Noul Cod fiscal lansat in dezbatere publica

feature photo

Ministerul Finantelor Publice a publicat pe data de 18 februarie proiectul de lege pentru noul Cod fiscal. Afla principalele schimbari preconizate fata de actuala reglementare! Proiectul prevede ca noile reglementari vor intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016.

 

Conform expunerii de motive, cele mai importante modificari se refera la:

 

A. Titlul I „Dispozitii generale”

 

1. Au fost transferate in Codul de procedura Fiscala dispozitiile din Codul fiscal cu privire la constituirea Comisiei fiscale centrale, avand in vedere rolul acestei Comisii in aplicarea unitara a legislatiei fiscale in general (Codul fiscal, Codul de procedura fiscala, alte legi ce reglementeaza in materie fiscala), aplicarea unitara fiind unul din principiile de conduita in activitatea organelor fiscale. Astfel, in Codul fiscal ramane doar responsabilitatea Comisiei fiscale centrale de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a codului, iar dispozitiile privind constituirea acesteia au fost preluate de Codul de procedura fiscala.

2. În cadrul capitolului de definitii, se propun urmatoarele modificari si completari:

– exceptarea aplicarii definitiilor termenilor comuni de la art. 7 si pentru titlul VIII „Accize”;
– introducerea criteriilor care indeplinite cumulativ definesc existenta unei activitati independente;
– includerea definitiei „profesiei libere” in scop fiscal;
– modificarea definitiei activitatii independente ca fiind orice activitate desfasurata de catre o persoana fizica, cu regularitate, pe cont propriu in scopul obtinerii de venituri;
– completarea definitiei asocierii fara personalitate juridica, in corelatie cu formele contractuale de asociere pentru exploatarea in participatie a resurselor de petrol, gaze si a altor substante minerale;
– completarea definitiei asocierii fara personalitate juridica cu termenul de „entitate transparenta fiscal”, in vederea clarificarii regimului de impozitare aplicabil unor entitati care, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare, nu sunt impozitate distinct, fiecare asociat/participant fiind subiect de impunere cu impozit pe profit sau venit, dupa caz;
– modificarea si completarea definitiei dividendului, in sensul eliminarii din sfera dividendului a distribuirilor efectuate in legatura cu:

• operatiuni de marire a capitalului social sub forma majorarii valorii nominale a titlurilor de participare existente;
• operatiuni de dobandire/rascumparare a titlurilor de participare proprii, care nu pastreaza cerinta de proportionalitate;
• operatiuni de reducere a capitalului social, fara raportare la capitalul social efectiv constiuit de particpanti (initiali sau ulteriori);
• Se considera dividende din punct de vedere fiscal si se supun aceluiasi regim fiscal ca veniturile din dividende:
• castigurile obtinute de persoanele fizice din detinerea de titluri de participare definite de legislatia in materie, la organisme de plasament colectiv;
• veniturile in bani si in natura distribuite de societatile agricole, cu personalitate juridica, constituie potrivit legislatiei in materie unui participant la societatea respectiva drept consecinta a detinerii partilor sociale;

– completarea definitiei organizatiei nonprofit cu casa de ajutor reciproc infiintata in Romania, in conformitate cu legislatia in vigoare;
– modificarea definitiei persoanelor afiliate, pentru a evidentia mai bine modul de afiliere dintre o persoana fizica si una juridica;
– introducerea principiului valorii de piata (arm′s length), astfel cum se aplica in cadrul regulilor OECD privind preturile de transfer;
– revizuirea definitiei redeventei prin preluarea unor clarificari din Normele metodologice precum si actualizarea acesteia potrivit definitiei agreata de OECD.
– revizuirea definitiei valorii fiscale a titlurilor de participare prin corelare cu diferitele modalitati de majorare a capitalului social prevazute de lege;
– revizuirea definitiilor „titlurilor de valoare” si a ”valorii fiscale” a acestora;
– se introduc definitii pentru:

• „centrul intereselor vitale”,
• „locul conducerii efective”,
• „transport international”,
• „metoda scutirii” – metoda pentru evitarea dublei impuneri;
• „operatiuni cu instrumente financiare” si „stock option plan”;

3. Se aduc completari regulilor de ajustare a pretului unei tranzactii care sa permita folosirea valorii mediane a preturilor/profiturilor aferente unei tranzactii. Acestea vor permite sustinerea actelor de inspectie fiscala in stabilirea preturilor de transfer la nivelul pietei prin reglementarea transparenta a modului de calcul al acestora.

 

B. Titlul II „Impozit pe profit”

 

Modificarile propuse vizeaza:

1. Clarificarea statutului fiscal al unor contribuabili, in sensul:

• incadrarii in categoria contribuabililor obligati la plata impozitului pe profit a persoanelor juridice straine care au locul de exercitare a conducerii efective in Romania;
• excluderii din categoria contribuabililor obligati la plata impozitului pe profit a urmatoarelor persoane juridice :

– Academia Romana;
– fundatia infiintata de Academia Romana in calitate de fondator unic;
– entitatea transparenta fiscal;

• completarea categoriei de persoane juridice scutite de la plata impozitului pe profit, pentru anumite venituri, cu Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania.

2. În cadrul categoriei de venituri neimpozabile s-a revizuit regimul veniturilor din dividende primite de la persoane juridice romane si s-au introdus noi tipuri de venituri neimpozabile, astfel:

– dividendele primite de la o persoana juridica romana sunt venituri neimpozabile, indiferent de conditiile de detinere a titlurilor de participare;
– veniturile reprezentand sume colectate atat de organizatiile colective autorizate, cat si de producatori, potrivit legii, pentru indeplinirea resposabilitatilor de finantare a gestionarii deseurilor de echipamente electrice si electronice;
– veniturile din despagubiri primite in baza hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului;
– veniturile reprezentand echivalentul unor despagubiri primite potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, prevedere care a fost preluata din aceasta lege speciala.

3. Introducerea de reguli fiscale specifice pentru persoanele juridice care se dizolva cu lichidare, in ceea ce priveste definirea unui an fiscal extins, corelat cu perioada aferenta aplicarii procedurii lichidarii si clarifiarea aspectelor legate de declararea si plata impozitului pe profit in anul fiscal extins.
În acest sens, se propun urmatoarele modificari:

– perioada cuprinsa intre data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a inceput operatiunea de lichidare si data inchiderii procedurii de lichidare reprezinta un singur an fiscal in ceea ce priveste recuperarea pierderii fiscale;
– in perioada cuprinsa intre data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a inceput operatiunea de lichidare si data inchiderii procedurii de lichidare contribuabilul nu are obligatii fiscale in ceea ce priveste declararea si plata impozitului pe profit.

4. Pentru reducerea sarcinii fiscale, incepand cu data de 1 ianuarie 2019, cota de impozit pe profit se reduce la 14%.

5. In vederea simplificarii regulilor pentru corectarea erorilor, in corelatie cu regulile de inregistrare in contabilitate, se propune modificarea principiului de corectare, in sensul introducerii posibilitatii de corectare in anul in care are loc inregistrarea contabila a veniturilor si cheltuielilor.

6. Transpunerea unor prevederi legislative europene:

– prevederile Directivei 2014/86/UE, in sensul limitarii acordarii neimpozitarii pentru dividendele distribuite unei persoane juridice romane, respectiv unui sediu permanent din Romania al unei persoane juridice straine dintr-un stat membru, de catre o persoana juridica straina-filiala dintr-un stat membru-, in masura in care dividendele distribuite au fost deductibile la calculul impozitului pe profit al acelei filiale, precum si prin actualizarea listei societatilor beneficiare din perspectiva legii poloneze. De asemenea, se actualizeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca filiala dintr-un stat membru pentru a beneficia de prevederile directivei;
– prevederile Directivei 2015/121/UE, in sensul includerii unei norme minime antiabuz de combatere a unor demersuri care, in intregime sau doar anumite parti distincte ale acestora, nu sunt oneste, in distribuirea profiturilor. Astfel, atunci cand evalueaza daca un demers sau o serie de demersuri sunt abuzive, administratia fiscala trebuie sa realizeze o analiza obiectiva a tuturor faptelor si circumstantelor relevante.

