Libertatea de stabilire – Libera prestare a serviciilor – Jocuri de noroc

„Libertatea de stabilire – Libera prestare a serviciilor – Jocuri de noroc – Colectare de pariuri privind evenimente sportive – Cerinta unei licente – Consecinte care rezulta din incalcarea dreptului Uniunii cu ocazia atribuirii licentelor – Atribuirea a 16 300 de licente suplimentare – Principiul egalitatii de tratament si obligatia de transparenta – Principiul securitatii juridice – Protectia titularilor licentelor anterioare – Reglementare nationala – Distante minime obligatorii intre punctele de colectare a pariurilor – Admisibilitate – Activitati transfrontaliere care pot fi asimilate celor care fac obiectul licentei – Interdictie prevazuta de reglementarea nationala – Admisibilitate”

HOTARAREA CURTII (Camera a patra)
16 februarie 2012
In cauzele conexate C 72/10 si C 77/10,
avand ca obiect cereri de pronuntare a unor hotarari preliminare formulate in temeiul articolului 267 TFUE de Corte suprema di cassazione (Italia), prin deciziile din 10 noiembrie 2009, primite de Curte la 9 februarie 2010, in procesele penale impotriva

Marcello Costa (C 72/10),
Ugo Cifone(C 77/10),

CURTEA (Camera a patra),
compusa din domnul J. C. Bonichot, presedinte de camera, domnii K. Schiemann (raportor) si L. Bay Larsen, doamna C. Toader si domnul E. Jarašiūnas, judecatori,
avocat general: domnul P. Cruz Villalón,
grefier: doamna A. Impellizzeri, administrator,
avand in vedere procedura scrisa si in urma sedintei din 29 iunie 2011,
luand in considerare observatiile prezentate:
– pentru domnul Costa, de D. Agnello, avvocatessa;
– pentru domnul Cifone, de D. Agnello, R. Jacchia, A. Terranova, F. Ferraro, A. Aversa, A. Piccinini, F. Donati si A. Dossena, avvocati;
– pentru guvernul italian, de doamna G. Palmieri, in calitate de agent, asistata de domnul F. Arena, avvocato dello Stato;
– pentru guvernul belgian, de doamnele L. Van den Broeck si M. Jacobs, in calitate de agenti, asistate de P. Vlaemminck, advocaat, si de A. Hubert, avocat;
– pentru guvernul spaniol, de domnul F. Diéz Moreno, in calitate de agent;
– pentru guvernul portughez, de domnii L. Inez Fernandes si P. Mateus Calado, in calitate de agenti;
– pentru Comisia Europeana, de domnul E. Traversa si de doamna S. La Pergola, in calitate de agenti,
dupa ascultarea concluziilor avocatului general in sedinta din 27 octombrie 2011,

pronunta prezenta

Hotarare
1 Cererile de pronuntare a unor hotarari preliminare privesc interpretarea articolelor 43 CE si 49 CE.
2 Aceste cereri au fost formulate in cadrul unor proceduri penale declansate impotriva domnilor Costa si Cifone, administratori ai unor centre de transmitere a datelor (denumite in continuare „CTD”) aflate in raporturi contractuale cu societatea de drept englez Stanley International Betting Ltd (denumita in continuare „Stanley”), pentru incalcarea legislatiei italiene privind colectarea de pariuri, in special a Decretului regal nr. 773 de aprobare a textului unic al legilor in materie de siguranta publica (Regio decreto nr. 773 – Testo unico delle leggi di pubblica sicurezza) din 18 iunie 1931 (GURI nr. 146 din 26 iunie 1931), astfel cum a fost modificat prin articolul 37 alineatul 4 din Legea nr. 388 din 23 decembrie 2000 (supliment ordinar la GURI nr. 302 din 29 decembrie 2000, denumit in continuare „Decretul regal”). Cererile mentionate se inscriu in contexte juridice si factuale asemanatoare celor din cauzele in care s au pronuntat Hotararea din 21 octombrie 1999, Zenatti (C 67/98, Rec., p. I 7289), Hotararea din 6 noiembrie 2003, Gambelli si altii (C 243/01, Rec., p. I 13031), Hotararea din 6 martie 2007, Placanica si altii (C 338/04, C 359/04 si C 360/04, Rep., p. I 1891), precum si Hotararea din 13 septembrie 2007, Comisia/Italia (C 260/04, Rep., p. I 7083).

Cadrul juridic
3 Reglementarea italiana prevede, in esenta, ca desfasurarea activitatilor de colectare si de gestionare a pariurilor este conditionata de obtinerea unei licente in urma unei proceduri de cerere de oferta si, ulterior, a unei autorizatii din partea politiei. Orice incalcare a acestei reglementari poate atrage sanctiuni penale.

Licentele
4 Pana la modificarea legislatiei aplicabile, intervenita in anul 2002, operatorilor constituiti sub forma societatilor de capitaluri ale caror actiuni erau cotate pe pietele reglementate nu li se puteau acorda licente pentru jocurile de noroc. In consecinta, acesti operatori erau exclusi de la procedurile de cereri de oferta pentru atribuirea licentelor care au avut loc in anul 1999. Nelegalitatea acestei excluderi, in lumina articolelor 43 CE si 49 CE, a fost constatata, printre altele, in hotararea Placanica si altii, citata anterior.
5 Prin intermediul Decretului lege nr. 223 din 4 iulie 2006 privind adoptarea unor dispozitii urgente pentru relansarea economica si sociala, pentru controlul si rationalizarea cheltuielilor publice, precum si interventii in domeniul incasarilor fiscale si al combaterii fraudei fiscale, aprobat prin Legea nr. 248 din 4 august 2006 (GURI nr. 18 din 11 august 2006, denumit in continuare „Decretul Bersani”), in Italia a fost realizata o reforma a sectorului jocurilor de noroc menita sa asigure adaptarea acestui sector la cerintele care decurg din dreptul Uniunii.
6 Articolul 38 din Decretul Bersani, intitulat „Masuri de combatere a jocurilor nelegale”, prevede la alineatul 1 adoptarea, pana la 31 decembrie 2006, a unei serii de masuri vizand „combaterea proliferarii jocurilor neregulamentare si nelegale, prevenirea evaziunii si a fraudei fiscale in sectorul jocurilor de noroc, precum si garantarea protectiei jucatorilor”.
7 La articolul 38 alineatele 2 si 4 din Decretul Bersani sunt prevazute noile norme referitoare la distribuirea jocurilor de noroc aferente, pe de o parte, altor evenimente decat cursele hipice si, pe de alta parte, curselor hipice. In special:
– este prevazuta deschiderea a cel putin 7 000 de noi puncte de vanzare pentru jocurile de noroc aferente altor evenimente decat cursele hipice si a cel putin 10 000 de noi puncte de vanzare pentru jocurile de noroc aferente curselor hipice;
– numarul maxim de puncte de vanzare pentru fiecare localitate este stabilit in functie de numarul de locuitori si tinand seama de punctele de vanzare pentru care a fost deja acordata o licenta in urma procedurii de cerere de oferta din anul 1999;
– noile puncte de vanzare trebuie sa respecte o distanta minima fata de cele pentru care a fost deja acordata o licenta in urma procedurii de cerere de oferta din anul 1999;
– Administratia Autonoma a Monopolurilor de Stat (denumita in continuare „AAMS”), care functioneaza in subordinea Ministerului Economiei si Finantelor, este insarcinata „sa defineasca masurile de protectie” a titularilor licentelor acordate in urma procedurii de cerere de oferta din anul 1999.

