Impozitare directa – Libertatea de stabilire – Libera circulatie a capitalurilor

„Impozitare directa – Libertatea de stabilire – Libera circulatie a capitalurilor – Acordul privind SEE – Articolele 31 si 40 – Directiva 2009/133/CE – Domeniu de aplicare – Schimb de actiuni intre o societate stabilita intr un stat membru si o societate stabilita intr un stat tert parte la Acordul privind SEE – Refuzul acordarii unui avantaj fiscal – Conventia privind asistenta administrativa reciproca in materie fiscala”

HOTARAREA CURTII (Camera a treia)

19 iulie 2012

In cauza C 48/11,
avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 267 TFUE de Korkein hallinto oikeus (Finlanda), prin decizia din 31 ianuarie 2011, primita de Curte la 2 februarie 2011, in procedura

Veronsaajien oikeudenvalvontayksikkö
impotriva
A Oy,

CURTEA (Camera a treia),
compusa din domnul K. Lenaerts, presedinte de camera, domnul J. Malenovský, doamna R. Silva de Lapuerta, domnii G. Arestis (raportor) si D. Šváby, judecatori,
avocat general: domnul P. Mengozzi,
grefier: doamna C. Strömholm, administrator,
avand in vedere procedura scrisa si in urma sedintei din 29 februarie 2012,
luand in considerare observatiile prezentate:
–    pentru A Oy, de M. Ohtonen, asianajaja;
–    pentru guvernul finlandez, de M. Pere, in calitate de agent;
–    pentru guvernul portughez, de L. Fernandes, in calitate de agent;
–    pentru guvernul norvegian, de K. B. Moen si de K. Moe Winther, in calitate de agenti;
–    pentru Comisia Europeana, de R. Lyal si de I. Koskinen, in calitate de agenti;
–    pentru Autoritatea de Supraveghere a AELS, de X. Lewis si de F. Simonetti, in calitate de agenti,
avand in vedere decizia de judecare a cauzei fara concluzii, luata dupa ascultarea avocatului general,

pronunta prezenta Hotarare

1 Cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare priveste interpretarea articolelor 31 si 40 din Acordul privind Spatiul Economic European din 2 mai 1992 (JO 1994, L 1, p. 3, Editie speciala, 11/vol. 53, p. 4, denumit in continuare „Acordul privind SEE”).
2 Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre Veronsaajien oikeudenvalvontayksikkö, mai precis administratia fiscala finlandeza, pe de o parte, si A Oy (denumita in continuare „A”), o societate comerciala finlandeza, pe de alta parte, cu privire la o operatiune de schimb de actiuni.

Cadrul juridic

Acordul privind SEE

3 Articolul 6 din Acordul privind SEE prevede:
„Fara a aduce atingere evolutiilor viitoare ale jurisprudentei, dispozitiile prezentului acord, in masura in care sunt identice din punctul de vedere al continutului cu normele corespondente din Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene si cu Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, precum si cu actele adoptate in aplicarea acestor doua tratate, se interpreteaza, in cadrul punerii lor in aplicare, in conformitate cu hotararile pertinente ale Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene emise inainte de data semnarii prezentului acord.”
4 Articolul 31 din acest acord prevede:
„(1) In cadrul dispozitiilor prezentului acord, nu exista restrictii in ceea ce priveste libertatea de stabilire a resortisantilor unui stat membru al [Comunitatii Europene] sau a resortisantilor unui stat [din Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS)] pe teritoriul oricaruia dintre aceste state. Aceasta dispozitie se aplica si infiintarii de agentii, sucursale sau filiale de catre resortisantii oricarui stat membru al [Comunitatii Europene] sau ai unui stat AELS, stabiliti pe teritoriul oricaruia dintre aceste state.
Libertatea de stabilire cuprinde dreptul de a initia si de a desfasura activitati in calitate de lucratori care desfasoara o activitate independenta si de a infiinta si administra societati comerciale, cu precadere societati in sensul articolului 34 al doilea paragraf, in conditiile prevazute de legislatia tarii respective in care are loc aceasta stabilire pentru propriii cetateni, sub rezerva dispozitiilor de la capitolul 4.
(2) Anexele VIII XI contin dispozitii speciale cu privire la dreptul de stabilire.”
5 Articolul 40 din acordul mentionat prevede:
„In cadrul prezentului acord, nu exista restrictii intre partile contractante cu privire la circulatia capitalurilor apartinand persoanelor rezidente in statele membre ale [Comunitatii Europene] sau in statele AELS si discriminari pe baza de cetatenie sau pe baza locului de resedinta al partilor sau a locului unde este investit acest capital. Anexa XII contine dispozitiile necesare pentru punerea in aplicare a prezentului articol.”