7. Modificarea principiului general de deducere a cheltuielilor, precum si modificarea regimului fiscal al cheltuielilor efectuate de angajator pentru salariati/persoane asimilate salariatilor, respectiv:

• revizuirea principiului general de deducere a cheltuielilor, in sensul considerarii ca si cheltuieli deductibile a cheltuielilor efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice fata de principiul existent “cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile”;
• introducerea unui principiu de deducere a cheltuielilor efectuate de angajator pentru salariati/asimilati salariatilor, cu exceptia celor expres prevazute prin Codul fiscal.

În acest context, s-au eliminat limitele fiscale pentru:

– cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;
– cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.

Sumele reprezentand contributii ale angajatorului la schemele de pensii facultative, respectiv pentru primele de asigurare voluntara de sanatate , se includ in venitul salarial al angajatului, in vederea impozitarii, pentru partea care depaseste 650 euro, pentru aceste cheltuieli insumate.
8. In vederea simplificarii modului de determinare a deducerii fiscale pentru cheltuielile de protocol, se propune ca baza de calcul profitul contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit.
9. Reglementarea regimului fiscal al pierderilor din creante, deductibile la calculul profitului impozabil, daca sunt acoperite de contracte de asigurare.
10. Introducerea termenului ”voucherul de vacanta” prin raportare la modificarile aduse Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 8/2009, prin Legea nr. 94/2014, in cadrul prevederilor din Codul fiscal care reglementeaza regimul fiscal al cheltuielilor.
11. Clarificarea aspectelor referitoare la deducerea unor tipuri de cheltuieli, cum sunt: perisabilitatile sau alte scazaminte in procesul de depozitare, transport, manipulare a bunurilor, penalitatile legate de contracte comerciale incheiate cu autoritati romane sau straine, cele privind stocurile/mijloacele fixe lipsa din gestiune sau degradate, cele cu serviciile de management, consultanta.
12. Revizuirea modalitatii de determinare a nivelului de deducere, la calculul profitului impozabil, pentru cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate, generate de diferentele de curs valutar inregistrate ca urmare a derularii unui contract de leasing, in sensul ca, limita fiscala de 50% se aplica asupra valorii pierderii nete din diferente de curs valutar inregistrata in perioada fiscala pentru care se efectueaza calculul impozitului pe profit.
13. Corelarea prevederilor Codului fiscal referitoare la deducerea cheltuielilor efectuate de Regia Autonoma „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” cu modificarile introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.24/2013 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 19/2002.
14. Pentru simplificarea determinarii limitei de deducere a rezervei legale, se propune ca baza de calcul profitul contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit.
De asemenea, se propune: impozitarea rezervei legale la momentul utilizarii, in cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, precum si eliminarea prevederilor potrivit carora, in cazul utilizarii rezervei legale, reconstituirea ulterioara a rezervei legale, nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.
15. Modificarea prevederilor referitoare la impozitarea rezervei din facilitati fiscale, in sensul ca aceasta se impoziteaza la momentul utilizarii, in cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma.
16. Reglementarea expresa a regimului fiscal aplicabil provizioanelor constituite de administratorii de fonduri de pensii facultative, respectiv de cei care administreaza fonduri de pensii administrate privat.
17. Revizuirea regimului fiscal aplicabil provizioanelor constituite pentru creantele neincasate, in sensul extinderii deducerii provizioanelor pentru toate creantele neincasate de persoanele juridice, atat in cazul provizioanelor constituite pentru creantele neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei, cat si in cazul provizioanelor constituite pentru creantele detinute la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului.
18. Reglementarea deducerii/impozitarii, ca rezerve fiscale, a rezervelor speciale pentru dezvoltare constituite potrivit Hotararii Guvernului nr. 168/1998, in sectorul productiei de titei si gaze naturale, rafinarii, transportului si distributiei petroliere, precum si in alte domenii de activitate, ca urmare a aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, de catre contribuabilii care au obligatia constituirii acestor cheltuieli.
19. Referitor la deducerea cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs valutar, au fost modificate/clarificate urmatoarele aspecte:

– eliminarea din categoria persoanelor juridice care nu aplica prevederile de limitare a cheltuielilor cu dobanzile a ”persoanelor juridice care acorda credite, potrivit legii”;
– includerea, in calculul indicatorului ”grad de indatorare”, a imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de 1 an, care nu au stabilita, prin contract, obligatia platii unei dobanzi;
– clarificarea aplicarii regulii de deducere limitata a dobanzii, pentru situatia in care, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, dobanda este inclusa in costul de achizitie al imobilizarilor corporale sau in costul de productie al unui activ cu ciclu lung de fabricatie, in sensul neincluderii dobanzilor capitalizate in sfera de aplicarea a prevederilor de limitare a acestor cheltuieli;
– stabilirea nivelului ratei dobanzii utilizata pentru limitarea deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumuturilor primite de societati din cadrul grupului, actionari/asociati, la nivelul de 4%.

20. Modificarea prevederilor referitoare la amortizarea mijloacelor fixe, astfel:

– stabilirea valorii fiscale pentru mijloacele fixe al caror cost de achizitie se diminueaza ca urmare a primirii unor subventii guvernamentale;
– aplicarea regulii de neutilizare a mijloacelor fixe, cu recalcularea ratei de amortizare, numai pentru acelea neutilizate, ca urmare a trecerii in conservare, potrivit politicii contabile adoptate de contribuabil;
– stabilirea unor reguli de amortizare pentru investitiile ulterioare efectuate la imobilizari necoporale si pentru listele de contracte;
– modificarea regulilor de recalculare a amortizarii cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta, de la termenele fixe de „5 in 5 ani sau din10 in 10 ani la saline”, la un interval maxim raportat la aceiasi ani, pentru a acorda mai multa flexiblitate operatorilor din domeniu;
– modificarea prevederilor referitoare la amortizarea cheltuielilor aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale, in corelatie cu inregistrarea acestor cheltuieli din punct de vedere contabil;
– evidentierea aplicarii limitei de deducere, de 1500 lei, si pentru cheltuielile inregistrate la scaderea din gestiune a mijlocelor de transport expres selectate prin prevederile corespunzatoare din Codul fiscal.

21. Corelarea prevederilor referitoare la regulile fiscale aplicabile in cazul reorganizarii unor persoane juridice romane cu cele aplicabile societatilor din diferite state membre ale Uniunii Europene, respectiv:

– corelarea operatiunilor pentru care se aplica regulile fiscale;
– corelarea conditiilor in care se aplica aceste reguli.

22. Modificarea prevederilor referitoare la retinerea la sursa a impozitului datorat de persoanele juridice straine care obtin venituri din vanzarea proprietatilor imobiliare situate in Romania sau din vanzarea – cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana.
in acest sens, se propune eliminarea prevederilor referitoare la retinerea la sursa a impozitului datorat in cazul in care vanzarea se efectueaza catre o persoana juridica romana. Astfel, persoana juridica straina care realizeaza venitul va avea obligatia de a plati impozit pe profit si de a depune declaratii de impozit pe profit, direct sau prin imputernicit, indiferent de persoana careia ii vinde proprietatile imobiliare situate in Romania, respectiv titlurile de participare.
23. Clarificari referitoare la modalitatea de evitare a dublei impuneri, si anume:

– precizari legate de acordarea creditului fiscal pentru situatia in care conventia de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un alt stat, prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri „metoda creditului”;
– precizari legate de acordarea creditului fiscal pentru situatia in care conventia de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un alt stat, prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri „metoda scutirii”.

24. Modificarea termenelor pentru efectuarea platilor anticipate, pentru contribuabilii care aplica sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit.
In vederea imbunatatirii administrarii impozitului pe profit, in special in ceea ce priveste determinarea majorarilor de intarziere in cazul neefectuarii platilor anticipate, in corelatie cu prevederile Codului de procedura fiscala, se propune modificarea termenelor de efectuare a platilor anticipate, astfel:

– pentru situatiile in care platile anticipate se efectueaza la nivelul sumei de o patrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, platile anticipate se efectueaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectueaza plata, cu exceptia platii anticipate aferenta trimestrului IV care se declara si plateste pana la data de 25 decembrie a trimestrului respectiv;
– pentru situatiile in care platile anticipate se efectueaza la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata, platile anticipate se declara si se platesc pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectueaza plata anticipata, pentru trimestrele I-III. Definitivarea si plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectueaza pana la termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit .

25. Eliminarea referintelor la facilitatile fiscale care si-au incetat aplicabilitatea.
Prevederile „Dispozitiilor tranzitorii” ale Titlului II- Impozitul pe profit din Codul fiscal care cuprindeau facilitati fiscale la plata impozitului pe profit, promovate initial prin legi speciale, au fost eliminate din cuprinsul Codului fiscal rescris, in conditiile in care acestea si-au incetat aplicabilitatea pana la data rescrierii, acestea fiind inlocuite, pentru claritatea si sistematizarea textului, cu prevederi tranzitorii in vigoare.

Impozitul pe dividende
Masura de eliminare a impozitului pe dividende pentru distribuirile intre persoane juridice romane urmareste obtinerea unor efecte economice pozitive prin: cresterea volumului de investitii si favorizarea dezvoltarii societatilor de tip holding, incurajrea pastrarii in tara a capitalului romanesc, dinamizarea procesului de repatriere a capitalului romanesc, incurajand, totodata, restructurarea societatilor comerciale in scopul adaptarii lor la exigentele mediului economic si financiar, national si european, aflat in continua schimbare.

 

C. Titlul III ˝Impozitul pe veniturile microintreprinderilor˝

 

1. Pentru largirea etapizata, in perioada 2017-2019, a sferei de cuprindere a categoriei fiscale de ”microintreprindere”, se modifica una din conditiile de incadrare in aceasta categorie, respectiv cea referitoare la nivelul veniturilor realizate in anul precedent, dupa cum urmeaza:
a) 75.000 euro, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor in anul 2017
b) 85.000 euro, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor in anul 2018;
c) 100.000 euro, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor incepand cu anul 2019.
In conditiile in care acelasi nivel al veniturilor realizate este folosit si pentru mentinerea/iesirea, in cursul anului, in/din sistemul de impozitare pe veniturile microintreprinderilor, se modifica in mod corelat si limita fiscala din cursul anului, utilizata pentru stabilirea naturii obligatiei fiscale datorate: impozit pe veniturile microintreprinderilor sau impozit pe profit, dupa caz.
2. Se reglementeaza scoaterea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microintreprinderilor a contribuabililor cu activitati in domeniul petrolier.
3. Se modifica prevederile fiscale referitoare la baza impozabila pentru microintreprinderi, in sensul corelarii cu noile reglementari contabile. Prin urmare, baza impozabila se va ajusta numai cu valoarea reducerilor comerciale acordate/primite ulterior facturarii care sunt inregistrate in contul 709 „Reduceri comerciale acordate”, respectiv in contul 609 „Reduceri comerciale primite”. Baza impozabila nu se ajusteaza cu reducerile comerciale primite ulterior facturarii care, potrivit reglementarilor contabile, corecteaza costul stocurilor la care se refera.
4. In vederea stimularii crearii de noi locuri de munca si pentru asezarea echitabila a sarcinii fiscale intre microintreprinderile, cu si fara salariati, se introduce un sistem diferentiat de cote de impozitare, intre 1% si 3%. În cazul microintreprinderilor fara salariati, sarcina fiscala se majoreaza cu o suma fixa trimestriala, stabilita si actualizata, in functie de evolutia veniturilor fiscale care s-ar fi incasat la un salariu de baza minim brut pe economie. Astfel, cotele de impozitare pe veniturile microintreprinderilor sunt:
a) 1% pentru microintreprinderile care au peste 2 salariati, inclusiv;
b) 3% pentru microintreprinderile care au un salariat;
c) 3% + 1.530 lei pentru fiecare trimestru pentru care se datoreaza impozit, pentru microintreprinderile care nu au salariati.
d) 3% pentru microintreprinderile care nu se incadreaza in prevederile lit.a) sau lit.b), si care se afla intr-una din urmatoarele situatii inscrise in registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, dupa caz:

1. dizolvare urmata de lichidare, potrivit legii;
2. inactivitate temporara, potrivit legii;
3. declarare pe proprie raspundere a nedesfasurarii de activitati la sediul social/sediile secundare, potrivit legii.
Concomitent s-au creat reguli de recalculare a sarcinii fiscale pentru urmatoarele situatii:
– modificarea, in cursul anului fiscal, a numarului de salariati;
– inceperea sau incheierea, in cursul unui trimestru, a perioadei impozabile.

De asemenea, au fost introduse prevederi referitoare la plata impozitului de catre microintreprinderile aflate in inactivitate temporara sau care au declarat pe propria raspundere ca nu desfasoara activitati la sediul social/sediile secundare, situatii inscrise, potrivit prevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, dupa caz.
5. In scopul stabilirii echitabile a sarcinii fiscale pentru perioada impozabila in care o persoana juridica romana care a fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor devine platitoare de impozit pe profit ca urmare a faptului ca nu mai indeplineste, in cursul anului fiscal, conditiile cerute de lege pentru o microintreprindere, se propune schimbarea modalitatii de calcul si plata a impozitului pe profit incepand cu trimestrul in care nu mai sunt indeplinite conditiile cerute de lege, prin luarea in considerare a veniturilor si cheltuielilor inregistrate incepand cu trimestrul respectiv.
6. Modificarea termenului de comunicare a mentiunilor de intrare/iesire in/din sistemul de impozitare, de la 31 ianuarie la data de 31 martie, ca urmare a solicitarilor din domeniul administrarii veniturilor.

 

D. Titlul IV „Impozitul pe venit”

 

1. Dispozitii generale

 

1.1. Introducerea unui articol distinct care cuprinde contribuabilii scutiti de la plata impozitului pe venit si a veniturilor pentru care se acorda scutirea, astfel:
(1) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
a) activitati independente, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere;
b) salarii si asimilate salariilor, prevazute la art.75 alin. (1)-(3);
c) pensii;
d) activitati agricole, silvicultura si piscicultura, altele decat cele prevazute la art.104, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere fara personalitate juridica.
(2) persoanele fizice, pentru veniturile realizate din venituri din salarii si asimilate salariilor prevazute la art.75 alin. (1)-(3), ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice, ministrului pentru societatea informationala, ministrului educatie si cercetarii stiintifice si al ministrului finantelor publice.
(3) persoanele fizice, pentru veniturile din dividende, definite la art. 7

1.2. Revizuirea dispozitiilor generale referitoare la regimul fiscal aplicabil indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, astfel:
– venituri impozabile potrivit prevederilor Cap.III – Venituri din salarii si asimilate salariilor in cazul celor acordate persoanelor care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor;
– venituri neimpozabile, in cazul altor persoane fizice decat cele care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor;
1.3. Se propune diminuarea cotei de impozit pe venit de la 16%, la 14%, aplicata asupra venitului impozabil realizat incepand cu data de 1 ianuarie 2019, pentru determinarea impozitului corespunzator fiecarei surse din urmatoarele categorii de venituri: activitati independente, salarii si asimilate salariilor, cedarea folosintei bunurilor, investitii, pensii, activitati agricole, silvicultura si piscicultura, premii si alte surse.

 

2. Venituri din activitati independente

 

2.1. Corelarea prevederilor Codului fiscal cu legislatia conexa in cazul definirii veniturilor din activitati independente. Modificarea are ca scop actualizarea prevederilor din Codul fiscal potrivit terminologiei utilizate de Codul civil.

