RIL admis. Decizia ICCJ nr. 5/2014

In M.Of. nr. 80 din 30 ianuarie 2015 a fost publicata Decizia nr. 5/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii.

Din cuprins:

Completul competent sa judece recursurile in interesul legii ce formeaza obiectul dosarelor nr. 6/2014 si 11/2014 este legal constituit conform dispozitiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedura penala si conform art. 27^2 alin. (2) lit. b din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta este prezidata de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna judecator dr. Livia Doina Stanciu.
La sedinta de judecata participa doamna Marinela Minca, procuror sef al Biroului de reprezentare, Serviciul judiciar penal, Sectia juridica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
La sedinta de judecata participa domnul Florin Nicusor Mihalache, magistrat-asistent in cadrul Sectiei penale, conform art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursurile in interesul legii declarate de catre Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie vizand interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 348 din Codul de procedura penala privind competenta de a se pronunta asupra masurilor preventive pe durata solutionarii contestatiei prevazute de art. 347 din Codul de procedura penala.
Doamna judecator Livia Doina Stanciu, presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, constatand ca atat recursul in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 6/2014, cat si recursul in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 11/2014 vizeaza interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 348 din Codul de procedura penala privind competenta de a se pronunta asupra masurilor preventive pe durata solutionarii contestatiei prevazute de art. 347 din Codul de procedura penala, in temeiul art. 43 alin. (3) din Codul de procedura penala pune in discutie reunirea cauzei ce formeaza obiectul Dosarului nr. 11/2014 la cauza ce formeaza obiectul Dosarului nr. 6/2014.
Reprezentantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, doamna procuror-sef Marinela Minca, avand in vedere identitatea de obiect a celor doua dosare, a formulat concluzii de reunire a cauzei ce formeaza obiectul Dosarului nr. 11/2014 la cauza ce formeaza obiectul Dosarului nr. 6/2014.
Completul pentru judecarea recursului in interesul legii, constatand ca primul dosar cu care instanta a fost investita la data de 16 septembrie 2014 este Dosarul nr. 6/2014 si intre acest dosar si Dosarul nr. 11/2014 exista identitate de obiect, iar judecatorul-raportor a depus un raport comun pentru cele doua dosare, a reunit cauza ce formeaza obiectul Dosarului nr. 11/2014 la cauza ce formeaza obiectul Dosarului nr. 6/2014.
Presedintele completului, doamna judecator Livia Doina Stanciu, constatand ca in cauza nu mai sunt cereri de formulat sau exceptii de invocat, a acordat cuvantul doamnei procuror-sef Marinela Minca solicitand acesteia ca, in concluziile pe care le va sustine, sa faca referire si cu privire la necesitatea pronuntarii si asupra practicii neunitare ce rezulta din continutul celei de-a doua opinii privind incheierile pronuntate in baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedura penala, avand in vedere ca acestea sunt definitive si nu sunt supuse contestatiei prevazute de art. 347 din Codul de procedura penala.
Reprezentantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, doamna procuror-sef Marinela Minca, a invederat instantei ca incheierile pronuntate in baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedura penala sunt definitive, astfel incat nu sunt supuse caii de atac a contestatiei, iar in situatia in care s-a formulat totusi contestatie judecatorul de camera preliminara de la instanta sesizata prin rechizitoriu verifica masurile preventive in exercitarea functiei de judecata, in conditiile art. 208 din Codul de procedura penala.
Reprezentantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, doamna procuror-sef Marinela Minca, a solicitat admiterea recursurilor in interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si pronuntarea unei decizii prin care sa se stabileasca ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 348 si art. 347 din Codul de procedura penala judecatorul de camera preliminara de la instanta sesizata prin rechizitoriu, a carui incheiere prin care s-a dispus inceperea judecatii a fost atacata cu contestatie, are competenta de a se pronunta asupra masurilor preventive, conform dispozitiilor legale care reglementeaza masurile preventive in procedura de camera preliminara, pana la solutionarea contestatiei prevazute in art. 347 din Codul de procedura penala.
Presedintele completului, doamna judecator Livia Doina Stanciu, presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, constatand ca nu sunt intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar Completul de judecata a retinut dosarul in pronuntare asupra recursurilor in interesul legii.

INALTA CURTE,
deliberand asupra recursurilor in interesul legii, constata urmatoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitara
Prin recursurile in interesul legii formulate de catre Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca in practica judiciara nationala nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 348 din Codul de procedura penala privind competenta de a se pronunta asupra masurilor preventive pe durata solutionarii contestatiei prevazute de art. 347 din Codul de procedura penala.