Dreptul Uniunii

6 Schimbul de actiuni este definit la articolul 2 litera (e) din Directiva 2009/133/CE a Consiliului din 19 octombrie 2009 privind regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, cesionarii de active si schimburilor de actiuni intre societatile din state membre diferite si transferului sediului social al unei SE sau SCE intre statele membre (JO L 310, p. 34) dupa cum urmeaza:
„[…] operatiunea prin care o societate achizitioneaza o participatie din capitalul altei societati, astfel incat obtine o majoritate a drepturilor de vot in cadrul societatii respective, sau, detinand aceasta majoritate, achizitioneaza inca o participatie, in schimbul emiterii catre actionarii acesteia din urma, in schimbul titlurilor lor de valoare, a unor titluri de valoare care reprezinta capitalul fostei societati si, dupa caz, a unei plati in numerar ce nu poate depasi 10 % din valoarea nominala sau, in absenta unei valori nominale, din valoarea contabila nominala a titlurilor de valoare emise in schimb”.

Dreptul finlandez

7 Articolul 52 si articolul 52f alineatele 1 si 2 din Legea 360/1968 privind impozitarea veniturilor obtinute dintr o activitate economica [Laki elinkeinotulon verottamisesta (360/1968), denumita in continuare „Legea privind impozitul pe profit”] sunt formulate dupa cum urmeaza:
„Articolul 52
Dispozitiile articolelor 52a-52f de mai jos se aplica in cazul fuziunii, divizarii, cesionarii de active si schimbului de actiuni care privesc societati pe actiuni nationale. Articolele 52a-52e din prezenta lege se aplica de asemenea in cazul fuziunii, divizarii, cesionarii de active si schimbului de actiuni intre alte societati prevazute la articolul 3 din Legea privind impozitul pe venit. Dispozitiile privind societatile pe actiuni, actiunile, capitalurile si actionarii se aplica in acest scop si altor societati, unor parti din capitalul acestora, capitalului social emis care corespunde capitalurilor si actionarilor sau membrilor acestora. Dispozitiile privind operatiunile de fuziune se aplica si operatiunilor de fuziune ale unor grupari economice nationale. Dispozitiile privind societatile pe actiuni, actiunile si actionarii se aplica in acest scop si unor parti din capitalul gruparilor, precum si actionarilor lor si gruparilor insele.
Articolele 52a-52f se aplica, sub rezerva restrictiilor indicate in continuare, atunci cand fuziunea, divizarea, cesionarea de active sau schimbul de actiuni privesc societatile supuse impozitului pe profit, prevazute la articolul 3 litera (a) din Directiva 90/434/CEE a Consiliului [din 23 iulie 1990] privind regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, cesionarii de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre si transferului sediului social al unei SE sau SCE intre statele membre. Se considera ca o societate este stabilita intr un stat membru atunci cand are sediul in acest stat potrivit legislatiei acestuia si nu poate fi considerata stabilita in afara Uniunii Europene in temeiul unei conventii de evitare a dublei impuneri incheiate intre un stat membru al Uniunii Europene si o tara terta.
[…]
Articolul 52f
Schimbul de actiuni este o operatiune prin care o societate pe actiuni achizitioneaza o parte din actiunile unei alte societati pe actiuni, astfel incat actiunile pe care le detine reprezinta mai mult de jumatate din drepturile de vot corespunzatoare totalitatii actiunilor celeilalte societati sau prin care – in masura in care prima societate detine deja mai mult de jumatate din drepturile de vot – achizitioneaza alte actiuni de la a doua societate si cedeaza in schimb actionarilor acesteia o parte din propriile actiuni, nou emise sau existente. Contraprestatia poate cuprinde de asemenea o suma de bani, dar aceasta nu poate fi mai mare decat 10 % din valoarea nominala a actiunilor cedate in contraprestatie sau – in lipsa unei valori nominale – din partea corespunzatoare a capitalului platit.
Schimbul de actiuni nu este considerat din punct de vedere fiscal o cesiune. Partea neamortizata inca din cheltuielile de achizitie a actiunilor dobandite in cadrul unui schimb de actiuni este considerata din punct de vedere fiscal drept cheltuieli de achizitie a actiunilor. In masura in care se primeste o suma de bani in contraprestatie, schimbul este considerat o cesiune de actiuni.”