2.2. Revizuirea prevederilor privind conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile efectuate in scopul desfasurarii activitatii independente pentru a putea fi deduse, cheltuielile deductibile limitat si corelarea prevederilor cu cele cuprinse in Titlul II – Impozitul pe profit.
În acest context, avand in vedere faptul ca avantajele respective sunt considerate ca fiind incluse in pachetele salariale, pentru persoanele fizice care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor, s-au eliminat plafoanele care limitau deducerea urmatoarelor cheltuieli efectuate pentru angajati:
– cheltuielile reprezentand contributiile la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare si cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, efectuate catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare persoana;
– cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, conform Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare persoana.
Prin urmare, la stabilirea venitului net anual, cheltuielile respective efectuate pentru persoanele fizice care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor sunt deductibile integral.
Potrivit proiectului, la stabilirea venitului net anual din activitati independente sunt cheltuieli deductibile limitat si sumele platite in scopul personal al contribuabilului, indiferent daca activitatea se desfasoara individual sau intr-o forma de asociere, in limita echivalentului in lei a 650 euro anual pentru fiecare persoana, reprezentand:
– contributii la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr.204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare si cele reprezentand contributii la fonduri de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European;
– prime de asigurare voluntara de sanatate, platite in scopul personal al contribuabilului, conform Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare.
2.3. S-a modificat plafonul stabilit pentru cheltuielile reprezentand cotizatii platite asociatiilor profesionale, in sensul limitarii acestora la 4000 euro anual.
2.4. Limitarea posibilitatii privind optiunea pentru stabilirea impozitului ca impozit final numai in cazul persoanelor care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala.
2.5. La stabilirea venitului net anual / pierderii nete anuale, se propune deducerea limitata a cheltuielilor reprezentand contributii de asigurari sociale pentru contribuabili, potrivit legii, datorate in limita anuala stabilita potrivit prevederilor Titlului V – „Contributii sociale obligatorii”, indiferent daca activitatea se desfasoara .individual si/sau intr-o forma de asociere. Deducerea cheltuielilor se efectueaza de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/ pierderii nete anuale.
2.6. Se propune eliminarea din sfera cheltuielilor deductibile a celor reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate prevazute la titlul V – „Contributii sociale obligatorii”, pentru contribuabili, indiferent daca activitatea se desfasoara individual si/sau intr-o forma de asociere, Masura propusa este corelata cu acordarea deducerii limitate a cheltuielilor platite in scopul personal al contribuabilului, reprezentand contributii la un fond de pensii facultative precum si prime de asigurare voluntara de sanatate, potrivit legii, indiferent daca activitatea se desfasoara individual sau intr-o forma de asociere.
2.7. Regimul de deductibilitate aplicabil contributiilor sociale la stabilirea venitului net anual din activitati independente, determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitate se aplica si in cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala. La calculul platilor anticipate pentru care exista obligatia de retinere la sursa a impozitului, contributia de asigurari sociale de sanatate prevazuta la titlul V nu este cheltuiala deductibila.
În cazul in care contribuabilii au optat pentru stabilirea impozitului pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, ca impozit final, contributia de asigurari sociale de sanatate prevazuta la titlul V nu este cheltuiala deductibila .
2.8 Reglementarea obligatiei organul fiscal competent de a determina :
a) contributia de asigurari sociale, in limita plafonului prevazut la titlul V – „Contributii sociale obligatorii”;
b) venitul net anual/ pierderea neta anuala recalculate , prin deducerea din venitul net anual a contributiei de asigurari sociale, in limita plafonului deductibil. Contributiile de asigurari sociale determinate in conditiile prevazute la titlul V „Contributii sociale obligatorii”; se deduc numai de organul fiscal competent .
2.9 Se propune ca pentru stabilirea venitului net anual realizat de persoanele fizice din drepturi de proprietate intelectuala sa se acorde o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut, inclusiv pentru crearea unor lucrari de arta monumentala. Aceeasi cota forfetara de cheltuieli se utilizeaza si in cazul optiunii contribuabililor pentru impozit final.

 

3. Venituri din salarii si asimilate salariilor

 

3.1. Modificarea prevederilor referitoare la tichetele cadou are in vedere acordarea aceluiasi tratament fiscal ca si cel aplicat in cazul cadourilor, respectiv neimpozitarea acestora, in cazul in care nu este depasita limita a 150 lei cu ocazia acelorasi evenimente (anumite sarbatori religioase, 8 martie, 1 iunie, etc.).
3.2. Neimpozitarea la nivelul angajatilor a drepturilor de hrana acordate de angajator in baza normelor tehnice sau igienice reglementate pentru anumite sectoare de activitate care interzic introducerea alimentelor in incinta unitatii.
3.3. Se propune aplicarea aceluiasi regim fiscal, in cazul administratorilor si directorilor, pentru sumele primite pe perioada deplasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul desfasurarii activitatii, reprezentand indemnizatii si orice alte sume de aceeasi natura precum si sume pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, astfel cum este prevazut in raportul juridic incheiat. ca si in cazul celor primite de salariati, pe perioada delegarii/detasarii.
Plafonul zilnic neimpozabil se acorda numai daca durata deplasarii este de cel putin 12 ore, considerandu-se fiecare 24 de ore cate o zi de deplasare in interesul desfasurarii activitatii.
În cazul administratorilor sau directorilor, care au raporturi juridice stabilite cu entitati nerezidente, se propune aplicarea aceluiasi regim fiscal pentru indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, primite pe perioada deplasarii in Romania, in interesul desfasurarii activitatii, astfel cum este prevazut in raporturile juridice respective, ca si in cazul salariatilor care au stabilite raporturi de munca cu angajatori nerezidenti, pe perioada delegarii/detasarii. Plafonul zilnic neimpozabil se acorda numai daca durata deplasarii este de cel putin 12 ore, considerandu-se fiecare 24 de ore cate o zi de deplasare in interesul desfasurarii activitatii.
3.4. Aplicarea aceluiasi regim fiscal, respectiv neimpozitarea sumelor reprezentand cheltuieli efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator si in cazul administratorilor/directorilor care desfasoara activitate pentru platitorul respectiv.
3.5. Nu sunt venituri impozabile contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr.204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, precum si primele de asigurare voluntara de sanatate conform Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 650 euro anual pentru fiecare persoana.
3.6. La stabilirea venitul net din salarii la locul unde se afla functia de baza, din venitul brut se deduc contributiile sociale, aferente unei luni, altele decat contributiile de asigurari sociale de sanatate prevazute la titlul V – „Contributii sociale obligatorii”, datorate potrivit legii,. cu respectarea prevederilor Uniunii Europene sau ale conventiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate sociala in care Romania este parte.
Pentru veniturile din salarii obtinute in celelalte cazuri, la stabilirea bazei de calcul din venitul brut se deduc contributiile sociale aferente unei luni, altele decat contributiile de asigurari sociale de sanatate prevazute la titlul V – „Contributii sociale obligatorii”, datorate potrivit legii, cu respectarea prevederilor Uniunii Europene sau ale conventiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate sociala in care Romania este parte, pe fiecare loc de realizare a acestora.
3.7. La stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar pentru veniturile din salarii realizate la functia de baza, se va asigura deducerea contributiilor efectuate la fondurile de pensii facultative, potrivit Legii nr.204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare si la schemele de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, efectuate catre entitati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajati, astfel incat sa nu se depaseasca echivalentului in lei a 400 de euro, intr-un an fiscal, pentru fiecare persoana.
3.8. Pentru reducerea sarcinii fiscale in cazul contribuabililor cu venituri reduse din salarii, la functia de baza a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate in functie de numarul persoanelor aflate in intretinere, cuprinse in prezent intre 250 lei/lunar si 650 lei /lunar, pentru un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, ajungandu-se la deduceri personale cuprinse intre 250 lei/lunar si 800 lei/lunar, pentru un venit lunar brut de pana la 1.000 lei /lunar, inclusiv.
3.9. Au fost revizuite prevederile referitoare la conditiile de acordare a deducerii speciale pentru creditele rescadentate, pentru persoanele fizice care obtin venituri din salarii, la functia de baza, titulari ai unor contracte de credite supuse rescadentarii, in colaborare cu reprezentantii B.N.R. si A.R.B pentru a raspunde problemelor sistemului bancar.

 

4. Venituri din cedarea folosintei bunurilor

 

Se propune eliminarea din sfera cheltuielilor deductibile a celor reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate prevazute la titlul V – „Contributii sociale obligatorii”, pentru contribuabili, indiferent daca determinarea venitului net se efectueaza in sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli.

Se propune ca pentru stabilirea venitului net anual realizat de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor, inclusiv din arenda sa se acorde o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut.

