuprinsul careia Comisia Europeana schiteaza principalele obiective politice ale reformelor din sistemele de invatamant superior. Comitetul apreciaza faptul ca Comisia Europeana doreste sa dea astfel un nou impuls reformelor initiate odata cu procesul de la Bologna si cu crearea Spatiului european al invatamantului superior si a Spatiului european de cercetare, reforme departe de a fi incheiate; de asemenea, Comitetul apreciaza faptul ca aceste reforme ocupa un loc important in contextul mai larg al Strategiei Europa 2020 si al initiativelor emblematice din cadrul acesteia;
2. isi insuseste abordarea din Comunicare, prin care Comisia Europeana prezinta principalele obiective politice pe care atat statele membre, cat si institutiile de invatamant superior trebuie sa le puna in practica pana la sfarsitul acestui deceniu, precum si modalitatile prin care ea le va putea sprijini in cadrul punerii in aplicare a acestei agende de modernizare;
3. este de acord cu faptul ca responsabilitatea punerii in aplicare a reformelor din invatamantul superior, domeniu politic in care UE detine competente de coordonare si sustinere, le revine in primul rand statelor membre si institutiilor de invatamant superior, chiar daca mizele si raspunsurile politice la acestea depasesc frontierele nationale. De asemenea, Comitetul reaminteste ca o serie de competente importante in materie de invatamant si formare tin de autoritatile regionale si locale, asa cum este deja cazul politicilor de tineret si ocuparea fortei de munca. Comitetul subliniaza faptul ca autoritatile regionale si locale au un rol esential in punerea in practica a acestei agende de modernizare, cu respectarea deplina a principiului subsidiaritatii;
4. observa ca propunerea de strategie pentru modernizarea invatamantului superior nu pare sa puna nicio problema in ce priveste respectarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii;
5. mentioneaza ca invatamantul, inclusiv invatamantul universitar, trebuie sa ofere in primul rand o formare extinsa si generala, in cadrul careia indivizii sa-si dezvolte personalitatea si sa poata deveni persoane deschise, puternice si polivalente, capabile sa-si asume pe deplin responsabilitatea in societate. Invatamantul are incontestabil si o valoare economica, dar nu este singura. De aceea, abordarea economica a invatamantului va fi intotdeauna si in mod inevitabil incompleta. Dintr-o perspectiva determinata, abordarea economica poate fi insa judicioasa sau chiar necesara;
6. subscrie pe deplin, in pofida observatiilor de mai sus, pozitiei conform careia trebuie acordat invatamantului si formarii un rol central in vederea stimularii in Europa a unei cresteri inteligente, durabile si favorabile incluziunii, subliniind ca posibilitatile institutiilor de invatamant superior din Europa de a juca acest rol nu sunt exploatate pe deplin;

2. Principalele obiective politice pentru statele membre si pentru institutiile de invatamant superior
2.1. Cresterea nivelului de educatie, pentru a-i forma pe absolventii si cercetatorii de care Europa are nevoie
7. este de acord cu analiza conform careia nivelul mediu de calificare in Europa trebuie, pana in 2020, sa atinga obiectivul de crestere la 40% a ponderii absolventilor de studii superioare sau studii echivalente, pentru a putea raspunde la cresterea prevazuta si necesara de locuri de munca ce necesita cunostinte solide, pentru a oferi tinerilor perspective mai bune de a gasi locuri de munca de calitate si pentru a lupta astfel impotriva somajului, in special in randul tinerilor;
8. este convins ca utilizarea pe scara larga a solutiilor TIC inovatoare de catre furnizorii de invatamant superior poate contribui la cresterea accesibilitatii acestuia, precum si a ratei de participare, de exemplu pentru studentii care locuiesc in zone slab populate, pe insule si in zonele montane, precum si in regiunile ultraperiferice;