Actiunea principala si intrebarea preliminara

8 A detine 4 093 din totalul de 20 743 de actiuni care constituie capitalul societatii de drept finlandez C Oy (denumita in continuare „C”), ceea ce corespunde unei participatii de aproximativ 19,7 %. Cealalta proprietara a C, cu o participatie de aproximativ 80,3 % din capitalul acestei societati, este societatea norvegiana B AS (denumita in continuare „B”). Obiectivul operatiunii care face obiectul actiunii principale era realizarea unui schimb de actiuni in sensul articolului 52f din Legea privind impozitul pe profit, prin care A, pe de o parte, a cedat societatii B actiunile pe care le detine din capitalul societatii C si, pe de alta parte, a primit drept contraprestatie actiunile noi emise de B pana la concurenta a aproximativ 6 % din capitalul sau. In urma acestei operatiuni, B ar detine, asadar, 100 % din capitalul societatii C.
9 A solicitase keskusverolautakunta (Comisia Centrala de Impozite) sa stabileasca daca articolul 52f, in temeiul caruia, in anumite conditii, un schimb de actiuni nu este considerat o cesiune impozabila, s ar aplica schimbului de actiuni in discutie in actiunea principala.
10 In decizia preliminara nr. 55/2008 din 1 octombrie 2008, aceasta comisie a declarat ca principiile enuntate la articolul 52f din Legea privind impozitul pe profit erau aplicabile schimbului de actiuni precum cel avut in vedere intre A si B. Potrivit acestei decizii, principiile care rezulta din articolul 52f din Legea privind impozitul pe profit sunt aplicabile in speta, astfel incat acest schimb nu trebuie considerat o cesiune de actiuni in vederea impozitarii societatii A.
11 Prin intermediul actiunii formulate la Korkein hallinto oikeus (Curtea Administrativa Suprema), Veronsaajien oikeudenvalvontayksikkö solicita anularea deciziei preliminare a Comisiei Centrale de Impozite.
12 Korkein hallinto oikeus a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarea intrebare preliminara:
„Un schimb de actiuni in cadrul caruia o societate pe actiuni finlandeza cesioneaza unei societati norvegiene (care are forma juridica a unei aksjeselskap [SA]) actiuni ale unei societati care ii apartine si primeste drept contraprestatie actiuni emise de societatea norvegiana trebuie, tinand seama de articolele 31 si 40 din Acordul privind SEE, sa fie tratata in acelasi mod neutru din punct de vedere fiscal ca si cum schimbul de actiuni ar avea loc intre societati pe actiuni nationale sau intre societati stabilite in statele membre ale Uniunii Europene?”