 

5. Venituri din investitii

 

5.1.Eliminarea din sfera veniturilor din investitii a veniturilor sub forma dividendelor si introducerea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru veniturile respective, in cap. I – Dispozitii generale.

5.2. Revizuirea sferei veniturilor neimpozabile realizate de persoanele fizice si precizarea operatiunilor care nu genereaza venituri impozabile.
5.3. Revizuirea prevederilor referitoare la castigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare si reglementarea distincta a modalitatii de determinare a castigului/pierderii din operatiuni cu instrumente financiare derivate, precum si din transferul aurului financiar.
Castigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare reprezinta diferenta pozitiva/negativa dintre valoarea de instrainare/pretul de vanzare si valoarea fiscala stabilita dupa caz, precum si costurile legate de transfer, dovedite cu documente justificative.
Castigul/pierderea din operatiuni cu instrumentele financiare derivate reprezinta diferenta pozitiva/ negativa dintre veniturile realizate din pozitiile inchise si cheltuielile aferente acestor pozitii, evidentiate in cont, pentru fiecare tip de contract.
Castigul/pierderea din operatiuni cu aur financiar, definit potrivit legii, reprezinta diferenta pozitiva/negativa dintre pretul de vanzare si valoarea fiscala, care include si costurile aferente tranzactiei.
5.4. Reglementarea regimului fiscal aplicabil castigurilor/pierderilor realizate din transferul valorilor mobiliare imprumutate.
Castigul/pierderea obtinut/obtinuta de catre contribuabilul care efectueaza tranzactia de vanzare in lipsa se determina ca diferenta pozitiva/negativa intre pretul de vanzare in lipsa al valorilor mobiliare imprumutate si valoarea fiscala a valorilor mobiliare cu care se inchide tranzactia de vanzare in lipsa, din care sunt scazute costurile aferente operatiunii de imprumut al valorilor mobiliare si cele aferente tranzactiilor. Castigul obtinut de persoana fizica in calitate de creditor este reprezentat de comisionul aferent imprumutului, asa cum este prevazut in contractul de imprumut, si se considera castig obtinut din transferul titlurilor de valoare si se va impozita in conformitate cu prevederile Codului fiscal, in acest sens.
5.5. Castigul net anual/Pierderea neta anuala se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la inceputul anului din transferul titlurilor de valoare, si orice alte operatiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate precum si din transferul aurului financiar, definit potrivit legii.
La determinarea castigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate in calcul si costurile aferente tranzactiilor care nu pot fi alocate direct fiecarei tranzactii.
Castigul net anual/Pierderea neta anuala se determina de catre contribuabil, pe baza declaratiei privind venitul realizat.
5.6. Reglementarea modalitatii de stabilire a castigului net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operatiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate precum si din transferul aurului financiar.
Castigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operatiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate precum si din transferul aurului financiar se determina de organul fiscal competent ca diferenta intre castigul net anual si pierderile reportate din anii fiscali anteriori rezultate din aceste operatiuni.
Pierderile inregistrate din transferul titlurilor de valoare, din operatiuni cu instrumente financiare derivate si din transferul aurului financiar se reporteaza si se compenseaza, in urmatorii 7 ani fiscali consecutivi.

 

6. Venituri din pensii

 

6.1. Asimilarea cu veniturile din pensii a diferentelor de venituri din pensii si a sumelor reprezentand actualizarea acestora cu indicele de inflatie, acrdate in baza hotararilor judecatoresti ramase definitive si irevocabile / hotararilor judecatoresti definitive si executorii, precum si stabilirea regimului fiscal aplicabil acestora.

6.2. Au fost revizuite prevederile referitoare la conditiile de acordare a deducerii speciale pentru creditele rescadentate, pentru persoanele fizice care obtin venituri din pensii, titulari ai unor contracte de credite supuse rescadentarii, in colaborare cu reprezentantii B.N.R. si A.R.B pentru a raspunde problemelor sistemului bancar.
6.3. Eliminarea contributiilor sociale obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica care reprezentau element deductibil la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii.
6.4. Majorarea sumei neimpozabile lunare luata in calcul la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii la 1050 lei, incepand cu drepturile aferente lunii ianuarie 2016. Plafonul neimpozabil lunar de 1.050 lei acordat in anul fiscal 2016 va fi majorat cu 50 lei, in fiecare an fiscal, incepand cu drepturile aferente luni ianuarie, pana ce plafonul de venit neimpozabil va ajunge la valoarea de 1.200 lei /lunar.

 

7. Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura

 

Norma de venit se va reduce proportional cu pierderea in cazul in care s-au inregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca inghet, grindina, polei, ploaie abundenta, seceta si inundatii precum si a epizootiilor ce afecteaza peste 30% din suprafetele destinate productiei agricole vegetale/animalele detinute, pentru veniturile realizate de persoanele fizice individual sau intr-o forma de asociere. Constatarea pagubelor si evaluarea pierderilor se face la cererea persoanelor fizice/asocierilor fara personalitate juridica, care desfasoara activitati agricole pentru care venitul anual se stabileste pe baza de norme de venit, de o comisie numita prin ordin al prefectului judetului/municipiului Bucuresti.

 

8. Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

 

8.1. Precizarea faptului ca nu este generat venit impozabil din operatiunea de transfer efectuata prin constatarea in conditiile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ca posesorul este cunoscut proprietar al imobilului, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar necontestat, procedura care se indeplineste de catre notarul public, la sesizarea Oficiului de cadastru si publicitate imobiliara, prin eliberarea certificatului pentru inscrierea in cartea funciara a posesorului ca proprietar, in baza caruia se intabuleaza dreptul de proprietate.

8.2. În cazul transferului prin executare silita impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul caruia a fost transferata proprietatea imobiliara se calculeaza si se incaseaza de catre organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere in termen de 60 de zile de la data comunicarii deciziei.
Pentru inscrierea drepturilor dobandite in baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de mostenitor sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti si a altor documente in celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciara vor verifica indeplinirea obligatiei de plata a impozitului, cu exceptia transferurilor prin executare silita si, in cazul in care nu se va face dovada achitarii acestui impozit, vor respinge cererea de inscriere pana la plata impozitului.

 

9. Venituri din alte surse

 

9.1. Includerea in aceasta categorie a urmatoarelor venituri:

– veniturile din activitati, altele decat cele productie, comert, prestari de servicii, profesii libere si din drepturi de proprietate intelectuala precum si activitati agricole, silvicultura si piscicultura, pentru care sunt aplicabile prevederile Capitolul II si Capitolul VII;
– bunurile si/sau serviciile primite de un participant la persoana juridica, acordate/furnizate de catre persoana juridica in folosul personal al acestuia;
– distribuirea de titluri de participare, definite la art.7 efectuata de o persoana juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana juridica, altele decat cele prevazute la art.92 alin.(2) lit.f);
– dobanda penalizatoare platita in conditiile nerespectarii termenului de plata a dividendelor distribuite participantilor, potrivit prevederilor Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

9.2. Impozitul datorat pentru veniturile din alte surse mentionate in cadrul categoriei si in normele metodologice elaborate in aplicare se calculeaza, se retine la sursa la momentul acordarii veniturilor si se vireaza de catre platitori. Impozitul retinut la sursa reprezinta impozit final.

Pentru veniturile din alte surse, altele decat cele mentionate in cadrul categoriei si in normele metodologice elaborate in aplicare a fost introdusa obligatia de depunere pentru fiecare an fiscal a declaratiei privind venitul realizat, pana la data de 25 mai, inclusiv, a anului urmator celui de realizare a venitului, in vederea stabilirii de catre organul fiscal competent a impozitului datorat.
9.3. Revizuirea prevederii privind definirea si impozitarea veniturilor a caror sursa nu a fost identificata in sensul eliminarii metodelor de determinare a bazei impozabile ajustate in vederea stabilirii impozitului.

