Principiul proportionalitatii in dreptul European. Exemple de neproportionalitate din legislatia si practica romaneasca

feature photo








Luisiana Dobrinescu
Avocat, Dobrinescu Dobrev SCA

Articolul lunii in Curierul fiscal nr. 1/2013


Principiile generale ale dreptului european sunt acele reguli nescrise ale Uniunii Europene, care s-au nascut in urma interpretarii legislatiei europene, in special a tratatelor, de catre Curtea de Justitie.

Un astfel de exemplu il constituie art. 18 TFUE care interzice orice discriminare intre cetatenii statelor membre bazata pe criterii de nationalitate. Acesta a fost utilizat de Curtea de Justitie ca fundament pentru o intreaga doctrina asupra egalitatii, care interzice discriminarea arbitrara, pe orice fel de criterii.
Metaforic vorbind, principiile generale de drept sunt acele progenituri ale legislatiilor nationale care, odata scoase in fata de Curtea de Justitie, devin copii teribili: sunt privite extensiv, ingustate dupa necesitati si transformate printr-un proces judiciar, creativ si eclectic.

I. Despre principiile generale ale dreptului european

Principiile de drept european deriva din multiple surse, cea mai importanta fiind reprezentata de Tratatele Uniunii Europene si de sistemele de drept ale statelor membre.
Un principiu de drept este complet diferit ca natura juridica de o regula de drept: in timp ce regula de drept este o norma explicita care confera drepturi si impune obligatii unui subiect de drept, principiul este acel ideal de judecata si de dreptate din spatele regulilor de drept care, in fapt, au stat la generarea regulilor de drept.

Principiile de drept, aceste ratio decidenti ale deciziilor instantelor europene, odata devenite publice prin invocarea lor in hotararile instantele europene, constituie precedent pentru cazuri similare. Cu alte cuvinte, acestea induc o anumita expectatie asupra modalitatii in care instantele se pronunta asupra unor spete similare.

In ultimii 50 de ani, Curtea a recunoscut urmatoarele principii generale de drept european (aplicabile in toate ramurile de drept):
– dreptul la protectie juridica si la un proces echitabil;
– dreptul la un tratament egal si la ne-discriminare;
– principiul proportionalitatii;
– principiul certitudinii legale;
– principiul protectiei asteptarii legitime (predictibilitatii legii);
– principiul neretroactivitatii si respectarii drepturilor castigate;
– principiul protectiei drepturilor fundamentale;
– dreptul la aparare.

In materia dreptului fiscal european, alaturi de principiul proportionalitatii, au fost consacrate:
– principiul dreptului de deducere,
– principiul liberei circulatii a bunurilor;
– principiul egalitatii contribuabililor in fata legii;
– principiul evitarii dublei impozitari;
– principiul neutralitatii.

II. Scurta istorie a conceptului juridic de proportionalitate

Principiul proportionalitatii isi are originea in dreptul administrativ german de dupa primul Razboi Mondial. La inceputurile sale, esenta principiului proportionalitatii consta in capacitatea de a combina principiul constitutional liberal cu apararea drepturilor si intereselor fundamentale ale statului prosper. S-ar putea spune ca acest principiu al proportionalitatii a fost efectul implementarii conceptului constitutional din dreptul anglo-american in constitutiile Europei continentale.

Acest concept juridic si-a inceput difuzia in dreptul european in 1956 cand, pentru prima data, a fost consacrat de Curtea Europeana de Justitie in cauza C-8/55 Federation Charbonniere de Belgique v High Authority.

In cauza C-11/70 International Handelsgesellschaft v Einfuhr-und Vorratsstelle Getreide, Avocatul General a oferit prima formulare a principiului general al proportionalitatii, astfel: „unei persoane nu trebuie sa i se limiteze libertatea de a actiona dincolo de masura necesara apararii interesului public”.

Din 1970, principiul proportionalitatii a inceput sa fie invocat in mod constant de Curtea Europeana de Justitie, devenind astfel unul dintre principiile generale de drept european.