 Autorizatiile politiei
8 Sistemul de licentiere este legat de un sistem de controale privind siguranta publica reglementat de Decretul regal. In temeiul articolului 88 din acesta, autorizatia politiei poate fi acordata exclusiv persoanelor care detin o licenta sau autorizatia unui minister sau a unei alte entitati careia legea ii confera dreptul de a organiza sau de a exploata pariuri.

Sanctiunile penale
9 In Italia, organizarea de jocuri de noroc, inclusiv pe cale telematica sau telefonica, fara a detine licenta sau autorizatia politiei impusa de lege constituie infractiune, sanctionata cu pedeapsa inchisorii de pana la trei ani, in conformitate cu articolul 4 din Legea nr. 401 din 13 decembrie 1989 privind interventiile in sectorul jocurilor si al pariurilor clandestine si protejarea bunei desfasurari a competitiilor sportive (GURI nr. 294 din 18 decembrie 1989), astfel cum a fost modificata prin articolul 37 alineatul 5 din Legea nr. 388 din 23 decembrie 2000 (supliment ordinar la GURI nr. 302 din 29 decembrie 2000, denumita in continuare „Legea nr. 401/89”).

Actiunile principale si intrebarea preliminara

Stanley si situatia acesteia in Italia
10 Stanley este autorizata sa desfasoare activitatea de colectare de pariuri in Regatul Unit in temeiul unei licente emise de autoritatile din Liverpool. Stanley accepta pariuri cu valoare fixa pentru o gama variata de evenimente, sportive si de alta natura, nationale si internationale.
11 Stanley opereaza in Italia prin intermediul a peste 200 de agentii constituite sub forma de CTD uri. Acestea sunt spatii deschise publicului, in care participantii la pariuri pot incheia pariuri sportive pe cale telematica, prin accesarea unui server apartinand Stanley, situat in Regatul Unit sau in alt stat membru, pot sa plateasca mizele si, daca e cazul, sa incaseze castigurile. CTD urile sunt gestionate de operatori independenti care au raporturi contractuale cu Stanley. Stanley opereaza in Italia exclusiv prin intermediul acestor puncte fizice de vanzare cu amanuntul si, prin urmare, nu este un operator de jocuri de noroc prin internet.
12 Este cert ca, avand in vedere modul de operare al Stanley, in principiu, acesteia ii revine obligatia de a obtine o licenta pentru desfasurarea activitatilor de colectare si de gestionare de pariuri in Italia, ceea ce ar permite CDT urilor sa isi exercite activitatea.
13 Stanley, care facea parte dintr un grup cotat pe pietele reglementate, a fost exclusa, cu incalcarea dreptului Uniunii, de la procedura de cerere de oferta care a avut drept rezultat, in anul 1999, atribuirea a 1 000 de licente pentru organizarea de pariuri privind competitii sportive, altele decat cursele hipice, valabile pentru o perioada de sase ani si cu posibilitatea prelungirii pentru inca sase ani.
14 Dispozitiile Decretului Bersani au fost puse in aplicare prin proceduri de cerere de oferta lansate de AAMS in cursul anului 2006. La 28 august 2006, in temeiul alineatelor 2 si 4 ale articolului 38 din Decretul Bersani, au fost publicate doua anunturi de participare in vederea atribuirii unor licente pentru 500 de puncte de vanzare specializate in competitii hipice si pentru 9 500 de puncte de vanzare nespecializate in competitii hipice, in plus fata de crearea unor retele de pariuri la distanta privind competitii hipice, precum si pentru 1 900 de puncte de vanzare specializate in jocuri sportive si pentru 4 400 de puncte de vanzare nespecializate in jocuri sportive, in plus fata de crearea unor retele de pariuri la distanta privind jocuri sportive. Aceste anunturi au fost publicate la 30 august 2006 si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (procedurile nr. 2006/S 163 175655 si respectiv, 2006/S 164 176680). Data limita pentru depunerea ofertelor a fost stabilita ca fiind 20 octombrie 2006, pentru toate tipurile de licente.
15 Documentatia referitoare la cererile de oferta cuprindea, printre altele, un caiet de sarcini care continea opt anexe, precum si proiectul de conventie intre AAMS si adjudecatarul licentei pentru jocuri de noroc aferente altor evenimente decat cursele hipice (denumit in continuare „proiectul de conventie”).
16 Caietul de sarcini mentionat conditiona participarea la procedura de cerere de oferta, pe de o parte, in temeiul articolului 13 din acesta, de constituirea unei garantii bancare provizorii si, pe de alta parte, in temeiul articolului 14 din acesta, de angajamentul de a constitui o garantie bancara definitiva care sa acopere obligatiile care decurgeau din licenta.
17 In conformitate cu articolul 23 alineatul 2 litera a) din proiectul de conventie, AAMS are obligatia sa revoce licenta in cazul in care „titularii licentelor sau reprezentantul legal ori administratorii acestora fac obiectul unor masuri asiguratorii sau al unor decizii de trimitere in judecata la instanta competenta pentru ca aceasta sa se pronunte cu privire la posibila savarsire a unor infractiuni prevazute de Legea nr. 55 din 19 martie 1990, precum si a oricaror alte posibile infractiuni susceptibile sa aduca atingere raporturilor de incredere cu AAMS”.
18 Pe de alta parte, articolul 23 alineatul 3 din proiectul de conventie prevede ca AAMS „revoca licenta, dupa ce a suspendat de indata, cu titlu de masura asiguratorie, efectele acesteia, atunci cand titularul licentei organizeaza, personal sau prin intermediul unei societati legate de acesta – indiferent care este natura acestei legaturi – pe teritoriul italian sau prin intermediul unor site uri telematice aflate in afara teritoriului national, jocuri asimilabile jocurilor publice sau altor jocuri gestionate de AAMS sau jocuri interzise de ordinea juridica italiana”.
19 In conformitate cu articolul 23 alineatul 6 din proiectul de conventie, in cazul revocarii licentei, garantia bancara constituita de titularul licentei se pierde in favoarea AAMS, si aceasta fara a se aduce atingere dreptului AAMS de a solicita repararea unui prejudiciu ulterior.
20 In urma publicarii anunturilor de participare, Stanley si a manifestat din nou interesul de a obtine o licenta pentru colectarea si gestionarea de pariuri si a obtinut de la AAMS suportul informatic necesar pentru depunerea unei oferte. In continuare, Stanley a solicitat AAMS explicatii cu privire la unele dintre dispozitiile care ar fi putut impiedica participarea sa la procedura de cerere de oferta si pe care le a considerat neclare in anumite privinte.
21 Prin scrisoarea din 21 septembrie 2006, Stanley a intrebat AAMS daca modul sau de operare, care se baza pe CTD uri afiliate, era considerat de aceasta o incalcare a principiilor si a dispozitiilor cuprinse in documentatia referitoare la cererea de oferta, in special la articolul 23 alineatul 3 din proiectul de conventie, astfel incat participarea la procedurile mentionate si eventualul rezultat pozitiv al acesteia puteau sa impiedice desfasurarea activitatii mentionate, si daca desfasurarea acesteia putea constitui o cauza de revocare, de retragere sau de suspendare a licentelor care ar fi fost eventual atribuite.
22 In raspunsul din data de 6 octombrie 2006, AAMS a aratat ca participarea la procedurile de cerere de oferta este conditionata in Italia de renuntarea la desfasurarea de activitati transfrontaliere, afirmand totusi in special ca noul sistem permitea ofertantilor castigatori sa creeze retele de puncte de vanzare care puteau avea de asemenea caracter national. Cu toate acestea, AAMS a atras atentia asupra faptului ca, „in conditii normale, astfel de retele [tindeau] sa inlocuiasca eventualele retele vechi si, in aceste conditii, dispozitiile articolului 23 din modelul de conventie [constituiau] o protectie adecvata a investitiilor realizate de acesti titulari de licente”.
23 In raspunsul la aceasta scrisoare, Stanley a solicitat AAMS, la 10 octombrie 2006, sa reanalizeze situatia sa, „cu modificarea clauzelor cererii de oferta, in special a articolului 23 din proiectul de conventie, astfel incat sa putem participa la selectie fara sa fim obligati sa renuntam la exercitarea libertatii noastre fundamentale de a presta servicii transfrontaliere”.
24 De asemenea, la 12 octombrie 2006, Stanley a transmis AAMS urmatoarea intrebare suplimentara:
„In cazul in care Stanley ar decide sa renunte la exploatarea serviciilor sale transfrontaliere in Italia si sa participe la procedurile de cerere de oferta, operatorii actuali din reteaua sa – care are caracter national – ar putea fi afectati personal prin pierderea dreptului lor de operare? In cazul unui raspuns negativ, acesti operatori vor trebui sa indeplineasca criterii de operare suplimentare sau, dimpotriva, vor putea sa se limiteze sa adere la proiectul de conventie tip stabilit de AAMS?”
25 La 17 octombrie 2006, Stanley a semnalat ca nu a primit raspuns la solicitarile sale din 10 si din 12 octombrie 2006 privind acordarea unor explicatii, raspuns de care avea nevoie urgent pentru a putea decide daca va participa sau nu la procedurile de cerere de oferta. La 18 octombrie 2006, AAMS a respins in mod definitiv solicitarile privind acordarea de explicatii formulate de Stanley, care, in consecinta, a decis sa nu participe la procedura de cerere de oferta.
26 Prin actiunea nr. 10869/2006 din 27 noiembrie 2006, care este in prezent pendinte, Stanley a solicitat la Tribunale amministrativo regionale del Lazio anularea anunturilor si a actelor referitoare la procedurile de cerere de oferta.
27 Procedurile de cerere de oferta au fost finalizate in cursul lunii decembrie 2006, cu atribuirea a aproximativ 14 000 de licente noi.