10. Extinderea perioadei de reportare si compensare a pierderii fiscale cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit, la 7 ani fiscali in cazul pierderii anuale inregistrate in Romania sau in strainatate, pe fiecare sursa din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole, silvicultura si piscicultura.
Stabilirea unui regim fiscal unitar referitor la perioada de reportare si compensare a pierderilor fiscale, in urmatorii 7 ani fiscali, pentru pierderile inregistrate din transferul titlurilor de valoare, din operatiuni cu instrumente financiare derivate si din transferul aurului financiar.

 

11. Stabilirea regimului fiscal aplicabil veniturilor realizate de persoanele fizice din asocierile fara personalitate juridica

 

În cazul asocierilor cu persoanele juridice obligatiile privind inregistrarea veniturilor si cheltuielilor aferente activitatilor desfasurate revine persoanei juridice, contribuabil potrivit Titlurilor II si III. Contribuabilul – persoana fizica nu are obligatii fiscale potrivit Titlului IV. Impozitul datorat de persoana fizica pentru venitul distribuit proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributiei, conform contractului de asociere se calculeaza, retine si vireaza de catre persoana juridica potrivit regulilor prevazute la titlul II si III si reprezinta impozit final.

 

12. Instituirea la nivel de lege, respectiv la nivelul Codului fiscal a cadrului legislativ de aplicare a „metodei scutirii” atunci cand Conventia pentru evitarea dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain din care rezidentul roman a obtinut venitul prevede aceasta modalitate de evitare a dublei impuneri.

 

13. Modificarile si completarile cu privire la tratamentul fiscal aplicabil veniturilor realizate de persoanele fizice din jocuri de noroc initiate de Oficiul National pentru Jocuri de Noroc au fost preluate in proiect in forma aprobata prin O.U.G nr. 92/2014 pentru reglementarea unor masuri fiscal -bugetare si modificarea unor acte normative.

 

14. Alte prevederi de natura tehnica.

 

15. Reglementarea unor dispozitii tranzitorii referitoare la obligatiile fiscale aferente veniturilor realizate de persoanele fizice.

 

E. Titlul V „Contributii sociale obligatorii”

 

Prin prezentul proiect de lege se propune:

 

1. Aspecte generale referitoare la contributiile sociale obligatorii:

– modificarea structurii Titlului „Contributii sociale obligatorii” in considerarea faptului ca structura actuala creaza dificultati in intelegerea si aplicarea prevederilor existente privind evidentierea contribuabililor si a veniturilor asupra carora se datoreaza contributii sociale obligatorii pentru fiecare sistem de asigurari sociale.
Noua forma a Titlului „Contributii sociale obligatorii” este structurata pe capitole distincte de contributii, tinand cont de aspectele specifice fiecarui sistem de contributie sociala, in cadrul fiecarui capitol sunt reglementate coerent si clar aspecte cu privire la:
a) contribuabilii/platitorii sistemului de asigurari;
b) veniturile pentru care se datoreaza contributia;
c) bazele de calcul;
d) modul de stabilire, de plata si de declarare;
e) prevederi speciale fiecarei contributii.
– eliminarea dificultatilor de natura tehnica aparute in aplicarea prevederilor existente, cu privire la declararea contributiilor sociale obligatorii datorate de persoanele care realizeaza venituri din activitati independente, avand in vedere ca modul de declarare pentru sistemul public de pensii este diferit fata de cel pentru sistemul de asigurari sociale de sanatate;
– introducerea prevederilor potrivit carora persoanele fizice care realizeaza in Romania venituri de la angajatori din state care nu intra sub incidenta instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte si persoanele fizice care realizeaza venituri din pensii care depasesc 740 lei provenite din strainatate se vor regasi in categoriile de contribuabili si vor beneficia de prestatiile acordate de sistemele sociale (servicii medicale, indemnizatii pentru boala si maternitate, indemnizatii de somaj, pensii);
– introducerea prevederilor potrivit carora persoanele fizice din Comunitatea Europeana care realizeaza venituri atat in Romania, cat si pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al Spatiului Economic European sau al Elvetiei pentru care sunt incidente prevederile regulamentelor Uniunii Europene, pentru care autoritatile competente ale acestor state sau organismele desemnate ale acestor autoritati stabilesc ca, pentru veniturile realizate in afara Romaniei, legislatia aplicabila in domeniul contributiilor sociale obligatorii este cea din Romania, vor avea posibilitatea declararii si platii contributiilor sociale datorate in Romania.

 

2. Aspecte referitoare la contributia de asigurari sociale

2.1. Începand cu data de 1 ianuarie 2017, cotele pentru contributia de asigurari sociale datorata bugetului asigurarilor sociale de stat, in functie de conditiile de munca, sunt urmatoarele:
– cota integrala pentru conditii normale de munca 21%, din care 7,5% cota pentru contributia individuala si 13,5% pentru contributia datorata de angajator;
– cota integrala pentru conditii deosebite de munca 26%, din care 7,5% cota pentru contributia individuala si 18,5% pentru contributia datorata de angajator;
– cota integrala pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca 31%, din care 7,5% cota pentru contributia individuala si 23,5% pentru contributia datorata de angajator.
2.2. Se elimina exceptia care stabileste ca persoanele fizice care realizeaza venituri din desfasurarea activitatilor independente nu datoreaza contributie pentru aceste venituri daca mai realizeaza si venituri din salarii.
Prin aplicarea contributiilor de asigurari sociale asupra tuturor veniturilor obtinute din activitati din munca, indiferent de modalitatea de exercitare a acesteia (munca salariala, activitati independente, inclusiv drepturi de proprietate intelectuala) se extinde baza de impunere.
2.3. Se elimina posibilitatea de alegere a venitului asigurat la sistemul public de pensii, de catre persoanele fizice care realizeaza venituri din desfasurarea unei activitati independente, care in prezent permite asigurarea in sistem la venitul minim, reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat (pentru anul 2015: 2.415 lei x 35%= 845 lei ).
2.4. În cazul persoanelor care realizeaza venituri din activitatile independente peste nivelul plafonului minim lunar, obligatiile de plata a contributiei de asigurari sociale se stabilesc la nivelul venitului realizat, care nu poate fi mai mic decat echivalentul reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut, in vigoare in anul pentru care se efectueaza definitivarea contributiei si nici mai mare decat echivalentul a de 5 ori acest castig.
În acest caz, anual, ca urmare a efectuarii regularizarii venitului baza de calcul, se stabilesc diferente de contributie fata de platile anticipate, care se determina prin aplicarea cotei de contributie asupra echivalentului reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat in vigoare in anul pentru care se stabilesc platile anticipate. Aceste diferente se distribuie in mod egal pe lunile in care s-a desfasurat activitatea in anul pentru care se face regularizarea.
Persoanele fizice care se incadreaza in categoria persoanelor obligate sa se asigure in sistemul public de pensii, respectiv, cele al caror venit lunar este cel putin egal cu plafonul minim, depun anual, pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilesc platile anticipate, declaratia referitoare la indeplinirea conditiilor privind obligatia platii contributiei de asigurari sociale.
Pentru aceste persoane se stabilesc plati anticipate cu titlu de contributie de asigurari sociale, baza lunara de calcul fiind chiar plafonul minim, iar la definitivare, in anul urmator celui de realizare a venitului, se stabilesc diferente de contributie, in plus, in functie de venitul realizat, in baza declaratiei privind venitul realizat.
Daca venitul realizat, determinat in sistem real, este sub plafonul minim, platile anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale nu se restituie, acestea fiind luate in calcul la stabilirea stagiului de cotizare si la stabilirea punctajului pentru pensionare.
Instituirea acestei masuri este determinata de urmatoarele considerente:
– in cota de contributie individuala de 10,5% este inclusa si cota de 5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat, prevazuta de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
– veniturile fondurilor de pensii administrate privat, provenite din cota de contributie individuala (5%), sunt investite in cursul anului in care sunt virate, motiv pentru care acestea nu pot fi restituite de catre fonduri, la regularizarea contributiei cand rezulta sume de restituit catre contribuabil.
Persoanele fizice care in anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul plafonului minim, nu depun declaratia mentionata mai sus si nu efectueaza plati anticipate cu titlu de contributie de asigurari sociale. Daca venitul realizat, in anul fiscal pentru care nu au datorat plati anticipate, depaseste plafonul minim, pentru aceste persoane se stabileste contributia anuala si se plateste in termen de 60 de zile de data emiterii deciziei anuale.
2.5. Se instituie obligatia de plata a cotei individuale de contributie de asigurari sociale pentru toate persoanele fizice care realizeaza venituri din desfasurarea activitatilor independente.
Se propune, totodata, ca aceste persoane sa poata opta pentru aplicarea cotei integrale de contributie de asigurari sociale corespunzatoare conditiilor normale de munca, asa cum este in prezent, in vederea stabilirii integrale a punctajului de pensie.