2. Examenul jurisprudential
Prin recursurile in interesul legii formulate de catre Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se arata ca, in urma verificarii jurisprudentei la nivel national cu privire la competenta de a se pronunta asupra mentinerii arestarii preventive in calea de atac a contestatiei prevazute in art. 347 din Codul de procedura penala a fost relevata o practica neunitara.

3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti
3.1. Intr-o prima orientare a practicii, competent sa se pronunte asupra masurilor preventive este judecatorul de camera preliminara de la instanta superioara celei sesizate, respectiv acela investit si cu competenta solutionarii contestatiei intemeiate pe dispozitiile art. 347 din Codul de procedura penala.
Astfel, potrivit acestei orientari, judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate si avand spre solutionare contestatia a verificat si legalitatea, si temeinicia masurii arestarii preventive dispuse fata de inculpat, invocandu-se ca temei legal dispozitiile art. 348 raportat la art. 207 din Codul de procedura penala.
3.2. Intr-o a doua orientare a practicii, alte instante au apreciat ca, dimpotriva, competent sa se pronunte asupra masurilor preventive a fost considerat judecatorul de camera preliminara de la instanta competenta sa judece cauza in fond.
In cadrul acestei orientari jurisprudentiale s-au conturat doua puncte de vedere diferite privind verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive de catre judecatorul de la instanta sesizata prin rechizitoriu, astfel:
3.2.1. Pronuntarea asupra masurilor preventive s-a realizat de judecatorul de la instanta competenta sa judece cauza in fond, in calitate de judecator de camera preliminara si conform dispozitiilor legale care reglementeaza masurile preventive in procedura de camera preliminara.
3.2.2. Judecatorul de la instanta competenta sa judece cauza in fond s-a pronuntat asupra masurilor preventive, insa in exercitarea functiei de judecata si conform reglementarilor care normeaza masurile preventive in cursul judecatii.

4. Opinia Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin recursul in interesul legii promovat, a considerat ca pe durata solutionarii contestatiei prevazute de art. 347 din Codul de procedura penala competenta de a se pronunta asupra masurilor preventive apartine judecatorului de camera preliminara de la instanta competenta sa judece cauza in fond, conform dispozitiilor legale care reglementeaza masurile preventive in procedura de camera preliminara.

5. Opinia procurorului general
Procurorul general a apreciat ca, in temeiul art. 348 din Codul de procedura penala si al argumentelor deduse din interpretarea art. 347 alin. (1) si (3) din acelasi cod, singura solutie legala si functionala este aceea potrivit careia in procedura de camera preliminara, de la sesizarea instantei cu rechizitoriu si pana la ramanerea definitiva a solutiilor pronuntate de judecatorul de camera preliminara conform art. 346 alin. (3) – (5) din Codul de procedura penala, inclusiv prin solutionarea contestatiei prevazute de art. 347 din acelasi cod, competenta pronuntarii asupra masurilor preventive apartine judecatorului de camera preliminara de la instanta sesizata cu rechizitoriu.

6. Raportul asupra recursurilor in interesul legii
Judecatorul-raportor, prin raportul intocmit in cauza privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 348 din Codul de procedura penala privind competenta de a se pronunta asupra masurilor preventive pe durata solutionarii contestatiei prevazute de art. 347 din Codul de procedura penala, a apreciat ca este admisibil, concluzionand ca judecatorul de camera preliminara de la instanta sesizata prin rechizitoriu, a carui incheiere prin care s-a dispus inceperea judecatii a fost atacata cu contestatie, are competenta de a se pronunta asupra masurilor preventive, conform dispozitiilor legale care reglementeaza masurile preventive in procedura de camera preliminara, pana la solutionarea contestatiei prevazute in art. 347 din Codul de procedura penala.
In esenta, judecatorul-raportor a aratat ca o interpretare contrara a dispozitiilor legale mentionate, in sensul ca judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara sau, dupa caz, completul format din 2 judecatori de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, sesizat cu judecarea contestatiei prevazute in art. 347, ar avea competenta de a se pronunta cu privire la masurile preventive, ar conduce fie la excluderea caii de atac a contestatiei impotriva incheierii prin care se dispune asupra masurilor preventive in procedura de camera preliminara, solutie care contravine flagrant dispozitiilor art. 205 din Codul de procedura penala, fie la solutia atribuirii competentei de a judeca aceasta contestatie judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara in raport cu instanta care exercita controlul judiciar pe calea contestatiei prevazute in art. 347 din Codul de procedura penala, desi nu exista nicio prevedere legala care sa reglementeze aceasta competenta.