Procedurile in care au fost implicati administratorii CDT urilor apartinand Stanley
28 Cu toate ca Stanley nu a devenit titulara unei licente pentru colectarea si gestionarea de pariuri, domnii Costa si Cifone au solicitat autorizatia politiei prevazuta la articolul 88 din Decretul regal pentru desfasurarea activitatii lor in calitate de administratori ai unor CDT uri.

Cauza Costa (C 72/10)
29 La data faptelor din actiunea principala, domnul Costa era administrator al unui CDT la Roma (Italia), conform unui contract din 27 mai 2008.
30 In urma cererii sale de a obtine o autorizatie din partea politiei, la 8 octombrie 2008, Politia de Stat din Roma a efectuat controale la CDT ul domnului Costa si a constatat savarsirea infractiunii de exercitare abuziva a activitatilor de pariuri, prevazuta la articolul 4 din Legea nr. 401/89, mai precis, colectarea de pariuri privind evenimente sportive desfasurata fara a detine licenta si autorizatia politiei impuse de lege.
31 Prin decizia din 27 ianuarie 2009, giudice per le indagini preliminari (judecatorul de instructie) al Tribunale di Roma a decis incetarea procesului penal declansat impotriva domnului Costa „pentru motivul ca faptele nu mai constituie infractiune”. Potrivit acestei instante, rezulta dintr o hotarare a Corte suprema di cassazione, referitoare la o cauza similara, ca legislatia penala italiana era contrara dreptului Uniunii si, in consecinta, nu trebuia sa se aplice (hotararea din 27 mai 2008, pronuntata in cauza nr. 27532/08).
32 In recursul formulat impotriva acestei decizii la Corte suprema di cassazione, Parchetul sustine ca reglementarea nationala in domeniul licentelor si al autorizatiilor politiei este compatibila cu dreptul Uniunii si subliniaza ca, in lipsa unei masuri a autoritatilor italiene de refuz al acordarii unei licente care sa poata fi contestata la instanta administrativa, domnul Costa nu poate invoca in niciun caz savarsirea unor incalcari ale dreptului Uniunii de catre Republica Italiana si nu poate solicita neaplicarea unei reglementari de la aplicarea careia s a sustras cu intentie.

Cauza Cifone (C 77/10)
33 La data faptelor din actiunea principala, domnul Cifone era administrator al unui CDT la Molfetta, in provincia Bari (Italia). La 26 iulie 2007 a fost formulata la chestorul politiei din Bari o cerere pentru acordarea unei autorizatii din partea politiei.
34 La 7 noiembrie 2007, o societate concurenta, care detinea o licenta emisa de AAMS in temeiul Decretului Bersani, a depus o plangere la Parchetul de pe langa Tribunale di Trani. Obiectul acelei plangeri consta in inceperea urmaririi penale a mai multor intermediari care isi desfasurau activitatea in provincia Bari, acuzati de savarsirea infractiunii de exercitare abuziva a activitatilor de pariuri, prevazuta la articolul 4 din Legea nr. 401/89, printre care se afla si domnul Cifone.
35 La 20 octombrie 2007, Guardia di Finanza di Molfetta (Garda Financiara Molfetta), actionand din oficiu, a pus sechestru asigurator asupra anumitor echipamente si spatii comerciale apartinand CDT ului domnului Cifone.
36 Ministerul Public a confirmat legalitatea infiintarii sechestrului mentionat si a solicitat giudice per le indagini preliminari al Tribunale di Trani sa dispuna instituirea sechestrului asigurator penal asupra spatiilor comerciale si a echipamentelor tuturor persoanelor cercetate, printre care se afla si domnul Cifone. Prin decizia din 26 mai 2008, acest tribunal a dispus instituirea sechestrului asigurator pentru incalcarea, printre altele, a articolului 4 din Legea nr. 401/89, decizie care a fost confirmata de Tribunale del riesame di Bari prin ordonanta din 10 si din 14 iulie 2008.
37 La 9 septembrie 2008, domnul Cifone a formulat recurs impotriva ordonantei din 10 si din 14 iulie 2008. Domnul Cifone a solicitat neaplicarea reglementarii nationale, inclusiv in ceea ce priveste efectele sale in materie penala, pentru motivul ca, intrucat confirma validitatea vechilor licente si prevede limite referitoare la localizarea noilor puncte de vanzare in scopul de a le favoriza pe cele existente, precum si situatii de revocare a licentei care prezinta un grav caracter discriminatoriu, reglementarea mentionata este contrara dreptului Uniunii.