Cu privire la intrebarea preliminara

13 Cu titlu introductiv, trebuie aratat ca instanta de trimitere precizeaza ca Legea privind impozitul pe profit transpune Directiva 2009/133 in dreptul intern.
14 Potrivit articolului 1 din directiva mentionata, aceasta se aplica numai schimburilor de actiuni care implica societati stabilite pe teritoriul a doua sau mai multe state membre. Deoarece una dintre societatile care au participat la schimbul de actiuni in discutie in actiunea principala nu este stabilita intr un stat membru, mai precis B, care este stabilita in Norvegia, respectivul schimb nu intra in domeniul de aplicare al Directivei 2009/133. In aceste conditii, trebuie sa se raspunda la intrebarea adresata de instanta de trimitere analizand dispozitiile legislatiei fiscale nationale in raport cu dispozitiile din Acordul privind SEE.
15 In ceea ce priveste Acordul privind SEE, trebuie amintit ca unul dintre principalele obiective ale acestui acord este acela de a realiza in modul cel mai cuprinzator cu putinta libera circulatie a marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor pe tot cuprinsul Spatiului Economic European (SEE), astfel incat piata interna realizata pe teritoriul Uniunii sa fie extinsa la statele membre ale AELS. In aceasta perspectiva, mai multe dispozitii ale acordului respectiv vizeaza sa garanteze o interpretare cat mai uniforma cu putinta a acestuia pe tot cuprinsul SEE (a se vedea Avizul 1/92 din 10 aprilie 1992, Rec., p. I 2821). In acest cadru, este de competenta Curtii sa asigure ca normele din Acordul privind SEE care sunt identice, in esenta, cu cele din Tratatul FUE sunt interpretate uniform in interiorul statelor membre (Hotararea Curtii din 19 noiembrie 2009, Comisia/Italia, C 540/07, Rep., p. I 10983, punctul 65, Hotararea Curtii din 28 octombrie 2010, Établissements Rimbaud, C 72/09, nepublicata inca in Repertoriu, punctul 20).
16 Pe de alta parte, trebuie amintit ca, potrivit unei jurisprudente constante, desi fiscalitatea directa este de competenta statelor membre, acestea din urma trebuie sa o exercite totusi cu respectarea dreptului Uniunii (a se vedea in special Hotararea din 7 septembrie 2004, Manninen, C 319/02, Rec., p. I 7477, punctul 19, Hotararea din 6 martie 2007, Meilicke si altii, C 292/04, Rep., p. I 1835, punctul 19, Hotararea din 24 mai 2007, Holböck, C 157/05, Rep., p. I 4051, punctul 21, precum si Hotararea din 11 octombrie 2007, ELISA, C 451/05, Rep., p. I 8251, punctul 68). De asemenea, aceasta competenta nu le permite sa aplice masuri contrare libertatilor de circulatie garantate de dispozitiile similare ale Acordului privind SEE (a se vedea Hotararea Établissements Rimbaud, citata anterior, punctul 23).
17 In ceea ce priveste libertatea in lumina careia trebuie analizata legislatia in discutie in actiunea principala, rezulta dintr o jurisprudenta constanta ca, pentru a stabili daca o reglementare nationala intra sub incidenta normelor referitoare la libertatea de stabilire sau a acelor referitoare la libera circulatie a capitalurilor, este necesar sa fie luat in considerare obiectul legislatiei in cauza (Ordonanta Curtii din 10 mai 2007, Lasertec, C 492/04, Rep., p. I 3775, punctul 19 si jurisprudenta citata).
18 Astfel, dispozitiile nationale privind detinerea unei participatii care permite sa se exercite o influenta certa asupra deciziilor societatii respective si sa se stabileasca activitatile acesteia intra in domeniul material de aplicare al prevederilor Tratatului FUE referitoare la libertatea de stabilire (a se vedea Ordonanta Lasertec, citata anterior, punctul 20 si jurisprudenta citata).
19 Reiese cu claritate din modul de redactare a articolului 52f din Legea privind impozitul pe profit ca, pentru ca schimbul de actiuni respectiv sa nu fie considerat o cesiune impozabila, societatea achizitoare trebuie sa detina sau sa achizitioneze actiuni ale unei alte societati care ii confera mai mult de jumatate din drepturile de vot in cadrul acestei din urma societati. Astfel de dispozitii nationale, care isi gasesc aplicarea in cazul operatiunilor care presupun detinerea sau preluarea controlului unei societati, intra sub incidenta libertatii de stabilire.