7. Inalta Curte de Casatie si Justitie, examinand recursurile in interesul legii, raportul intocmit de judecatorul-raportor si dispozitiile legale ce se solicita a fi interpretate in mod unitar, retine urmatoarele:
Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost legal sesizata, fiind indeplinite cerintele impuse de dispozitiile art. 471 din Codul de procedura penala, referitoare la titularul sesizarii si la depunerea hotararilor definitive ce atesta existenta unei jurisprudente neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretata.
Practica neunitara ce formeaza obiectul recursului in interesul legii a fost generata de interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 348 din Codul de procedura penala privind competenta de a se pronunta asupra masurilor preventive pe durata solutionarii contestatiei prevazute de art. 347 din Codul de procedura penala, in practica instantelor de judecata fiind conturate doua orientari:
1. Intr-o prima orientare, competent sa se pronunte asupra masurilor preventive este judecatorul de camera preliminara de la instanta superioara celei sesizate, respectiv acela investit si cu competenta solutionarii contestatiei intemeiate pe dispozitiile art. 347 din Codul de procedura penala.
Astfel, potrivit acestei orientari, judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate si avand spre solutionare contestatia a verificat si legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive dispuse fata de inculpat, invocandu-se ca temei legal dispozitiile art. 348 raportat la art. 207 din Codul de procedura penala.
2. Intr-o a doua orientare, instantele au apreciat ca, dimpotriva, competent sa se pronunte asupra masurilor preventive a fost considerat judecatorul de camera preliminara de la instanta competenta sa judece cauza in fond.
In cadrul acestei orientari jurisprudentiale s-au conturat doua puncte de vedere diferite privind verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive de catre judecatorul de la instanta sesizata prin rechizitoriu, astfel:
2.1. Pronuntarea asupra masurilor preventive s-a realizat de judecatorul de la instanta competenta sa judece cauza in fond, in calitate de judecator de camera preliminara si conform dispozitiilor legale care reglementeaza masurile preventive in procedura de camera preliminara.
2.2. Judecatorul de la instanta competenta sa judece cauza in fond s-a pronuntat asupra masurilor preventive, insa in exercitarea functiei de judecata si conform reglementarilor care normeaza masurile preventive in cursul judecatii.
Art. 348 din Codul de procedura penala reglementeaza masurile preventive in procedura de camera preliminara:
(1) Judecatorul de camera preliminara se pronunta, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, mentinerea, inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive.
(2) In cauzele in care fata de inculpat s-a dispus o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea si temeinicia masurii preventive, procedand potrivit dispozitiilor art. 207.
Art. 347 din Codul de procedura penala dispune asupra contestatiei:
(1) In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii prevazute la art. 346 alin. (1), procurorul si inculpatul pot face contestatie cu privire la modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor, precum si impotriva solutiilor prevazute la art. 346 alin. (3) – (5).
(2) Contestatia se judeca de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate. Cand instanta sesizata este Inalta Curte de Casatie si Justitie, contestatia se judeca de catre completul competent, potrivit legii.
(3) Dispozitiile art. 343 – 346 se aplica in mod corespunzator.
Pornind de la principiul potrivit caruia normele de procedura sunt de stricta si imediata aplicare si intrucat prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale nu exista derogari in materia camerei preliminare, din interpretarea prevederilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala rezulta ca, in calea de atac a contestatiei, sunt aplicabile dispozitiile art. 343 din Codul de procedura penala referitoare la „durata procedurii in camera preliminara”, ale art. 344 din Codul de procedura penala privind „masurile premergatoare”, ale art. 345 din Codul de procedura penala referitoare la „procedura in camera preliminara” si ale art. 346 din Codul de procedura penala privind „solutiile” ce pot fi adoptate in aceasta procedura.
Cand a reglementat dispozitiile art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala legiuitorul nu a facut trimitere la prevederile art. 348 din Codul de procedura penala, referitoare la masurile preventive in procedura de camera preliminara.
De altfel, dispozitiile art. 347 alin. (2) din Codul de procedura penala stabilesc obiectul asupra caruia se realizeaza controlul in calea de atac a contestatiei si aceasta priveste modul de solutionare a cererilor si exceptiilor, precum si cea referitoare la solutia adoptata potrivit art. 346 alin. (3) – (5) din Codul de procedura penala. Prin aceasta dispozitie legala se statueaza asupra limitelor de investire a instantei de control judiciar, respectiv a judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara sau, dupa caz, a completului format din 2 judecatori de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Asadar, solutiile pe care judecatorul de camera preliminara de la instanta sesizata prin rechizitoriu le dispune cu privire la masurile preventive sunt supuse contestatiei, dar aceasta cale de atac este distincta de procedura instituita de art. 347 din Codul de procedura penala.