Intrebarea preliminara
38 Atat in cauza Costa, cat si in cauza Cifone, Corte suprema di cassazione a constatat ca existau indoieli in ceea ce priveste interpretarea intinderii libertatii de stabilire si a liberei prestari a serviciilor si, in special, „posibilitatea ca aceasta intindere sa fie limitata de o ordine juridica interna care prezinta caracteristici care sunt sau par discriminatorii si care au sau par sa aiba ca efect o excludere”.
39 In aceste conditii, Corte suprema di cassazione a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarea intrebare preliminara:
„Care este interpretarea care trebuie data articolelor 43 CE si 49 CE, referitoare la libertatea de stabilire si la libera prestare a serviciilor, in sectorul pariurilor privind evenimente sportive pentru a stabili daca dispozitiile mentionate ale tratatului autorizeaza sau nu autorizeaza o reglementare nationala care instituie un regim de monopol in favoarea statului si un sistem de licente si de autorizatii care, in cadrul unui numar determinat de licente, se caracterizeaza prin:
a) existenta unei tendinte generale de protectie a titularilor de licente acordate anterior in baza unei proceduri care a exclus in mod nelegal o parte a operatorilor;
b) prezenta unor dispozitii care garanteaza in fapt mentinerea pozitiilor comerciale dobandite in baza unei proceduri care a exclus in mod nelegal o parte a operatorilor (ca […] [obligatia] impusa noilor titulari de licente de a instala ghisee la [o distanta minima] fata de cele deja existente);
c) stabilirea unor cazuri de revocare a licentelor si de retinere a unor garantii constituite intr un cuantum foarte ridicat, cazuri printre care se numara cel in care titularul licentei desfasoara direct sau indirect activitati transfrontaliere de jocuri asimilabile celor care fac obiectul licentei?”
40 Prin Ordonanta presedintelui Curtii din 6 aprilie 2010, cauzele C 72/10 si C 77/10 au fost conexate pentru buna desfasurare a procedurii scrise si orale, precum si in vederea pronuntarii hotararii.

Cu privire la admisibilitatea intrebarii preliminare
41 Guvernul italian contesta admisibilitatea intrebarii preliminare.
42 In primul rand, acesta apreciaza ca intrebarea adresata este ipotetica. In opinia sa, o eventuala constatare a incompatibilitatii noii reglementari italiene care rezulta din Decretul Bersani cu dreptul Uniunii nu ar afecta inculpatii din actiunile principale, deoarece Stanley a decis in mod voluntar sa nu participe la procedurile de cerere de oferta din 2006, aflate sub incidenta noii reglementari. Acesta lasa sa se inteleaga ca trasaturile caracteristice ale unui regim de licentiere la care Stanley nu a participat nu pot influenta situatia penala a domnilor Costa si Cifone.
43 In aceasta privinta, trebuie constatat ca, potrivit unei jurisprudente constante, un stat membru nu poate aplica o sanctiune penala pentru o formalitate administrativa neindeplinita atunci cand indeplinirea acestei formalitati este refuzata sau facuta imposibila de catre statul membru vizat, cu incalcarea dreptului Uniunii (a se vedea Hotararea Placanica si altii, citata anterior, punctul 69). Dat fiind ca intrebarea preliminara urmareste tocmai sa se stabileasca daca conditiile de care depindea acordarea unei licente, in conformitate cu dreptul national, si care au avut drept consecinta renuntarea de catre Stanley la participarea la procedura de cerere de oferta in discutie in actiunea principala erau contrare dreptului national, relevanta acestei probleme pentru solutionarea litigiilor pendinte in fata instantei de trimitere nu poate fi contestata.
44 In al doilea rand, guvernul italian considera ca intrebarea preliminara este inadmisibila intrucat ar fi excesiv de generala.
45 In aceasta privinta, este adevarat ca precizia si chiar utilitatea atat a observatiilor prezentate de guvernele statelor membre si de alte parti interesate, cat si a raspunsului Curtii pot depinde de caracterul suficient de detaliat al indicatiilor privind continutul si obiectivele legislatiei nationale aplicabile in actiunea principala. Totusi, avand in vedere separarea functiilor intre instantele nationale si Curte, trebuie sa se considere suficient ca obiectul actiunii principale, precum si interesul principal al acestuia pentru ordinea juridica a Uniunii sa reiasa din cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare pentru a permite statelor membre sa isi prezinte observatiile conform articolului 23 din Statutul Curtii de Justitie si sa participe in mod eficient la procedura in fata Curtii (a se vedea Hotararea din 8 septembrie 2009, Liga Portuguesa de Futebol Profissional si Bwin International, C 42/07, Rep., p. I 7633, punctul 41). In actiunile principale, decizia de trimitere raspunde acestor cerinte.
46 In consecinta, trebuie respinse obiectiile formulate de guvernul italian in ceea ce priveste admisibilitatea cererilor de pronuntare a unei hotarari preliminare.

Cu privire la intrebarea preliminara
47 Prin intermediul intrebarii formulate, instanta de trimitere ridica doua probleme, care trebuie examinate separat.
48 Pe de o parte, instanta de trimitere este chemata sa stabileasca daca masurile adoptate de legiuitor in scopul de a remedia excluderea nelegala a unor operatori, precum Stanley, de la procedura de cerere de oferta din anul 1999 sunt conforme cu dreptul Uniunii. Cu toate ca, in opinia instantei de trimitere, atribuirea a aproximativ 16 000 de licente noi, prevazuta de Decretul Bersani, pare conforma, la prima vedere, cu cerintele impuse de Curte la punctul 63 din Hotararea Placanica si altii, citata anterior, instanta mentionata ridica totusi problema compatibilitatii cu dreptul Uniunii a protectiei conferite de anumite aspecte ale regimului nou pozitiilor comerciale ale operatorilor care au obtinut o licenta in urma procedurii de cerere de oferta din anul 1999 fata de potentiala concurenta din partea operatorilor exclusi in mod nelegal de la procedura de cerere de oferta din anul 1999 si care in anul 2006 ar fi putut participa pentru prima data la o procedura de cerere de oferta in vederea atribuirii unor licente. In aceasta privinta, instanta de trimitere se refera in special la obligatia prevazuta la articolul 38 alineatele 2 si 4 din Decretul Bersani, conform careia noii titulari de licente trebuie sa respecte o distanta minima fata de titularii deja existenti.
49 Pe de alta parte, instanta de trimitere subliniaza ca, desi motivul de excludere de la procedura de cerere de oferta din anul 1999, criticat in Hotararea Placanica si altii, citata anterior, a fost eliminat prin modificari aduse legislatiei aplicabile intervenite in anul 2002, ca urmare a adoptarii Decretului Bersani, au fost introduse o serie de restrictii noi, in special prin intermediul cazurilor de revocare a licentei si de retinere a garantiilor, prevazute la articolul 23 din proiectul de conventie. Instanta de trimitere ridica problema daca aceste restrictii noi sunt compatibile cu dreptul Uniunii.