9. impartaseste in mod explicit pozitia conform careia invatamantul superior trebuie sa devina atractiv pentru straturi mai largi ale populatiei si deplora faptul ca diferite grupuri continua sa ramana in mod semnificativ subreprezentate in frecventarea invatamantului superior. Comitetul subliniaza ca aceasta subreprezentare, care se manifesta de altfel cu o persistenta nejustificabila si mai accentuat in randul cadrelor didactice universitare, nu ridica doar probleme de ordin social, ci reprezinta, in acelasi timp, si o irosire ineficienta de talent;
10. propune, prin urmare, sa se monitorizeze nu doar masura in care statele membre reusesc sa imbunatateasca participarea la invatamantul superior si – cel putin la fel de important – nivelul de reusita, ci si masura in care statele membre si institutiile de invatamant superior reusesc sa atraga studenti „ne-traditionali”, intr-o maniera care nu se inscrie in paradigmele clasice, pentru a putea combate astfel orientarile stereotipe catre anumite programe de invatamant si a evita astfel segregarea de pe piata muncii. Ținand cont de evolutiile demografice, Comitetul este convins ca indispensabila crestere substantiala a nivelului de participare nu poate fi obtinuta in mod durabil daca statele membre si institutiile de invatamant superior nu vor reusi sa integreze aceasta „dimensiune sociala” in miezul politicii lor privind invatamantul superior. Prin urmare, Comitetul considera ca este obligatoriu sa se formuleze obiective specifice in acest domeniu, adaptate specificului fiecarui stat membru si fiecarei regiuni a acestora. Cu toate acestea, Comitetul subliniaza ca participarea sporita necesita cresterea finantarii institutiilor de invatamant superior din Europa, pentru a garanta standarde de varf in cercetare si predare;
11. sustine pledoaria Comisiei Europene in favoarea acordarii unui sprijin financiar acelor potentiali studenti care provin dintr-un mediu cu venituri mai reduse. In acest context, Comitetul isi exprima ingrijorarea cu privire la decizia sau preocuparile din anumite state membre de a creste taxele de inscriere, in pofida faptului ca toate statele membre au ratificat Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, care prevede la articolul 13 ca „invatamantul superior trebuie sa devina accesibil tuturor in deplina egalitate, in functie de capacitatea fiecaruia, prin toate mijloacele potrivite si in special prin introducerea treptata a gratuitatii”. Comitetul este ingrijorat de faptul ca o crestere a taxelor de inscriere va ridica in acelasi timp si pragul financiar pentru participarea la invatamantul superior; aceasta situatie intervine tocmai intr-o perioada in care multi studenti si familiile lor se vad confruntati cu urmarile crizei financiare si economice;
12. atrage atentia asupra faptului ca si alte elemente in afara de capacitatea financiara (cum ar fi atentia acordata alegerii corespunzatoare a studiilor, formarea prealabila adecvata si, in lipsa acesteia, o remediere corespunzatoare, indrumarea si serviciile de consiliere, reorientarea in timp util catre o filiera mai potrivita sau o formare mai adecvata pentru a evita abandonul studiilor, o abordare orientata mai clar catre studenti in invatamantul superior, etc.) pot juca un rol decisiv in accesul la invatamantul superior si rata de succes. Comitetul invita statele membre si institutiile de invatamant superior sa acorde atentia cuvenita acestor aspecte. Comitetul regreta ca informatiile cu privire la politicile din aceste domenii nu sunt colectate si impartasite la nivelul statelor membre intr-o maniera suficient de sistematica, asa cum este cazul altor aspecte privind invatamantul superior, si considera ca Observatorul dimensiunii sociale in invatamantul superior, in curs de infiintare in cadrul procesului de la Bologna, trebuie sa beneficieze de sprijinul necesar;