20 Prin urmare, trebuie sa se raspunda la intrebarea adresata numai in raport cu articolul 31 din Acordul privind SEE.
21 In aceasta privinta, Curtea s a pronuntat deja in sensul ca normele care interzic restrictiile privind libertatea de stabilire prevazute la articolul 31 din Acordul privind SEE sunt identice cu cele impuse prin articolul 49 TFUE (a se vedea Hotararea din 23 februarie 2006, Keller Holding, C 471/04, Rec., p. I 2107, punctul 49, si Hotararea din 23 octombrie 2008, Krankenheim Ruhesitz am Wannsee Seniorenheimstatt, C 157/07, Rep., p. I 8061, punctul 24).
22 In plus, trebuie aratat ca articolul 6 din Acordul privind SEE prevede ca, fara a aduce atingere evolutiilor viitoare ale jurisprudentei, dispozitiile acestui acord, in masura in care sunt identice din punctul de vedere al continutului cu normele corespondente din tratatele Uniunii, se interpreteaza, in cadrul punerii lor in aplicare, in conformitate cu jurisprudenta pertinenta a Curtii existenta la data semnarii acordului respectiv.
23 Astfel, libertatea de stabilire implica, pentru societatile constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru sau a unei tari terte parte la Acordul privind SEE si care au sediul statutar, administratia centrala sau locul principal de desfasurare a activitatii in cadrul Uniunii sau al unei tari terte parte la Acordul privind SEE, dreptul de a si desfasura activitatea in alte state membre sau in alte tari terte parte la Acordul privind SEE prin intermediul unei filiale, al unei sucursale sau al unei agentii (a se vedea in acest sens Hotararea Krankenheim Ruhesitz am Wannsee Seniorenheimstatt, citata anterior, punctul 28 si jurisprudenta citata).
24 Curtea a subliniat de asemenea ca notiunea de stabilire in sensul dat de Tratatul FUE este o notiune foarte larga, care implica posibilitatea unui resortisant al Uniunii de a participa, in mod stabil si continuu, la viata economica a unui stat membru diferit de statul sau de origine si de a obtine profit din aceasta participare, favorizand astfel intrepatrunderea economica si sociala in interiorul Uniunii in domeniul activitatilor independente (a se vedea Hotararea ELISA, citata anterior, punctul 63). Libertatea de stabilire urmareste astfel sa garanteze beneficiul tratamentului national in statul membru in care este stabilita filiala, interzicand orice discriminare, chiar si minima, intemeiata pe locul sediului societatii mama (a se vedea Hotararea din 14 decembrie 2006, Denkavit Internationaal si Denkavit France, C 170/05, Rec., p. I 11949, punctul 22).
25 Rezulta dintr o jurisprudenta constanta ca trebuie considerate astfel de restrictii toate masurile care interzic, ingreuneaza sau fac mai putin atractiva exercitarea acestei libertati (a se vedea Hotararea Krankenheim Ruhesitz am Wannsee Seniorenheimstatt, citata anterior, punctul 30).
26 In conformitate cu legislatia nationala in discutie in actiunea principala, o operatiune de schimb de actiuni intre societati nu beneficiaza de un tratament fiscal neutru in ceea ce priveste societatea cedenta cu sediul in Finlanda decat in masura in care, pe de o parte, sediul social al societatii achizitoare este de asemenea in Finlanda sau intr un stat membru al Uniunii si, pe de alta parte, schimbul de actiuni determina preluarea de catre societatea achizitoare a unei participatii majoritare in cadrul societatii achizitionate. Daca nu sunt indeplinite aceste conditii, in special atunci cand, precum in situatia din actiunea principala, sediul societatii achizitoare este intr o tara terta parte la Acordul privind SEE, schimbul de actiuni este tratat pe plan fiscal ca fiind o cesiune de actiuni impozabila.
27 Diferenta de tratament astfel constatata nu se explica printr o diferenta obiectiva de situatie. Astfel, tratamentul fiscal la care este supusa o societate nationala in cazul unui schimb de actiuni este, intr o situatie precum cea in discutie in actiunea principala, determinat in exclusivitate de locul in care se afla sediul societatii achizitoare. Or, articolul 31 din Acordul privind SEE interzice orice discriminare intemeiata pe locul sediului societatilor (a se vedea in acest sens Hotararea Curtii din 26 iunie 2008, Burda, C 284/06, Rep., p. I 4571, punctul 77 si jurisprudenta citata).