Cu privire la protectia pozitiilor comerciale dobandite de operatorii carora li s au atribuit licente in urma procedurii de cerere de oferta din anul 1999
50 Prin intermediul primei parti din intrebarea adresata, instanta de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca articolele 43 CE si 49 CE trebuie interpretate in sensul ca se opun ca un stat membru, care, cu incalcarea dreptului Uniunii, a exclus o categorie de operatori de la atribuirea licentelor pentru desfasurarea unei activitati economice si care incearca sa remedieze aceasta incalcare prin scoaterea la concurs a unui numar important de licente noi, sa protejeze pozitiile comerciale dobandite de operatorii existenti prevazand printre altele obligatia respectarii unei distante minime intre unitatile noilor titulari de licente si cele ale operatorilor existenti.
51 Mai intai, trebuie amintit ca, dupa cum a hotarat Curtea la punctul 63 din Hotararea Placanica si altii, citata anterior, ramane in sarcina ordinii juridice nationale atributia de a stabili modalitatile procedurale care asigura protectia drepturilor operatorilor exclusi in mod nelegal de la prima procedura de cerere de oferta, cu conditia totusi ca acestea sa nu fie mai putin favorabile decat cele aplicabile unor situatii similare de natura interna (principiul echivalentei) si sa nu faca practic imposibila sau excesiv de dificila exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridica a Uniunii (principiul efectivitatii).
52 La acelasi punct din Hotararea Placanica si altii, citata anterior, Curtea a considerat in continuare ca atat revocarea si redistribuirea vechilor licente, cat si scoaterea la concurs a unui numar adecvat de noi licente ar putea fi solutii potrivite. Fiecare dintre aceste solutii poate, in principiu, sa remedieze, cel putin pentru viitor, excluderea nelegala a anumitor operatori, permitand acestora sa isi desfasoare activitatea pe piata in aceleasi conditii ca operatorii existenti.
53 Aceasta situatie nu se regaseste insa in cazul in care pozitiile comerciale dobandite de operatorii existenti sunt protejate de legislatia nationala. Insusi faptul ca operatorii existenti au putut sa isi inceapa activitatea cu cativa ani inaintea operatorilor exclusi in mod nelegal si au putut astfel sa se afirme pe piata cu un anumit renume si cu o clientela fidelizata le confera acestora un avantaj concurential necuvenit. Acordarea unor avantaje concurentiale suplimentare operatorilor existenti fata de noii titulari de licente are drept consecinta mentinerea si consolidarea efectelor excluderii nelegale a acestora din urma de la procedura de cerere de oferta din anul 1999 si constituie astfel o noua incalcare a articolelor 43 CE si 49 CE, precum si a principiului egalitatii de tratament. Pe de alta parte, o astfel de masura face excesiv de dificila exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridica a Uniunii operatorilor exclusi in mod nelegal de la procedura de cerere de oferta din anul 1999 si, prin urmare, nu respecta principiul efectivitatii.
54 In acest context trebuie amintit ca autoritatile publice care atribuie licente in domeniul jocurilor de noroc sunt obligate sa respecte normele fundamentale ale tratatelor, in special articolele 43 CE si 49 CE, principiile egalitatii de tratament si nediscriminarii pe motiv de cetatenie sau de nationalitate, precum si obligatia de transparenta care decurge din acestea (a se vedea in acest sens Hotararea din 3 iunie 2010, Sporting Exchange, C 203/08, Rep., p. I 4695, punctul 39, si Hotararea din 9 septembrie 2010, Engelmann, C 64/08, nepublicata inca in Repertoriu, punctul 49 si jurisprudenta citata).
55 Fara a implica in mod necesar o obligatie de a recurge la o cerere de oferta, obligatia de transparenta mentionata, care se aplica in cazul in care concesiunea de servicii in cauza este susceptibila sa fie de interes pentru o intreprindere situata in alt stat membru decat cel in care este atribuita aceasta concesiune, impune autoritatii concedente obligatia sa garanteze, in favoarea oricarui potential ofertant, un nivel de publicitate adecvat, care sa permita exercitarea concurentei in domeniul concesionarii de servicii, precum si controlul impartialitatii procedurilor de atribuire (a se vedea Hotararile Comisia/Italia, punctul 24 si jurisprudenta citata, Sporting Exchange, punctele 40 si 41, si Engelmann, punctul 50, citate anterior).
56 In consecinta, atribuirea unor astfel de concesiuni trebuie sa fie intemeiata pe criterii obiective, nediscriminatorii si cunoscute in mod anticipat, astfel incat sa circumscrie exercitarea puterii de apreciere a autoritatilor nationale (a se vedea Hotararea Engelmann, citata anterior, punctul 55 si jurisprudenta citata).
57 Pe de alta parte, principiul egalitatii de tratament impune ca toti ofertantii potentiali sa dispuna de aceleasi sanse si implica, prin urmare, ca acestia sa fie supusi acelorasi conditii. Acest lucru este valabil cu atat mai mult intr o situatie precum cea din actiunile principale, in care incalcarea dreptului Uniunii de catre autoritatea contractanta vizata a avut deja drept consecinta inegalitatea de tratament intre anumiti operatori.
58 In ceea ce priveste, mai precis, obligatia noilor titulari de licente de a respecta o distanta minima fata de cei deja existenti, prevazuta la articolul 38 alineatele 2 si 4 din Decretul Bersani, aceasta masura are ca efect protejarea pozitiilor comerciale dobandite de operatorii deja stabiliti in detrimentul noilor titulari de licente, care sunt obligati sa se stabileasca in locuri mai putin interesante din punct de vedere comercial decat cele ocupate de titularii anteriori de licente. O astfel de masura implica, asadar, o discriminare impotriva operatorilor exclusi de la procedura de cerere de oferta din anul 1999.
59 In ceea ce priveste o eventuala justificare a acestei inegalitati de tratament, potrivit unei jurisprudente constante, motive de natura economica, precum obiectivul de a garanta operatorilor care au obtinut licente in urma procedurii de cerere de oferta din anul 1999 continuitatea, stabilitatea financiara sau un randament corect al investitiilor efectuate, nu pot fi admise ca motive imperative de interes general de natura sa justifice o restrictie privind o libertate fundamentala garantata de tratat (a se vedea Hotararea Comisia/Italia, citata anterior, punctul 35 si jurisprudenta citata, si Hotararea din 11 martie 2010, Attanasio Group, C 384/08, Rep., p. I 2055, punctele 53-56).
60 Pe de alta parte, in imprejurari precum cele din actiunile principale, guvernul italian nu poate sa se prevaleze in mod util de obiectivul invocat, care urmareste asigurarea unei distribuiri uniforme pe teritoriul national a punctelor de vanzare a jocurilor de noroc, pe de o parte, pentru a evita expunerea la un exces al ofertei pentru consumatorii care locuiesc in apropierea acestor puncte de colectare de pariuri, iar, pe de alta parte, pentru a preveni riscul ca consumatorii care locuiesc in zone geografice cu o oferta mai redusa sa opteze pentru jocuri clandestine.
61 Este adevarat ca obiectivele care vizeaza, pe de o parte, reducerea ocaziilor de joc si, pe de alta parte, combaterea infractionalitatii, supunand unui control operatorii activi din acest sector si canalizand activitatile de jocuri de noroc in circuite astfel controlate, se numara printre cele recunoscute de jurisprudenta ca fiind de natura sa justifice restrictii privind libertatile fundamentale in sectorul jocurilor de noroc (a se vedea Hotararea Placanica si altii, citata anterior, punctele 46 si 52).
62 Cu toate acestea, in ceea ce priveste primul dintre aceste obiective, astfel cum subliniaza avocatul general la punctul 63 din concluzii si astfel cum a constatat Curtea la punctul 54 din Hotararea Placanica si altii, citata anterior, sectorul jocurilor de noroc in Italia a fost marcat o perioada indelungata de o politica de deschidere, in scopul sporirii incasarilor fiscale, si, in consecinta, in acest context, nicio justificare nu ar putea fi intemeiata pe obiectivul limitarii inclinatiei spre joc a consumatorilor sau al limitarii ofertei de jocuri. Intrucat Decretul Bersani a sporit, si inca in mod semnificativ, numarul ocaziilor de joc, raportat la perioada analizata in cauza Placanica si altii, aceasta concluzie se aplica cu atat mai mult in situatia actuala a sectorului mentionat.
63 In continuare, in ceea ce priveste al doilea motiv invocat, rezulta dintr o jurisprudenta constanta ca restrictiile impuse de statele membre trebuie sa respecte principiul proportionalitatii si ca o legislatie nationala nu poate garanta realizarea obiectivului invocat decat in cazul in care mijloacele puse in aplicare sunt coerente si sistematice (a se vedea Hotararea Placanica si altii, citata anterior, punctele 48 si 53).
64 Or, astfel cum subliniaza avocatul general la punctul 67 din concluzii, reglementarea privind distantele minime a fost impusa exclusiv noilor titulari de licente, cu excluderea celor deja stabiliti. Prin urmare, chiar daca un regim de distante minime intre punctele de vanzare ar putea fi justificat in sine, nu se poate admite ca astfel de restrictii sa se aplice in imprejurari precum cele din actiunile principale, in care restrictiile respective ar dezavantaja numai noii titulari de licente care patrund pe piata.
65 In orice caz, un regim de distante minime intre punctele de vanzare nu poate fi justificat decat in cazul in care obiectivul real al unor astfel de norme nu ar fi acela de a proteja pozitiile comerciale ale operatorilor existenti, ci mai curand cel, invocat de guvernul italian, de a canaliza cererea privind jocurile de noroc in circuite controlate, verificarea acestei imprejurari revenind instantei nationale. Pe de alta parte, daca este cazul, ar reveni instantei de trimitere sarcina de a verifica daca obligatia de a respecta distante minime, care impiedica infiintarea de puncte de vanzare suplimentare in zonele puternic frecventate de public, este intr adevar de natura sa atinga obiectivul invocat si daca va determina in mod efectiv noii operatori sa se stabileasca in locuri mai putin frecventate si sa asigure astfel o acoperire nationala.
66 In consecinta, trebuie sa se raspunda la prima parte a intrebarii adresate ca articolele 43 CE si 49 CE, precum si principiile egalitatii de tratament si efectivitatii trebuie interpretate in sensul ca se opun ca un stat membru, care a exclus, cu incalcarea dreptului Uniunii, o categorie de operatori de la atribuirea licentelor pentru desfasurarea unei activitati economice si care incearca sa remedieze aceasta incalcare prin scoaterea la concurs a unui numar important de licente noi, sa protejeze pozitiile comerciale dobandite de operatorii existenti prevazand, printre altele, obligatia respectarii unei distante minime intre unitatile noilor titulari de licente si cele ale operatorilor existenti.