13. saluta masurile propuse de Comisia Europeana, cum ar fi elaborarea unor cadre nationale de calificare, cu trasee de trecere clare si, dupa caz, suplimentare intre diferitele niveluri de calificare, sau orientarea catre rezultatele invatarii si catre cunostinte si aptitudini acumulate in mod efectiv (intre altele, prin recunoasterea calificarilor obtinute in alta parte si a competentelor dobandite in trecut, inclusiv in domeniul invatarii informale sau non-formale) in locul unor criterii mai traditionale si mai formale, cum ar fi durata studiilor si numarul de ore frecventate in cadrul unui program de studii. Comitetul considera ca asemenea masuri pot fi instrumente adecvate pentru o mai buna evaluare a competentelor si pentru incadrarea persoanelor in conformitate cu nivelul lor de calificare sau pentru a propune acestora o cale adaptata si realizabila catre un nivel de calificare mai inalt;
14. indeamna Comisia Europeana sa urmeze intr-o maniera coerenta abordarea sa progresiva privind flexibilitatea in parcursurile de formare si in formele de invatare, inclusiv in ceea ce priveste aplicarea actualei directive si elaborarea noii directive privind recunoasterea calificarilor profesionale;
2.2. Imbunatatirea calitatii si relevantei invatamantului superior
15. isi insuseste ideea ca un contact mai intens cu sfera profesionala si institutiile pietei muncii este deosebit de benefic pentru invatamantul superior, cel putin in masura in care acest contact urmareste transmiterea cunostintelor si a competentelor esentiale transmisibile, necesare pentru succesul in pozitii cu inalta calificare. In acelasi timp, Comitetul considera ca intreprinderile ar trebui sa-si asume mai multa responsabilitate in ceea ce priveste invatamantul superior, intre altele oferind studentilor si docentilor un numar suficient de locuri de stagiu de inalta calitate, reflectand, in cadrul unui dialog cu institutiile de invatamant superior, asupra carierelor profesionale de viitor si asupra formarii profesionale corespunzatoare, sau valorizand din plin competentele generale transferabile ale profesorilor, etc.; de asemenea, ar trebui instituite pe scara mai larga parteneriate de cercetare intre intreprinderi si universitati;
16. este convins de faptul ca autoritatile regionale si locale, care de regula dispun de relatii excelente atat cu institutiile de invatamant superior, cat si cu intreprinderile, se afla intr-o pozitie optima pentru a stimula si modera acest dialog;
17. este de parere ca masura in care invatamantul superior tine seama de necesitatile tipice la nivel regional si local, contribuind in mod real la dezvoltarea regionala si locala, poate reflecta, de asemenea, relevanta invatamantului superior. Comitetul considera ca aceasta ancorare reprezinta una din dimensiunile in functie de care institutiile de invatamant superior ar trebui sa-si adapteze misiunea si prioritatile strategice, si in cadrul carora pot tinde spre excelenta si, in consecinta, subliniaza si sustine diversitatea si individualitatea institutiilor europene de invatamant superior;
18. recomanda ca solutiile TIC sa fie introduse pe scara larga in toate institutiile europene de invatamant superior; crearea unei platforme TIC comune de catre institutiile de invatamant superior si autoritatile pertinente de la nivel national, regional si local ar putea conduce la o crestere a ratei de succes;
2.3. Cresterea calitatii prin mobilitate si cooperare transfrontaliera
19. subliniaza importanta unei mobilitati bine concepute si a cooperarii transfrontaliere pentru calitatea invatamantului si pentru dezvoltarea personala, in diferite domenii, a persoanelor care pot beneficia de acestea. Comitetul ia nota de progresul enorm realizat in aceasta privinta de catre statele membre si institutiile de invatamant superior, intre altele gratie rolului de motor pe care il joaca programul Erasmus, dublat de procesul de la Bologna. In opinia Comitetului, aceste programe si aceasta cooperare constituie o valoare inestimabila prin faptul ca ofera unui numar mare de cetateni europeni o imagine concreta si pozitiva a Europei;