28 Trebuie sa se mai sublinieze si faptul ca, in mod contrar sustinerilor guvernului finlandez, aplicarea articolului 31 din Acordul privind SEE in cazul unei reglementari precum cea in discutie in actiunea principala nu conduce la extinderea domeniului de aplicare al Directivei 2009/113 la societatile stabilite intr o tara terta parte la Acordul privind SEE. In temeiul principiului nediscriminarii prevazut la articolul 31 din Acordul privind SEE, un stat membru este, astfel, obligat sa aplice tratamentul fiscal rezervat schimburilor de actiuni intre societatile nationale si schimburilor de actiuni care implica o societate stabilita intr o tara terta parte la Acordul privind SEE.
29 Trebuie sa se constate ca regimul fiscal in cauza in actiunea principala instituie un obstacol in calea dreptului prevazut la articolul 31 din Acordul privind SEE.
30 Reiese din jurisprudenta Curtii ca o restrictie privind libertatea de stabilire nu poate fi admisa decat daca se justifica prin motive imperative de interes general. In acest caz, in plus, trebuie ca aceasta sa fie de natura sa garanteze realizarea obiectivului in cauza si sa nu depaseasca ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv (a se vedea Hotararea Krankenheim Ruhesitz am Wannsee Seniorenheimstatt, citata anterior, punctul 40).
31 Instanta de trimitere ridica intrebarea daca o astfel de restrictie se justifica prin motivele imperative de interes general legate de necesitatea combaterii fraudei fiscale si a asigurarii eficacitatii controalelor fiscale.
32 Cu toate acestea, simpla imprejurare ca, in cadrul unui schimb de actiuni, societatea achizitoare are sediul intr o tara terta parte la Acordul privind SEE nu poate sta la baza unei prezumtii generale de frauda fiscala si nu poate justifica o masura care aduce atingere exercitarii unei libertati fundamentale garantate de Acordul privind SEE (a se vedea in acest sens Hotararea din 26 septembrie 2000, Comisia/Belgia, C 478/98, Rec., p. I 7587, punctul 45, Hotararea din 21 noiembrie 2002, X si Y, C 436/00, Rec., p. I 10829, punctul 62, Hotararea din 4 martie 2004, Comisia/Franta, C 334/02, Rec., p. I 2229, punctul 27, precum si Hotararea din 29 noiembrie 2011, National Grid Indus, C 371/10, nepublicata inca in Repertoriu, punctul 84).
33 In ceea ce priveste necesitatea de a asigura eficacitatea controalelor fiscale, Curtea s a pronuntat in sensul ca nu se poate exclude a priori ca persoana impozabila sa fie in masura sa prezinte inscrisurile justificative pertinente care sa permita autoritatilor fiscale ale statului membru in care se plateste impozitul sa verifice, in mod clar si precis, ca aceasta nu incearca sa evite sau sa eludeze plata taxelor (Hotararea din 18 decembrie 2007, A, C 101/05, Rep., p. I 11531, punctul 59 si jurisprudenta citata).
34 Totusi, aceasta jurisprudenta referitoare la restrictiile privind exercitarea libertatilor de circulatie in cadrul Uniunii nu poate fi transpusa in intregime in cazul libertatilor garantate de Acordul privind SEE, deoarece exercitarea acestor din urma libertati se inscrie intr un context juridic diferit (a se vedea in acest sens Hotararea citate anterior A, punctul 60, si Établissements Rimbaud, punctul 40).
35 Trebuie sa se arate, in aceasta privinta, ca acel cadru de cooperare intre autoritatile competente ale statelor membre stabilit prin Directiva 77/799/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1977 privind asistenta reciproca acordata de autoritatile competente din statele membre in domeniul impozitarii directe (JO L 336, p. 15, Editie speciala, 09/vol. 1, p. 21), precum si prin Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal si de abrogare a Directivei 77/799 (JO L 64, p. 1) nu exista intre acestea si autoritatile competente dintr un stat tert atunci cand acesta din urma nu si a asumat niciun angajament de asistenta reciproca (a se vedea in acest sens Hotararea Établissements Rimbaud, citata anterior, punctul 41).