 

3. Aspecte referitoare la contributia de asigurari sociale de sanatate

3.1. Se elimina exceptia prin care se stabileste ca persoanele fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, investitii, precum si din alte surse, nu datoreaza contributie pentru aceste venituri daca mai realizeaza si venituri din salarii, pensii sau venituri din activitati independente.
3.2. Se instituie obligatia de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate asupra tuturor veniturilor realizate de persoanele fizice, dupa cum urmeaza:
– salarii sau asimilate salariilor;
– pensii;
– activitati agricole, silvicultura, piscicultura;
– asocieri fara personalitate juridica;
– activitati independente, inclusiv din drepturi de proprietate intelectuala;
– cedarea folosintei bunurilor;
– investitii, inclusiv veniturile din dividende;
– alte surse.
În aceste conditii, se introduce plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate, respectiv, baza lunara de calcul asupra careia se aplica cota individuala de contributie nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurari sociale de stat.
3.3. Se elimina conditia privind plafonul minim reprezentand valoarea unui salariu minim brut pe tara pentru stabilirea bazei lunare de calcul a contributiei. În aceste conditii, persoanele care nu realizeaza venituri nu mai au obligatia platii contributiei, iar cei care realizeaza venituri sub plafon, vor plati contributia asupra venitului efectiv realizat.
Prin eliminarea plafonului minim este afectat principiul solidaritatii in constituirea si utilizarea FNUASS, si implicit obiectivele sistemului de sanatate care se realizeaza pe baza acestui principiu, respectiv acela de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei prin asigurarea accesului la un pachet de servicii de baza, in mod universal, echitabil si nediscriminatoriu, oricarui asigurat.
3.4. Se efectueaza regularizarea anuala a CASS pentru toate veniturile mentionate la pct. 3.2 in sensul ca, in anul urmator celui de realizare a veniturilor, organul fiscal stabileste baza anuala de calcul, ca suma de baze anuale de calcul asupra carora se datoreaza contributia si incadreaza aceasta baza in plafonul anual maxim reprezentand valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut inmultit cu 12 luni (plafon anual pentru anul 2015: 144.900 lei).
3.5. Se elimina deducerea de la calculul impozitului pe venit a contributiei de asigurari sociale de sanatate in cazul veniturilor asupra carora se datoreaza aceasta contributie, respectiv, veniturile de la pct. 3.2, intrucat prin regularizarea anuala a contributiei rezulta sume de restituit, fapt ce implica recalcularea venitului impozabil care nu se poare realiza decat in conditiile unei globalizari a veniturilor impozabile.

 

F. Titlul VI „Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania”

 

1. Reintroducerea impozitarii numai pentru veniturile din servicii prestate in Romania, respectiv a veniturilor din prestarea de servicii de management sau de consultanta din orice domeniu, indiferent daca aceste servicii sunt prestate in Romania sau in strainatate;

Cele doua modificari au fost realizate deoarece au generat in practica dificultati in derularea contractelor cu persoanele nerezidente. Impozitarea marketingului, reclamei si publicitatii efectuate in afara Romaniei dauneaza intereselor firmelor romane care ajung in situatia de a suporta impozitele respective (exemple: reclama si publicitate pe site-uri specializate, nu exista posibilitatea de a contacta beneficiarul venitului pentru a prezenta certificatul de rezidenta fiscala, sumele platite de societati romane contabililor si auditorilor din tari cu care Romania nu are instrument juridic de schimb de informatii. În acest context cota de impozit de 50% asupra veniturilor obtinute de nerezidenti din Romania daca veniturile sunt platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii si daca tranzactia este considerata a fi artificiala se aplica asupra veniturilor aferente serviciilor prestate in Romania si a veniturilor din prestarea de servicii de management sau de consultanta din orice domeniu, indiferent daca serviciile de management sau de consultanta sunt prestate in Romania sau in strainatate.
2. Scutirea de impozit a veniturilor de natura dividendelor obtinute din Romania de persoanele rezidente in Uniunea Europeana si state cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri.
Masura este introdusa pentru a elimina discriminarea fiscala care ar aparea ca urmare a aplicarii persoanelor rezidente in Uniunea Europeana sau in state cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri un tratament fiscal diferit fata de cel aplicat persoanelor rezidente.
3. Evidentierea distincta – persoane fizice si persoane juridice – a veniturilor obtinute de nerezidenti reprezentand remuneratii primite in calitatea lor de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane, intrucat impunerea acestor venituri urmeaza reguli diferite, impozit pe profit sau impozit pe venit, dupa caz.
4. Veniturile obtinute de artisti sau sportivi din Romania, rezidenti ai unor state membre UE sau state cu care Romania are incheiata Conventie pentru evitarea dublei impuneri, se impun in Romania prin retinerea la sursa a impozitului in cota de 16% aplicata asupra venitului brut.
Acestia au posibilitatea de a opta pentru declararea si stabilirea impozitului potrivit regulilor specifice impozitului pe profit sau impozitului pe venit, dupa caz, in anul urmator celui de obtinere a profitului/venitului.
5. Preluarea din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal a definitiei notiunii de plata.
6. Crearea unui articol separat pentru veniturile neimpozabile realizate de nerezidenti din Romania prin preluarea elementelor de aceasta natura evitentiate in cadrul altor articole din titlu in vederea asigurarii coerentei cadrului legal.
7. Reintroducerea scutirii pentru dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de societatile comerciale romane, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzactionate pe o piata de valori mobiliare reglementata de autoritatea in domeniu a statului in care se afla aceasta piata si dobanda este platita unei persoane care nu este o persoana afiliata a emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta
Masura este introdusa din umatoarele considerente:

– reintroducerea acestei scutiri ar stimula acest tip de finantare externa, in special o data cu aparitia legislatiei de covered bonds;
– in anul 2011, din 27 de tari ale Uniunii Europene doar 5 tari taxeaza aceste dobanzi, celelalte 22 de tari considerand dobanda platita nerezidentilor ca nefiind impozabila in tara emitentului ci in tara beneficiarului de venit;
– din punct de vedere al administrarii este dificil ca un nerezident sa fie urmarit pentru nedeclararea venitului obtinut din Romania;
– platitorul de venit nu ar cunoaste identitatea beneficiarului efectiv;
– prospectele de emisiune folosite in cazul emisiunilor pe piete nerezidente sunt in format standard, inclusiv articolele care se refera la aspectele fiscale. Conform acestor prospecte dobanda platita este libera de orice taxe, iar daca exista o astfel de taxa de retinut la sursa, ea este in sarcina platitorului de venit. Conform legislatiei din Romania, daca platitorul de venit suporta impozitul in locul beneficiarului venitului, cheltuiala este nedeductibila pentru emitent, ceea ce face costul finantarii mult mai scump.

8. Simplificarea cadrului fiscal in ceea ce priveste inregistrarea si declararea veniturilor din transferul titlurilor de valoare obtinute din Romania de nerezidenti. Modificarile propuse dau posibilitatea agentului custode/intermediarului sa inregistreze fiscal contribuabilul nerezident. În acelasi timp, intermediarul pastreaza certificatul de rezidenta al nerezidentului si instiinteaza contribuabilul si organul fiscal in legatura cu castigul/pierderea anuala obtinuta de fiecare contribuabil nerezident. În conditiile aplicarii unei Conventii pentru evitarea dublei impuneri potrivit careia dreptul de impunere revine statului strain, contribuabilul nerezident nu depune declaratie pentru veniturile obtinute.
9. Preluarea din titlurile referitoare la impozitul pe profit si impozitul pe venit si dezvoltatea in prezentul titlu a regimului fiscal aplicabil asocierilor/entitatilor fara personalitate juridica constituite intre persoane nerezidente care desfasoara activitate/obtine venituri in/din Romania precum si a asocierilor/entitatilor fara personalitate juridica constituite conform legislatiei unui stat strain si care desfasoara activitate/obtine venituri in/din Romania.
10. Începand cu anul fiscal 2019, se propune reducerea cotei de impozit pe veniturile nerezidentilor, de la 16% la 14%, cu exceptia veniturilor obtinute la jocuri de noroc – cota 1% si veniturile platite ca urmare a unor tranzactii calificate ca fiind artificiale – cota 50%.
11. Eliminarea referintelor la facilitatile fiscale care si-au incetat aplicabilitatea, obiectivul „Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda – Unitatea 2” fiind pus in functiune.