20. constata, cu toate acestea, ca mai trebuie luate multe masuri pentru a largi si aprofunda, in acelasi timp, posibilitatile de mobilitate si cooperarea transfrontaliera, contribuind astfel la sporirea considerabila a valorii lor adaugate. Comisia Europeana enumara pe buna dreptate o serie de obstacole constatate la diferite niveluri politice, care deseori se inscriu intr-un context national specific. Comitetul considera ca aceasta stratificare complexa nu trebuie sa impiedice statele membre, autoritatile regionale si locale si institutiile de invatamant superior sa abordeze fara intarziere aceste probleme, fiecare in sfera sa de competenta;
21. indeamna la introducerea Suplimentului la diploma in toate institutiile de invatamant superior, fiindca acesta reprezinta un pas foarte important catre comparabilitatea diplomelor si faciliteaza recunoasterea acestora;
22. atrage atentia asupra unor initiative existente in favoarea asigurarii in context transfrontalier a calitatii invatamantului superior si doreste, tinand seama de impactul structural asupra sistemelor de invatamant superior din statele membre si regiunile respective, sa le scoata in evidenta ca modele de cooperare transfrontaliera;
23. invita autoritatile nationale relevante, care sunt in multe cazuri autoritati locale si regionale, sa ia masuri pentru ca recunoasterea universitare sa devina mai usoara si mai rapida, reducand astfel o sarcina semnificativa, ce afecteaza mobilitatea studentilor si cadrelor didactice universitare; aceasta procedura ar trebui sa nu implice costuri imposibil de suportat de catre depunatorul cererii si sa nu dureze mai mult de patru luni;
2.4. O mai buna utilizare a triunghiului cunoasterii
24. recunoaste pe deplin necesitatea unei mai bune dezvoltari si utilizari a „triunghiului cunoasterii”, format din educatie, cercetare si intreprinderi si impartaseste pe deplin analiza Comisiei Europene, conform careia institutiile de invatamant superior si institutele de cercetare pot stimula dezvoltarea economica in regiunile in care sunt amplasate, pot exploata la scara mondiala atuurile regionale de care dispun, sau pot forma centrul unei retele de cunoastere care sa serveasca economiei si societatii locale;
25. recunoaste ca enunturile de mai sus sunt cu atat mai valabile, cu cat autoritatile locale si regionale acorda sprijin intr-o maniera strategica si aleg in mod constient o serie de domenii prioritare care corespund atat atuurilor cat si necesitatilor existente la nivel regional, fara sa se lanseze intr-o concurenta oarba cu alte regiuni; ar trebui puternic incurajata formarea unor clustere de cunoastere si inovare care sa implice autoritati locale si regionale, universitati si intreprinderi locale, inclusiv intreprinderi nou-infiintate;
26. subliniaza ca, in Comunicarea sa, Comisia Europeana are tendinta sa puna un accent deosebit pe intreprinderi, pe potentialul produselor si serviciilor comercializabile si pe comercializarea cunoasterii. Comitetul subliniaza ca importanta sectorului non-profit, cum ar fi invatamantul (obligatoriu), sectorul medical si paramedical, serviciile sociale etc. nu trebuie subapreciata;
2.5. Imbunatatirea guvernantei si a finantarii
27. impartaseste parerea Comisiei Europene conform careia totalul investitiilor in invatamantul superior in Europa este prea scazut si recunoaste ca nu numai statele membre, ci – in multe cazuri – si autoritatile regionale trebuie sa-si asume responsabilitatea, consolidand investitiile in invatamantul superior prin fonduri publice. Prin urmare, Comitetul solicita statelor membre si, dupa caz, autoritatilor regionale sa nu permita ipotecarea viitorului, in pofida presiunilor bugetare, investind mai degraba intr-o perspectiva de crestere pe termen lung, fara a introduce masuri de austeritate in sectoare care formeaza piatra de temelie a cresterii de maine. Comitetul considera ca Comisia Europeana ar putea urmari acest lucru, prin intermediul Semestrului european, astfel incat economiile sa nu afecteze acele sectoare care sunt indispensabile pentru punerea in practica a Strategiei Europa 2020;