36 In special, in ceea ce priveste statele parti la Acordul privind SEE, atunci cand reglementarea unui stat membru prevede ca beneficiul unui avantaj fiscal sa depinda de indeplinirea conditiilor a caror respectare nu poate fi verificata decat prin obtinerea de informatii de la autoritatile competente dintr o tara terta parte la Acordul privind SEE, in principiu, acest stat membru are dreptul sa refuze acordarea avantajului respectiv daca, in special din cauza lipsei unei obligatii conventionale a acestei tari terte de a furniza informatii, se dovedeste imposibila obtinerea informatiilor respective de la aceasta din urma (a se vedea Hotararea Établissements Rimbaud, citata anterior, punctul 44).
37 Trebuie aratat ca intre Republica Finlanda si Regatul Norvegiei exista o conventie privind asistenta administrativa reciproca in materie fiscala, Conventia 37/1991, semnata la Copenhaga la 7 decembrie 1989. Desi instanta de trimitere este cea care trebuie sa aprecieze daca aceasta conventie cuprinde mecanisme de schimb de informatii suficiente pentru a permite autoritatilor finlandeze sa verifice si sa controleze daca sunt indeplinite conditiile impuse de legislatia nationala pentru aplicarea regimului de neutralitate fiscala in cazul unui schimb de actiuni precum cel in discutie in actiunea principala, trebuie sa se constate ca, in cadrul sedintei, guvernul finlandez insusi a explicat ca dispozitiile respectivei conventii prevad un schimb de informatii intre autoritatile nationale la fel de eficace precum cel prevazut de dispozitiile Directivelor 77/799 si 2011/16.
38 In aceste conditii, statul membru in discutie nu poate justifica diferenta de tratament constatata la punctul 27 din prezenta hotarare pe baza necesitatii de asigurare a eficacitatii controalelor fiscale (a se vedea in acest sens Hotararea ELISA, citata anterior, punctele 98-101).
39 Avand in vedere consideratiile care preceda, trebuie sa se raspunda la intrebarea preliminara ca articolul 31 din Acordul privind SEE se opune legislatiei unui stat membru care asimileaza unei cesiuni de actiuni impozabile un schimb de actiuni intre o societate stabilita pe teritoriul statului membru respectiv si o societate stabilita pe teritoriul unei tari terte parte la acest acord, in conditiile in care o astfel de operatiune ar fi neutra din punct de vedere fiscal daca ar implica numai societati nationale sau societati stabilite in alte state membre, in masura in care intre statul membru respectiv si respectiva tara terta exista o conventie privind asistenta administrativa reciproca in materie fiscala care prevede un schimb de informatii intre autoritatile nationale la fel de eficace precum cel prevazut de dispozitiile Directivelor 77/799 si 2011/16, aspect care trebuie verificat de instanta de trimitere.

Cu privire la cheltuielile de judecata

40 Intrucat, in privinta partilor din actiunea principala, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declara:
Articolul 31 din Acordul privind Spatiul Economic European din 2 mai 1992 se opune legislatiei unui stat membru care asimileaza unei cesiuni de actiuni impozabile un schimb de actiuni intre o societate stabilita pe teritoriul statului membru respectiv si o societate stabilita pe teritoriul unei tari terte parte la acest acord, in conditiile in care o astfel de operatiune ar fi neutra din punct de vedere fiscal daca ar implica numai societati nationale sau societati stabilite in alte state membre, in masura in care intre statul membru respectiv si respectiva tara terta exista o conventie privind asistenta administrativa reciproca in materie fiscala care prevede un schimb de informatii intre autoritatile nationale la fel de eficace precum cel prevazut de dispozitiile Directivei 77/799/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1977 privind asistenta reciproca acordata de autoritatile competente din statele membre in domeniul impozitarii directe, precum si ale Directivei 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal si de abrogare a Directivei 77/799, aspect care trebuie verificat de instanta de trimitere.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close