Vazut ca o masura de siguranta impotriva folosirii excesive a puterii legislative si administrative a statului, a cunoscut o dezvoltare notabila prin decizia data in cauza C-331/88, R v. Minister of Agriculture, Fisheries and Food ex parte Fedesa, in care Curtea Europeana de Justitie a statuat urmatoarele: „Curtea a retinut in mod constant ca principiul proportionalitatii este unul dintre principiile generale ale legii Comunitatii. In virtutea acestui principiu, legalitatea instituirii unei prohibitii asupra desfasurarii unei anume activitati economice este supusa conditiei ca masurile de prohibitie sa fie corespunzatoare si necesare obiectivului public protejat de legislatia in speta; acolo unde exista posibilitatea de a alege intre mai multe masuri considerate corespunzatoare, trebuie sa se apeleze la cea mai putin oneroasa, iar dezavantajele nu trebuie sa fie disproportionate cu scopul urmarit”.

Din 1999, principiul proportionalitatii a fost introdus in Tratatul de stabilire a Comunitatii Europene. In prezent, acesta se regaseste reglementat in art. 5 alin. (4) al Tratatului si in art. 5 din Protocolul 2 la Tratat, privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii: „In respectarea principiului neutralitatii, continutul si forma actiunilor Uniunii nu vor depasi ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele Tratatelor. Institutiile Uniunii Europene vor aplica principiul proportionalitatii asa cum este prevazut in Protocolul pentru aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii”.

„Proiectele de acte normative vor fi justificate prin prisma principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii.
Orice propunere legislativa va contine o expunere de motive, astfel incat sa permita evaluarea respectarii principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii […]
Propunerile legislative vor tine cont de orice fel de povara, fie ea financiara sau administrativa, asupra Uniunii, guvernelor nationale, regionale sau autoritatilor locale, asupra agentilor economici si cetatenilor, pentru ca acestea sa fie minimizate si pe masura obiectivelor ce trebuie atinse”.

III. Functionarea principiului proportionalitatii in jurisprudenta europeana

Principiul proportionalitatii este invocat in general in procedurile judiciare in care se pune problema prevalentei unui drept legal fata de alt drept legal sau in care disputa priveste protectia unui drept privat in contrapondere cu protectia interesului public.

Intr-un astfel de context, principiul proportionalitatii este acea conflict rule care determina inclinarea balantei in favoarea uneia dintre parti, este o procedura analitica, ce nu afecteaza aplicarea normelor de drept substantial.

In aceasta analiza, se urmareste mai intai daca regula de drept respectiva trece testul calitatii relatiei dintre mijloace (masura administrativa in discutie) si scop (obiectivul urmarit prin instituirea acelei masuri).

Ulterior, trebuie verificat daca masura respectiva este si necesara scopului urmarit si cel mai important, dace este cea mai putin restrictiva dintre masurile administrative posibile pentru atingerea scopului propus. Acest din urma criteriu este cel mai sensibil, putand inclina judecata si intr-un sens si in altul.

Profesorul Grainne de Burca considera ca principiul general al proportionalitatii (in ceea ce priveste o masura administrativa impusa) se verifica prin efectuarea urmatorului test:
1. este masura administrativa corespunzatoare atingerii unui scop legitim?
2. este aceasta masura necesara atingerii scopului legitim sau cea mai putin restrictiva dintre masurile necesare acestui scop?
3. are aceasta masura un efect excesiv asupra interesului persoanei?

Se poate afirma ca unul dintre motivele esentiale pentru care instantele invoca sau reiau principiile de drept care au stat la baza unor decizii anterioare este acela de a conferi neutralitate, obiectivitate deciziei lor.

Cum dreptul nu poate fi o stiinta exacta oricat de clare ar fi dispozitiile legii, instantele simt nevoia ca in dezlegarea unei spete sa se bazeze pe cat mai multe invariabile (numite principii generale de drept), dand astfel eficienta, stabilitate si predictibilitate judecatii respective.

Vorbind despre jurisprudenta europeana in materie fiscala, principiul proportionalitatii este invocat in doua tipuri de situatii:
– cele in care se pune in discutie formalismul impus de legislatiile nationale in vederea exercitarii unui drept instituit de legislatia europeana (de exemplu, dreptul de deducere a TVA, rambursarea TVA din alte state membre etc.);
– cele in care se discuta despre protectia exercitarii unor drepturi, in comparatie cu rigorile necesare in lupta impotriva evaziunii fiscale si a abuzurilor de drept.

in extras

.

Puteti citi articolul integral achizitionand revista tiparita pe


sau abonandu-va la revista in format electronic pe

 

.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close