28. din punctul de vedere al abordarii educatiei ca bun public, impartaseste pozitia Comisiei Europene conform careia investitiile publice sunt si trebuie sa ramana si in viitor principala piatra de temelie a unui invatamant superior durabil;
29. este de acord cu tendinta de diversificare a resurselor financiare, de exemplu prin parteneriate public-privat pentru finantarea infrastructurii, dar avertizeaza ca mobilizarea uneia din sursele alternative posibile, in special extinderea cotei de finantare privata prin marirea taxelor de inscriere risca sa exercite o presiune suplimentara asupra familiilor. Comitetul considera ca aceasta presiune asupra familiilor ar putea duce, intre altele, la scaderea cotei de participare si la modificari nedorite in structura sociala a studentilor, precum si la aparitia sau sporirea dezechilibrului fluxului de mobilitate intre statele membre si intre regiuni. In vederea crearii de sanse egale pentru fiecare si a stimularii excelentei, Comitetul pledeaza de aceea pentru imbunatatirea politicii de acordare a burselor si a imprumuturilor pentru studii, bazata pe criterii precum venitul si performantele universitare;
30. se declara de acord cu dezvoltarea unor noi mecanisme de finantare si perfectionarea celor existente, bazate pe performanta; sprijina alegerile strategice variate si diversitatea profilului institutional si incurajeaza excelenta in toate dimensiunile ei. In acelasi timp, Comitetul doreste sa atraga atentia asupra faptului ca din experienta acumulata se stie ca introducerea unor asemenea mecanisme trebuie sa aiba loc atent si cu toata prudenta necesara, intre altele datorita faptului ca formula aplicata si indicatorii utilizati trebuie sa serveasca efectiv realizarii obiectivelor stabilite, tinand seama pe deplin de diversitatea dorita intre institutii si in interiorul acestora;
31. constata ca o crestere a nivelului de autonomie a institutiilor de invatamant superior nu le scuteste de la responsabilitatea lor fata de toate partile interesate si de la raspunderea lor in legatura cu mediul in care sunt ele ancorate. Cu toate acestea, Comitetul recunoaste ca o mai mare autonomie a acestor institutii are deseori un efect pozitiv asupra atragerii de capital privat, contribuind astfel la cresterea nivelului de investitii in invatamantul superior;

3. Contributia UE: stimulentele pentru transparenta, diversificare, mobilitate si cooperare
32. saluta intentia Comisiei Europene de a juca un rol mai activ in sprijinirea institutiilor de invatamant superior si a diferitelor autoritati nationale, regionale si locale, in vederea punerii in practica a programului de modernizare a invatamantului superior. Comitetul considera ca acest sprijin, in toate formele sale, este esential pentru a obtine convergenta necesara in ceea ce priveste agenda diferitelor autoritati si institutii de invatamant superior si pentru a obtine diversitatea si gradul de specializare dorit;
33. cu privire la definirea programelor si liniilor de actiune, incurajeaza Comisia Europeana sa consacre mai multa atentie uneia din prioritatile pe care ea insasi le evidentiaza, pe buna dreptate, cu privire la statele membre si institutiile de invatamant superior: cresterea participarii si consolidarea dimensiunii sociale a invatamantului superior;
3.1. Sustinerea reformei prin date privind initiativele, prin analiza si transparenta
