Beneficiile primite dupa incheierea unei detasari internationale – ce jurisdictie le poate impozita?

Medeea Popescu Daniel Jinga
Medeea Popescu Daniel Jinga

.

.
.

.

.
.
.

.
.
.

Articolul lunii in Curierul fiscal nr. 7-8/2013

Practica a demonstrat ca de nenumarate ori atentia cea mai mare se acorda analizei aspectelor administrative/de planificare si fiscale din perioada anterioara detasarii si pe parcursul detasarii. Este la fel de important, insa, ca in etapa de planificare si organizare a detasarii sa fie luata in considerare si perioada post detasare, fiindca ignorarea unor eventuale obligatii poate avea repercusiuni atat asupra detasatului, cat si asupra companiei. In cele ce urmeaza ne propunem sa analizam impactul fiscal cu care detasatii si companiile se pot confrunta chiar si dupa incetarea unei detasari si a incetarii raporturilor de munca.

In conditiile economice actuale, in care nevoia de personal calificat reprezinta pentru companii o conditie primordiala pentru dezvoltare, detasarile internationale au inceput sa ocupe un loc din ce in ce mai important pe agenda companiilor din Romania, astfel ca tot mai des intalnim situatii in care angajati romani sunt trimisi sa lucreze in strainatate de catre angajatori pentru perioade scurte de timp (cateva luni) sau pe perioade mai indelungate (2-3 ani).

Avand in vedere implicatiile pe care le presupune o detasare internationala (de la stabilirea beneficiilor, politicilor de detasare, legislatiei de securitate sociala si a implicatiilor fiscale) este tot mai clar ca detasarile internationale reprezinta adevarate provocari atat pentru companiile cu angajati transfrontalieri, cat si pentru acestia din urma („detasati”).

Fie ca detasarile se realizeaza pe termen lung sau scurt, provocarile sunt reale, desi adesea nu sunt deloc evidente.

Identificarea obligatiilor fiscale aparute in perioada post-detasare poate fi uneori dificila tocmai din cauza faptului ca odata ce detasarea s-a incheiat si detasatul paraseste tara gazda, atat angajatorul, cat si angajatul considera ca toate obligatiile lor au luat sfarsit.

Un exemplu tipic care ilustreaza implicatiile fiscale ce pot sa apara intr-un astfel de scenariu este situatia in care un detasat care si-a incetat activitatea in Romania, a parasit teritoriul Romaniei si si-a incheiat raporturile de munca cu angajatorul sau, primeste salarii, bonusuri sau alte remuneratii similare pentru activitatea pe care a desfasurat-o in trecut in Romania.

Mentionam ca in comentariile noastre ne vom referi doar la impozitul pe venit, subiectul contributii sociale nefacand obiectul acestui articol.
Legislatia fiscala din Romania  („Codul fiscal”) defineste veniturile salariale ca fiind „totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale […] indiferent de perioada la care se refera” si care pot fi sub forma:
– salariilor de baza;
– recompense si premii de orice fel;
– indemnizatii primite la data incetarii raportului de serviciu.

Potrivit Codului fiscal, astfel de sume, ca cele mentionate mai sus si nu numai, vor fi considerate venituri din salarii indiferent de perioada la care se refera. Astfel, in asemenea cazuri, este nevoie sa analizam motivul/ cauza pentru care s-a efectuat plata respectiva si nu momentul platii.

Pe de alt[ parte, legislatia internationala  mentioneaza ca in cazul unor astfel de remuneratii platite pentru intreaga activitate, la incetarea unui raport de munca trebuie facut[ diferenta intre asimilarea unor astfel de plati ca plati salariale sau asimilarea lor ca plata a unei pensii.

Dupa cum aminteam si mai sus, legislatia internationala face trimitere catre motivul pentru care plata respectiva s-a realizat si nu la momentul in timp la care plata este efectuata.

Astfel, motivul pentru care plata respectiva este efectuata poate fi o recompensare a intregii activitati desfasurate in cadrul companiei sau ca urmare a unei clauze de neconcurenta. In astfel de cazuri, plata respectiva este vazuta ca o plata asimilata salariului, avand o componenta de recompensarea a unor servicii trecute.

Pe de alta parte, daca astfel de plati sunt efectuate ca un beneficiu acordat de angajator pentru limita de varsta, boala sau alte dizabilitati, platile pot fi asimilate, in baza legislatiei anumitor jurisdictii, unei pensii, in sensul comentariilor generale din legislatia internationala.

Prin urmare, in cazul unor sume primite pentru intreaga activitate desfasurata in cadrul unei companii, activitate care include si perioada lucrata in Romania, se pune problema daca pentru astfel de sume exista obligatii fiscale in Romania la momentul platii acestor sume (dupa ce beneficiarul lor si-a incetat detasarea in Romania).

Dupa cum mentionam, legislatia din Romania include in categoria veniturilor salariale astfel de sume primite la incetarea unor raporturi de munca. Cum precizam si mai sus, si legislatia internationala tinde sa trateze astfel de venituri tot ca venituri salariale, punand accent pe analiza motivului/cauzei pentru care sumele respective sunt primite de catre o persoana si nu pe momentul in care sunt primite.


.
Puteti citi articolul integral achizitionand revista tiparita pe


sau abonandu-va la revista in format electronic pe

 

.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close