Cu privire la noile restrictii introduse in urma adoptarii Decretului Bersani
67 Prin intermediul celei de a doua parti a intrebarii formulate, instanta de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca articolele 43 CE si 49 CE trebuie interpretate in sensul ca se opun unui cadru legislativ national, precum cel in discutie in actiunile principale, care prevede revocarea licentei pentru activitatile de colectare si de gestionare de pariuri, precum si pierderea garantiilor pecuniare stabilite in vederea obtinerii unei astfel de licente in cazul in care:
–fie titularul licentei sau reprezentantul legal ori administratorul acestuia ar face obiectul unei proceduri penale incepute impotriva sa pentru posibile infractiuni „susceptibile sa aduca atingere raporturilor de incredere cu AAMS”, astfel cum este prevazut la articolul 23 alineatul 2 litera a) din proiectul de conventie,
–fie titularul licentei ar comercializa pe teritoriul italian sau prin intermediul unor site uri telematice aflate in afara teritoriului national jocuri de noroc asimilabile celor gestionate de AAMS sau jocuri de noroc interzise de ordinea juridica nationala, astfel cum este prevazut la articolul 23 alineatul 3 din proiectul de conventie.
68 In aceasta privinta, rezulta din documentele prezentate Curtii ca, desi articolul 23 din proiectul de conventie prevede in mod formal cazuri de revocare a licentei, in practica, aceste cazuri de revocare constituie si conditii pentru obtinerea unei licente, intrucat, atunci cand un operator nu indeplineste conditiile respective la momentul acordarii licentei, aceasta va fi revocata imediat. Dat fiind ca, tinand seama de modul de operare al Stanley, in principiu ii revine acesteia obligatia de a obtine o licenta, ceea ce ar permite unor CDT uri precum cele gestionate de domnii Costa si Cifone sa isi desfasoare activitatea, orice obstacol in calea acordarii unei licente in favoarea Stanley restrictioneaza in mod automat si activitatile CDT urilor.

Observatii introductive
69 Cu titlu introductiv, trebuie amintit ca articolele 43 CE si 49 CE impun inlaturarea oricarei restrictii privind libertatea de stabilire si libera prestare a serviciilor, chiar daca aceasta se aplica fara a distinge intre prestatorii nationali si cei din alte state membre, atunci cand este de natura sa interzica, sa ingreuneze sau sa faca mai putin atractive activitatile prestatorului stabilit in alt stat membru, unde acesta furnizeaza in mod legal servicii similare (a se vedea Hotararea Liga Portuguesa de Futebol Profissional si Bwin International, citata anterior, punctul 51, precum si jurisprudenta citata).
70 Este cert ca o reglementare nationala, precum cea in discutie in actiunile principale, care conditioneaza desfasurarea unei activitati economice de obtinerea unei licente si care prevede diferite situatii de revocare a licentei constituie un obstacol in calea libertatilor astfel garantate la articolele 43 CE si 49 CE.
71 Astfel de restrictii pot fi totusi admise, cu titlu de masuri derogatorii prevazute expres la articolele 45 CE si 46 CE sau justificate de motive imperative de interes general, cu conditia sa respecte cerintele care reies din jurisprudenta Curtii in ceea ce priveste proportionalitatea lor. O serie de motive imperative de interes general, cum ar fi obiectivele de protectie a consumatorilor, de prevenire a fraudei si a incitarii cetatenilor la o cheltuiala excesiva legata de joc, precum si de prevenire a tulburarilor ordinii sociale in general, au fost admise in aceasta privinta de jurisprudenta (a se vedea Hotararea Placanica si altii, citata anterior, punctele 45, 46 si 48).
72 Pe de alta parte, rezulta din dispozitiile si din principiile mentionate la punctul 54 din prezenta hotarare ca, cu ocazia atribuirii unor licente precum cele in cauza in actiunile principale, autoritatea concedenta are o obligatie de transparenta care consta, in special, in garantarea, in favoarea oricarui potential ofertant, a unui nivel de publicitate adecvat, care sa permita exercitarea concurentei in materia concesiunii de servicii, precum si controlul impartialitatii procedurilor de atribuire (Hotararile Comisia/Italia, punctul 24 si jurisprudenta citata, Sporting Exchange, punctele 40 si 41, si Engelmann, punctul 50, citate anterior).
73 Principiul transparentei, care este un corolar al principiului egalitatii, are ca scop in acest context, in esenta, sa asigure posibilitatea oricarui operator interesat de a decide sa participe la proceduri de cerere de oferta pe baza tuturor informatiilor relevante si sa garanteze lipsa riscului de favoritism si de comportament arbitrar din partea autoritatii contractante. Principiul transparentei presupune ca toate conditiile si modalitatile procedurii de atribuire sa fie formulate in mod clar, precis si univoc, astfel incat, pe de o parte, sa permita tuturor ofertantilor mediu informati si care dau dovada de o diligenta normala sa inteleaga continutul exact al acestora si sa le interpreteze in acelasi fel si, pe de alta parte, sa circumscrie puterea discretionara a autoritatii concedente si sa dea acesteia posibilitatea sa verifice in mod efectiv daca ofertele ofertantilor corespund criteriilor care guverneaza procedura in cauza (a se vedea in acest sens Hotararea din 29 aprilie 2004, Comisia/CAS Succhi di Frutta, C 496/99 P, Rec., p. I 3801, punctul 111, si Hotararea din 13 decembrie 2007, United Pan Europe Communications Belgium si altii, C 250/06, Rep., p. I 11135, punctele 45 si 46).
74 Principiul securitatii juridice impune, pe de alta parte, ca normele de drept sa fie clare, precise si previzibile in ceea ce priveste efectele lor, in special in cazul in care pot avea consecinte defavorabile asupra persoanelor particulare si a intreprinderilor (a se vedea in acest sens Hotararea din 7 iunie 2005, VEMW si altii, C 17/03, Rec., p. I 4983, punctul 80 si jurisprudenta citata).
75 A doua parte a intrebarii preliminare trebuie analizata in lumina acestor consideratii.