34. constata ca s-a demonstrat, intre altele in cadrul punerii in aplicare a procesului de la Bologna, ca utilizarea unor tablouri de bord relativ simple pentru a urmari progresul proiectului de reforma poate avea o mare forta de informare si mobilizare si propune sa se recurga mai mult la utilizarea unor astfel de instrumente. Comitetul constata in acelasi timp ca deseori, la nivelul statelor membre, un asemenea tablou de bord este incapabil sa cuprinda dinamica diferita a diverselor regiuni si, prin urmare, nu este corespunzator pentru politica autoritatilor regionale si locale, mai ales in domeniile care sunt in mare parte sau in totalitate de competenta acestora;
35. sprijina Comisia Europeana in intentia ei de a aprofunda cunostintele cu privire la diferitele profiluri ale institutiilor de invatamant superior prin intermediul proiectului U-Map si de a pune la dispozitie un instrument multidimensional de informare si clasificare, bazat pe performante, intitulat U-Multirank. Acest lucru ar trebui facut cu grija, pentru a nu crea sarcini administrative suplimentare disproportionate pentru institutiile de invatamant superior. In opinia Comitetului este de la sine inteles ca insertia regionala si atentia acordata cadrului local trebuie sa reprezinte unul din parametrii de clasificare si ierarhizare a institutiilor de invatamant superior;
36. intampina cu satisfactie intentia Comisiei Europene de a colecta, in colaborare cu Eurostat, date imbunatatite referitoare la mobilitatea in scop educational si la capacitatea de insertie profesionala asociata invatamantului superior. Comitetul atrage atentia asupra faptului ca informatiile de acest gen sunt apreciate nu numai in randul studentilor si absolventilor unor institutii de invatamant superior, ci pot contribui in acelasi timp si la o mai buna orientare a viitorilor studenti catre un profil anume;
37. solicita Comisiei Europene sa reflecteze cu atentie asupra obiectivelor urmarite prin elaborarea Registrului european al invatamantului superior si sa examineze, inainte de elaborarea unui astfel de instrument, daca nu exista deja alte initiative in acest sens;
3.2. Promovarea mobilitatii
38. subliniaza importanta obiectivului de a incuraja mobilitatea si, in acest context, atrage atentia Comisiei Europene asupra observatiilor valabile in continuare fara nicio modificare si continute in capitolul „In ceea ce priveste initiativele privind mobilitatea” din avizul Comitetului din 27 si 28 ianuarie 2011 pe tema „Tineretul in miscare” [1];
39. de asemenea, este convins de faptul ca eforturile de imbunatatire a cunostintelor de limbi straine nu vor contribui doar la cresterea potentialului de mobilitate, ci si la imbunatatirea calitatii acesteia, considera ca Comisia Europeana va putea juca un rol de sprijin in acest sens si reaminteste ca obiectivul politicii europene pentru multilingvism este ca fiecare european sa cunoasca doua limbi straine;
40. sprijina Comisia Europeana in intentia ei de a facilita tuturor studentilor, indiferent de originea lor sociala, accesul la cursuri de masterat intr-un alt stat membru si confirma ca aceasta categorie de studenti are nevoie de un sprijin financiar mai mare. Comitetul ia nota de sugestia Comisiei Europene de infiintare, in cooperare cu Banca Europeana de Investitii, a unui instrument de garantare a imprumuturilor pentru studenti la nivel european. Comitetul atrage atentia asupra faptului ca niciuna din aceste actiuni nu trebuie sa aiba drept consecinta ca accesul la mobilitate sa devina un bun comercial. Elaborarea unei astfel de facilitati ar trebui sa completeze sistemul de burse existent, cum ar fi programul Erasmus, a carui utilitate este de mult timp recunoscuta [2];
41. regreta ca absenta mobilitatii imprumuturilor din cadrul national constituie o bariera in calea mobilitatii studentilor; insista asupra obligatiei de a acorda imprumuturi si burse fara nicio discriminare intemeiata pe cetatenie;