Cum judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara sau, dupa caz, completul format din 2 judecatori de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, sesizat cu judecarea contestatiei prevazute in art. 347 din Codul de procedura penala, nu are competenta de a se pronunta cu privire la masurile preventive in procedura de camera preliminara, devine evident ca de la momentul sesizarii instantei prin rechizitoriu si pana la momentul solutionarii contestatiei competenta de a se pronunta cu privire la masurile preventive apartine judecatorului de camera preliminara de la instanta sesizata prin rechizitoriu.
In aceste conditii, in cauzele in care fata de un inculpat s-a dispus o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara de la instanta sesizata prin rechizitoriu verifica periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile, legalitatea si temeinicia masurii preventive potrivit dispozitiilor art. 207 din Codul de procedura penala, dupa cum este prevazut expres in dispozitiile art. 348 alin. (2) din Codul de procedura penala.
Calea de atac impotriva incheierilor pronuntate in faza procesuala a camerei preliminare este contestatia asa cum rezulta din prevederile art. 205 din Codul de procedura penala referitoare la „calea de atac impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive in procedura camerei preliminare”.
Pe de alta parte, din interpretarea dispozitiilor art. 425^1 din Codul de procedura penala referitoare la contestatie, calea de atac a contestatiei se poate exercita numai atunci cand legea o prevede expres, prevederi care sunt aplicabile ori de cate ori dispozitiile legale privitoare la contestatia impotriva anumitor categorii de hotarari nu deroga de la aceste dispozitii legale.
Conform art. 425^1 alin. (4) din Codul de procedura penala, la solutionarea contestatiei, dispozitiile art. 416 din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator, deci rezulta ca si in materia contestatiei reglementate de art. 347 din Codul de procedura penala se instituie efectul suspensiv al acesteia, contestatia declarata in termen fiind suspensiva de executare.
Suspendarea inceperii judecatii prin exercitarea caii de atac a contestatiei are drept consecinta prelungirea fazei procesuale a camerei preliminare pana la momentul solutionarii contestatiei prevazute in art. 347 din Codul de procedura penala si al ramanerii definitive a incheierii atacate pe calea contestatiei, excluzand astfel aplicarea prevederilor art. 208 din Codul de procedura penala referitoare la verificarea masurilor preventive in cursul judecatii.
Prin urmare, judecatorul de camera preliminara de la instanta sesizata prin rechizitoriu se va pronunta cu privire la luarea, mentinerea, inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive, procedand potrivit dispozitiilor art. 207 din Codul de procedura penala, iar solutia acestuia va putea fi contestata in termen de 48 de ore, in procedura reglementata de art. 205 din Codul de procedura penala.
O interpretare contrara a dispozitiilor legale mentionate, in sensul ca judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara sau, dupa caz, completul format din 2 judecatori de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, sesizat cu judecarea contestatiei prevazute in art. 347 din Codul de procedura penala, ar avea competenta de a se pronunta cu privire la masurile preventive, ar conduce fie la excluderea caii de atac a contestatiei impotriva incheierii prin care se dispune asupra masurilor preventive in procedura de camera preliminara, solutie care contravine flagrant dispozitiilor art. 205 din Codul de procedura penala, fie la solutia atribuirii competentei de a judeca aceasta contestatie judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara in raport cu instanta care exercita controlul judiciar pe calea contestatiei prevazute in art. 347 din Codul de procedura penala, desi nu exista nicio prevedere legala care sa reglementeze aceasta competenta.

In considerarea celor expuse, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 348 si art. 347 din Codul de procedura penala, Completul pentru judecarea recursului in interesul legii va stabili ca judecatorul de camera preliminara de la instanta sesizata prin rechizitoriu, a carui incheiere prin care s-a dispus inceperea judecatii a fost atacata cu contestatie, are competenta de a se pronunta asupra masurilor preventive, conform dispozitiilor legale care reglementeaza masurile preventive in procedura de camera preliminara, pana la solutionarea contestatiei prevazute in art. 347 din Codul de procedura penala.

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
DECIDE:

Admite recursurile in interesul legii declarate de catre Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in consecinta:
In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 348 si art. 347 din Codul de procedura penala stabileste ca:
Judecatorul de camera preliminara de la instanta sesizata prin rechizitoriu, a carui incheiere prin care s-a dispus inceperea judecatii a fost atacata cu contestatie, are competenta de a se pronunta asupra masurilor preventive, conform dispozitiilor legale care reglementeaza masurile preventive in procedura de camera preliminara, pana la solutionarea contestatiei prevazute in art. 347 din Codul de procedura penala.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedura penala.
Pronuntata, in sedinta publica, astazi, 8 decembrie 2014.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close