Cu privire la revocarea licentei din motivul declansarii unei proceduri penale
76 Dupa cum subliniaza avocatul general la punctul 93 din concluzii, excluderea operatorilor ai caror administratori au facut obiectul unor condamnari penale poate sa fie considerata, in principiu, o masura justificata de obiectivul de combatere a infractionalitatii. Astfel cum a hotarat Curtea in mod repetat, jocurile de noroc implica intr adevar riscuri deosebit de ridicate de infractionalitate si de frauda, avand in vedere importanta sumelor care pot fi colectate si a castigurilor pe care le pot oferi jucatorilor (a se vedea Hotararea Liga Portuguesa de Futebol Profissional si Bwin International, citata anterior, punctul 63).
77 Cu toate acestea, revocarea licentei constituie o masura deosebit de grava pentru titularul acesteia, a fortiori in imprejurari precum cele din actiunile principale, in care aceasta atrage in mod automat, in temeiul articolului 23 alineatul 6 din proiectul de conventie, pierderea unei garantii pecuniare importante, precum si eventuale obligatii de reparare a prejudiciilor suferite de AAMS.
78 In scopul de a permite oricarui potential ofertant sa evalueze cu certitudine riscul de a i se aplica astfel de sanctiuni, de a garanta lipsa riscului de favoritism si de comportament arbitrar din partea autoritatii contractante si, in sfarsit, pentru a garanta respectarea principiului securitatii juridice, este necesar, in consecinta, ca imprejurarile in care sanctiunile mentionate vor fi aplicate sa fie formulate in mod clar, precis si univoc.
79 Trimiterea din cuprinsul articolului 23 alineatul 2 litera a) din proiectul de conventie la „infractiunile prevazute de Legea nr. 55 din 19 martie 1990”, care se refera la infractiuni de tip mafiot, precum si la alte forme de infractionalitate care prezinta un pericol grav pentru societate, pare, sub rezerva verificarii din partea instantei de trimitere, sa respecte aceasta cerinta. In schimb, si de asemenea sub rezerva verificarii din partea instantei de trimitere, aceasta situatie nu pare sa se regaseasca in ceea ce priveste trimiterea din cuprinsul aceleiasi dispozitii la „[orice] alte posibile infractiuni susceptibile sa aduca atingere raporturilor de incredere cu AAMS”. Revine instantei de trimitere sarcina sa analizeze daca un ofertant mediu informat si care da dovada de o diligenta normala ar fi fost in masura sa inteleaga continutul exact al acestei trimiteri.
80 In cadrul acestei analize, instanta de trimitere va trebui sa tina seama in special, pe de o parte, de faptul ca potentialii ofertanti dispuneau de un termen mai scurt de doua luni pentru a analiza documentele privind cererea de oferta si, pe de alta parte, de atitudinea AAMS in urma cererilor de clarificare care i au fost adresate de catre Stanley.
81 In orice caz, rezulta dintr o jurisprudenta constanta ca restrictiile impuse de reglementarea nationala nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivul urmarit (a se vedea Hotararea Gambelli si altii, citata anterior, punctul 72). In consecinta, cu toate ca, in anumite conditii, se poate dovedi justificata luarea unor masuri preventive impotriva unui operator de jocuri de noroc suspectat, pe baza unor indicii doveditoare, de a fi implicat in activitati infractionale, excluderea de pe piata prin revocarea licentei ar trebui considerata, in principiu, proportionala in raport cu obiectivul de combatere a infractionalitatii numai daca se intemeiaza pe o hotarare avand autoritate de lucru judecat si care priveste o infractiune suficient de grava. O reglementare care prevede, chiar si temporar, excluderea operatorilor de pe piata ar putea fi considerata proportionala numai cu conditia sa prevada o cale de atac eficienta, precum si despagubiri pentru prejudiciul suferit in cazul in care, ulterior, aceasta excludere s ar dovedi nejustificata.
82 Pe de alta parte, se pare, sub rezerva verificarii de catre instanta de trimitere, ca motivul de revocare prevazut la articolul 23 alineatul 2 litera a) din proiectul de conventie a impiedicat, in practica, participarea la procedura de cerere de oferta din anul 2006 a operatorilor, precum Stanley, ai caror reprezentanti faceau, in perioada respectiva, obiectul unor proceduri penale declansate inainte de pronuntarea Hotararii Placanica si altii, citata anterior, si care, intr o etapa ulterioara, au fost finalizate prin adoptarea unor decizii de incetare a procesului penal.
83 In acest context, trebuie amintit ca rezulta din Hotararea Placanica si altii, citata anterior, ca Republica Italiana nu poate aplica sanctiuni penale pentru exercitarea unei activitati organizate de colectare de pariuri fara licenta sau fara autorizatia politiei unor persoane care se afla in legatura cu un operator care a fost exclus de la proceduri de cerere de oferta relevante cu incalcarea dreptului Uniunii (punctul 70 din hotarare). Aceasta hotarare a fost pronuntata la 6 martie 2007, adica la patru luni dupa termenul din 20 octombrie 2006 stabilit pentru depunerea candidaturilor in cadrul procedurii de cerere de oferta prevazute de Decretul Bersani.
84 In consecinta, intrucat la momentul procedurii de cerere de oferta prevazut de Decretul Bersani erau pendinte proceduri penale declansate impotriva unui operator precum Stanley sau a reprezentantilor ori a administratorilor acestuia, care, in special in lumina Hotararii Placanica si altii, citata anterior, s au dovedit ulterior lipsite de temei legal, astfel incat au facut practic imposibila participarea unui asemenea operator la aceasta procedura de cerere de oferta, eventuala participare conducand la revocarea imediata a licentei din cauza existentei procedurilor penale mentionate, trebuie sa se considere ca noua procedura de cerere de oferta nu a remediat in mod efectiv excluderea operatorului mentionat de la procedura de cerere de oferta precedenta, criticata in Hotararea Placanica si altii, citata anterior.
85 Prin urmare, si pentru aceleasi motive ca cele mentionate in acea hotarare, nici dupa noua procedura de cerere de oferta prevazuta de Decretul Bersani nu pot fi aplicate sanctiuni pentru desfasurarea unei activitati organizate de colectare de pariuri fara licenta sau fara autorizatia politiei unor persoane precum domnii Costa si Cifone, care se afla in legatura cu un operator precum Stanley, care a fost exclus, cu incalcarea dreptului Uniunii, de la procedurile de cerere de oferta anterioare.
86 Tinand seama de raspunsul care trebuie dat la aceasta parte a intrebarii in lumina consideratiilor sus mentionate, nu este necesar sa se examineze daca, si eventual in ce masura, dispozitia atacata aduce atingere, astfel cum sustin domnii Costa si Cifone, prezumtiei de nevinovatie, care face parte din traditiile constitutionale comune statelor membre si care este prevazuta la articolul 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Cu privire la revocarea licentei pentru motivul organizarii jocurilor de noroc prin intermediul unor site uri telematice situate in afara teritoriului national
87 Astfel cum o demonstreaza atat corespondenta dintre Stanley si AAMS, rezumata la punctele 21-26 din prezenta hotarare, cat si faptul pe care avocatul general a fost obligat sa il prezinte la punctele 72-89 din concluzii, respectiv existenta a doua solutii alternative bazate pe ipoteze de interpretare radical diferite a articolului 23 alineatul 3 din proiectul de conventie, aceasta dispozitie este lipsita de claritate.
88 Astfel, exista o incertitudine in ceea ce priveste obiectivul si efectul acestei dispozitii, care ar putea consta fie in impiedicarea titularului unei licente de a comercializa in mod activ pe teritoriul italian alte jocuri de noroc decat cele pentru care detine o licenta, fie in impiedicarea oricarei activitati transfrontaliere in domeniul jocurilor de noroc, in special o activitate desfasurata pe baza unui mod de operare precum cel al Stanley, respectiv recurgand la CDT uri.
89 In aceasta privinta, desigur ca interpretarea dispozitiilor dreptului national revine, in cadrul sistemului de cooperare stabilit la articolul 267 TFUE, instantelor nationale, iar nu Curtii (a se vedea Hotararea Placanica si altii, citata anterior, punctul 36). Cu toate acestea, rezulta din jurisprudenta citata la punctele 72-74 din prezenta hotarare ca dreptul Uniunii impune ca conditiile si modalitatile unei proceduri de cerere de oferta, precum cea in discutie in actiunile principale, sa fie formulate in mod clar, precis si univoc. Aceasta situatie nu se regaseste in privinta articolului 23 alineatul 3 din proiectul de conventie, nici macar in lumina explicatiilor suplimentare furnizate de AAMS la cererea Stanley.
90 Se impune constatarea ca nu poate fi reprosat unui operator, precum Stanley, ca a renuntat sa isi depuna candidatura pentru o licenta in lipsa oricarei securitati juridice, atat timp cat subzista o incertitudine cu privire la conformitatea modului de operare al acestui operator cu prevederile conventiei care urma sa fie semnata cu ocazia atribuirii unei licente. Intrucat un astfel de operator fusese exclus de la procedura de cerere de oferta anterioara, criticata in Hotararea Placanica si altii, citata anterior, cu incalcarea dreptului Uniunii, trebuie sa se considere ca noua procedura de cerere de oferta nu a remediat in mod efectiv respectiva excludere a operatorului mentionat.
91 In lumina tuturor acestor consideratii, trebuie sa se raspunda la a doua parte a intrebarii adresate ca articolele 43 CE si 49 CE trebuie interpretate in sensul ca se opun aplicarii unor sanctiuni pentru desfasurarea unei activitati organizate de colectare de pariuri fara licenta sau fara autorizatia politiei unor persoane care se afla in legatura cu un operator care fusese exclus de la o procedura de cerere de oferta cu incalcarea dreptului Uniunii, inclusiv dupa noua procedura de cerere de oferta menita sa remedieze aceasta incalcare a dreptului Uniunii, atunci cand aceasta procedura de cerere de oferta si atribuirea subsecventa a unor licente noi nu au remediat in mod efectiv excluderea nelegala a operatorului mentionat de la procedura de cerere de oferta anterioara.
92 Rezulta din articolele 43 CE si 49 CE, din principiul egalitatii de tratament, din obligatia de transparenta, precum si din principiul securitatii juridice ca conditiile si modalitatile unei proceduri de cerere de oferta, precum cea in discutie in actiunile principale, si in special dispozitiile care prevad revocarea licentelor acordate in urma unei astfel de proceduri de cerere de oferta, precum cele care figureaza la articolul 23 alineatul 2 litera a) si alineatul 3 din proiectul de conventie, trebuie sa fie formulate in mod clar, precis si univoc, verificarea acestui aspect revenind instantei de trimitere.