42. recunoaste ca anumite fluxuri de mobilitate pot reprezenta o provocare pentru anumite state si, intr-o masura si mai mare, pentru anumite regiuni. Comitetul se declara in favoarea introducerii unor reglementari privind accesul la acele profiluri de studii care permit prestarea anumitor servicii, cum ar fi studiul medicinei, tinandu-se seama de nivelul regional, reglementari necesare pentru a se asigura asistenta medicala la nivel regional. In plus, Comitetul este dispus sa coopereze la efectuarea unei analize atente a acestei problematici si la gasirea unor solutii durabile care sa tina seama de toate partile interesate si care respecta realizarile obtinute la nivel european;
43. este convins ca trebuie luate masuri care sa garanteze accesul la mobilitate in scopul invatarii in conditii de egalitate pentru toti studentii, indiferent de situatia lor socioeconomica si pozitia geografica a regiunii din care provin;
44. recunoaste, de asemenea, ca exista o anumita preocupare cu privire la calitatea anumitor tipuri de educatie transfrontaliera, sub forma acordurilor de franciza, si invita toate statele membre sa ia masurile necesare, de exemplu masuri privind asigurarea calitatii educatiei transfrontaliere pentru acele cursuri oferite de institutiile de invatamant superior in alte state membre, astfel incat sa se pastreze increderea deplina intre institutiile de invatamant superior;
45. recunoaste ca mai exista multe obstacole in calea mobilitatii transfrontaliere a cercetatorilor si invita statele membre sa participe activ la imbunatatirea reglementarilor privind veniturile suplimentare si drepturile sociale, astfel incat cercetatorii sa se poata bucura de mai multa siguranta in legatura cu aceste aspecte atunci cand lucreaza in strainatate, fiind astfel incurajati sa participe la mobilitatea transfrontaliera;
3.3. Concentrarea asupra inovarii din invatamantul superior, asupra crearii de locuri de munca si a capacitatii de insertie profesionala
46. asteapta cu interes adoptarea Agendei strategice pentru inovare si spera ca se va trece cu celeritate la definirea prioritatilor in vederea infiintarii Institutului european de inovare si tehnologie si dezvoltarii de noi comunitati de cunoastere si inovare (CCI);
47. urmareste cu interes dezvoltarea „aliantelor cunoasterii” intre institutiile de invatamant superior si intreprinderi, dar se intreaba in acelasi timp daca asemenea aliante nu ar fi oportune sau chiar indispensabile si intre institutiile de invatamant superior si autoritati sau organizatii fara scop lucrativ. In acest context, Comitetul doreste sa mentioneze, intre altele, problemele cu care se confrunta Europa: imbatranirea populatiei si scaderea natalitatii, societatea multiculturala, schimbarile climatice etc.;
48. intampina cu satisfactie intentia Comisiei Europene de elabora un cadru de calitate pentru stagii si este convins ca Comisia si autoritatile nationale, regionale sau locale trebuie apoi sa se concentreze asupra monitorizarii active a punerii in aplicare a acestui cadru; platforma centralizata propusa pentru ofertele de stagiu in Europa poate reprezenta o modalitate excelenta de facilitare a accesului la ofertele de stagiu si de a incuraja tinerii sa candideze pentru stagii in alte state membre;
3.4. Sprijinirea internationalizarii invatamantului superior european
49. saluta recunoasterea de catre Comisia Europeana a faptului ca internationalizarea si cooperarea transfrontaliera nu trebuie sa se limiteze la Uniunea Europeana, ci trebuie sa cuprinda lumea intreaga. In aceasta privinta, Comitetul insista mai ales asupra potentialului enorm pe care il reprezinta cooperarea intre regiunile limitrofe din interiorul si exteriorul Uniunii Europene. In acest sens, UE ar trebui sa stimuleze cooperarea universitatilor europene cu centrele de invatamant superior din tarile terte, in scopul, printre altele, de a consolida guvernanta si programele educationale ale acestora, utilizand in acest sens experienta dobandita de centrele europene. Pentru aceasta este necesara promovarea actiunilor de mobilitate si schimb de studenti si de profesori de la universitatile din regiunile frontaliere si de la universitatile din tarile terte vecine, contribuind astfel la exportul de bune practici;