Cu privire la cheltuielile de judecata
93 Intrucat, in privinta partilor din actiunea principala, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declara:
1) Articolele 43 CE si 49 CE, precum si principiile egalitatii de tratament si efectivitatii trebuie interpretate in sensul ca se opun ca un stat membru, care a exclus, cu incalcarea dreptului Uniunii, o categorie de operatori de la atribuirea licentelor pentru desfasurarea unei activitati economice si care incearca sa remedieze aceasta incalcare prin scoaterea la concurs a unui numar important de licente noi, sa protejeze pozitiile comerciale dobandite de operatorii existenti prevazand, printre altele, obligatia respectarii unei distante minime intre unitatile noilor titulari de licente si cele ale operatorilor existenti.
2) Articolele 43 CE si 49 CE trebuie interpretate in sensul ca se opun aplicarii unor sanctiuni pentru desfasurarea unei activitati organizate de colectare de pariuri fara licenta sau fara autorizatia politiei unor persoane care se afla in legatura cu un operator care fusese exclus de la o procedura de cerere de oferta cu incalcarea dreptului Uniunii, inclusiv dupa noua procedura de cerere de oferta menita sa remedieze aceasta incalcare a dreptului Uniunii, atunci cand aceasta procedura de cerere de oferta si atribuirea subsecventa a unor licente noi nu au remediat in mod efectiv excluderea nelegala a operatorului mentionat de la procedura de cerere de oferta anterioara.
3) Rezulta din articolele 43 CE si 49 CE, din principiul egalitatii de tratament, din obligatia de transparenta, precum si din principiul securitatii juridice ca conditiile si modalitatile unei proceduri de cerere de oferta, precum cea in discutie in actiunile principale, si in special dispozitiile care prevad revocarea licentelor acordate in urma unei astfel de proceduri de cerere de oferta, precum cele care figureaza la articolul 23 alineatul 2 litera a) si alineatul 3 din proiectul de conventie dintre Administratia Autonoma a Monopolurilor de Stat si adjudecatarul licentei privind jocuri de noroc aferente altor evenimente decat cursele hipice, trebuie sa fie formulate in mod clar, precis si univoc, verificarea acestui aspect revenind instantei de trimitere.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close