50. asteapta propuneri mai concrete cu privire la modalitatea prin care Comisia Europeana doreste sa sprijine elaborarea si dezvoltarea unor strategii de internationalizare de catre institutiile de invatamant superior din Europa si mizeaza pe dialogul initiat de Comisia Europeana pe aceasta tema cu toate partile interesate. Comitetul atrage atentia asupra faptului ca si autoritatile regionale si locale ar trebui sa fie implicate intr-un asemenea dialog, in conditiile in care strategiile de internationalizare a institutiilor de invatamant superior se afla in stransa interactiune cu strategiile de dezvoltare a regiunilor in care acestea isi au sediul;
3.5. Consolidarea impactului pe termen lung si a complementaritatii in finantarea acordata de UE
51. in cadrul programului „Erasmus pentru toti”, saluta propunerea de a continua, incepand cu 2014, consolidarea resurselor financiare ale programelor actuale in materie de educatie, formare si tineret si de a simplifica gestionarea administrativa a acestora. Comitetul spera ca acest nou program va contribui nu numai la largirea, ci si la aprofundarea calitativa a diferitelor forme de schimb si cooperare;
52. isi exprima acelasi entuziasm cu privire la propunerea Comisiei Europene de a reuni actualele programe europene de cercetare si inovare in cadrul noului program „Orizont 2020”;
53. tinand seama de proximitatea lor fata de institutiile de invatamant superior, ofera Comisiei Europene sprijinul autoritatilor regionale si locale pentru a exploata pe deplin potentialul pe care il ofera „Erasmus pentru toti” si „Orizont 2020”;
54. observa, asa cum a mentionat deja in avize anterioare, ca integrarea programelor existente in aceste noi initiative trebuie sa aiba loc cu toata prudenta necesara, astfel incat reorganizarea sa nu duca la pierderea anumitor elemente valoroase din cadrul programelor existente;
55. subscrie asocierii pe care Comisia Europeana o face intre invatamant (superior), pe de o parte, si politica de coeziune, Fondul european de dezvoltare regionala si Fondul social european, pe de alta parte. Pentru a garanta ca aceste fonduri vor fi utilizate intr-o maniera cat mai efectiva si eficienta, Comitetul invita Comisia Europeana sa identifice si sa difuzeze in mod activ exemple de bune practici din diferite state membre si regiuni;
3.6. Urmatoarele etape catre un invatamant superior european inteligent, durabil si favorabil incluziunii
56. se asteapta ca, la definirea programelor si liniilor de actiune concrete, Comisia Europeana sa-si permanentizeze dialogul deosebit de apreciat cu toate partile interesate, inclusiv cu autoritatile regionale si locale;
57. ia nota de propunerea de constituire a unui grup la nivel inalt cu un mandat permanent, care sa analizeze subiecte esentiale pentru modernizarea invatamantului superior, si se asteapta ca provocarile specifice mentionate in Comunicare (referitoare la componenta acestui grup) sa fie luate in considerare de Comisia Europeana in mod corespunzator; solicita ca in acest grup la nivel inalt sa fie reprezentat si CoR;
58. insista ca, in cadrul elaborarii acestei agende de modernizare, Comisia Europeana sa tina seama de sinergiile necesare intre toate initiativele emblematice relevante si sa ia in considerare avizele pe care Comitetul le-a elaborat in legatura cu aceste initiative emblematice.

Bruxelles, 16 februarie 2012
Presedinta Comitetului Regiunilor
Mercedes Bresso
[1] CdR 292/2010 fin.
[2] Cf. punctul 20 din avizul Comitetului Regiunilor privind initiativa emblematica „Tineretul in miscare” (CdR 292/2010 fin), adoptat in timpul celei de-a 88-a sesiuni plenare a Comitetului Regiunilor la 27 si 28 ianuarie 2011.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close