 

G. Titlul VII „Taxa pe valoarea adaugata”

 

Legislatia Romaniei privind TVA este armonizata cu acquis-ul comunitar in vigoare, in prezent fiind implementate in legislatia nationala toate modificarile legislatiei comunitare cu caracter obligatoriu care au intervenit pana la acest moment la nivel comunitar.

1. Strategia fiscal bugetara pentru perioada 2014-2016 prevede printre alte masuri fiscale si reducerea taxei pe valoarea adaugata, pe masura imbunatatirii colectarii veniturilor bugetare. În acest context, se propune reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% si extinderea aplicarii cotei reduse de TVA de 9% pentru carne, peste, legume si fructe, incepand cu data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, se propune reducerea cotei standard de TVA la 18% incepand cu 1 ianuarie 2018. Aceste masuri sunt conforme cu acquis-ul comunitar in domeniu si sunt de natura a contribui la reducerea evaziunii fiscale, cresterea consumului intern si stimularea cresterii economice.
2.Totodata, ca urmare a discutiilor purtate in cadrul numeroaselor intalniri ale grupurilor de lucru constituite in contextul procesului de rescriere a Codului fiscal, s-a considerat necesara clarificarea unor prevederi legale, precum si instituirea unor masuri avand ca scop simplificarea actualelor reglementari si cresterea eficientei sistemului TVA. De asemenea, s-a avut in vedere o mai buna intelegere a legislatiei in domeniul TVA, eliminarea unor disfunctionalitati si, implicit, o abordare mai facila a legislatiei fiscale atat de catre contribuabili cat si de catre organele fiscale. În acest sens, fata de prevederile actuale ale Titlului VI „Taxa pe valoarea adaugata” din Codul fiscal, proiectul de rescriere a Codului fiscal vizeaza in principal introducerea urmatoarelor masuri:
2.1 – modificarea si completarea definitiilor din punct de vedere al TVA aferente mai multor termeni si expresii, cum ar fi activele corporale fixe, operatiunile imobiliare sau constructiile noi;
2.2- tratarea organismelor internationale de drept public ca si persoane neimpozabile din punct de vedere al TVA, pentru activitatile care nu produc distorsiuni concurentiale ca urmare a unui astfel de regim fiscal, atunci cand respectivele activitati sunt desfasurate si de alte entitati;
2.3 – clarificarea faptului ca operatiunea constand in transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora nu constituie, in anumite conditii, livrare de bunuri in sfera TVA, daca primitorul activelor este o persoana impozabila stabilita in Romania;
2.4 – clarificarea faptului ca transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia divizarii sau fuziunii nu constituie livrare de bunuri in sensul TVA, respectiv nu este operatiune in sfera TVA;
2.5 – instituirea de prevederi potrivit carora intreprinderile mici care aplica regimul special de scutire si ulterior se inregistreaza in scopuri de TVA vor avea obligatia regularizarii avansurilor incasate sau a facturilor emise inainte de trecerea la regimul de taxare, pentru a aplica regimul in vigoare la data livrarii de bunuri/prestarii de servicii;
2.6 – modificarea prevederilor referitoare la definirea constructiilor noi in sensul TVA, astfel incat pentru a stabili daca o constructie care a suferit transformari este considerata constructie noua se are in vedere valoarea inregistrata in contabilitate in cazul persoanelor impozabile care au obligativitatea de a conduce evidenta contabila si care nu aplica metoda de evaluare bazata pe cost in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, sau valoarea stabilita printr-un raport de expertiza/evaluare, in cazul altor persoane impozabile;
2.7 – clarificarea prevederilor privind operatiunile care se exclud din calculul pro-rata utilizata pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA de catre persoanele impozabile cu regim mixt si de catre persoanele partial impozabile;
2.8 – corelarea prevederilor Codului fiscal privind perioada in care se poate exercita dreptul de deducere a TVA cu prevederile Codului de procedura fiscala referitoare la termenul de prescriptie;
2.9 – instituirea posibilitatii ca persoanele impozabile sa poata renunta la cererea de rambursare a TVA pe baza unei notificari a autoritatilor fiscale, urmand sa preia soldul sumei negative solicitat la rambursare in decontul aferent perioadei fiscale urmatoare depunerii notificarii. De asemenea, in cazul societatilor care au obtinut inlesniri la plata sau care sunt in insolventa, taxa de plata nu va mai fi cuprinsa in deconturile de TVA urmatoare, datorita prevederilor speciale in materia inlesnirilor la plata si a insolventei;
2.10 – modificarea sferei de cuprindere a bunurilor de capital, respectiv includerea in categoria acestora a tuturor bunurilor amortizabile, indiferent de durata normala de utilizare si, corelativ, simplificarea modului de efectuare a ajustarilor privind TVA de catre agentii economici pentru activele corporale fixe care in prezent nu sunt considerate bunuri de capital, avand in vedere ca actualele ajustari proportionale cu valoarea ramasa neamortizata sunt mult mai dificil de realizat decat ajustarile proportionale cu perioada de ajustare, aferente bunurilor de capital. În acelasi context s-a eliminat masura ajustarii TVA in cazul casarii bunurilor de capital;
2.11 – reglementarea modului de depunere a ultimului decont de TVA in situatia in care persoanei impozabile i-a fost anulata inregistrarea in scopuri de TVA, in mod similar situatiei in care inregistrarea in scopuri de TVA este anulata la cererea persoanei impozabile;
2.12 – introducerea obligatiei de emitere a unei autofacturi de catre beneficiar, in situatii care genereaza ajustarea bazei de impozitare a TVA, precum desfiintarea contractelor, reduceri de pret, refuzuri, retururi s.a., daca furnizorul nu emite factura de corectie in astfel de cazuri, in vederea ajustarii taxei deduse pentru achizitiile respective;
2.13 – clarificarea prevederilor privind modalitatea de determinare a cifrei de afaceri care serveste drept referinta pentru aplicarea regimului special de scutire pentru intreprinderile mici.
2.14 – clarificarea prevederilor privind radierea din Registrul operatorilor intracomunitari;
2.15 – includerea livrarilor de aur de investitii efectuate de persoane impozabile care si-au exercitat optiunea de taxare si a livrarilor de materii prime sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie, catre cumparatori persoane impozabile, in cadrul articolului care reglementeaza operatiunile pentru care se aplica taxarea inversa in interiorul tarii si eliminarea din cadrul regimului special pentru aurul de investitii a prevederilor care reglementeaza in prezent aplicarea taxarii inverse pentru respectivele operatiuni.

3. O alta masura importanta care face obiectul proiectului de rescriere a Codului fiscal in domeniul TVA vizeaza implementarea unor reglementari optionale prevazute de legislatia europeana in materie, relevante in special din perspectiva combaterii evaziunii fiscale. Aceasta masura consta in implementarea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si terenuri de orice fel, pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare.
4. De asemenea, prin proiectul de rescriere a Codului fiscal se elimina prevederile privind raspunderea individuala si in solidar pentru plata TVA, reglementari care sunt de asemenea optionale pentru statele membre conform Directivei TVA si care au generat numeroase dificultati de aplicare in practica. Totodata, prin proiectul de rescriere a Codului fiscal s-a reglementat in mod expres faptul ca in domeniul TVA, la stabilirea situatiilor de abuz de lege, de evaziune fiscala, de optimizare fiscala prin tranzactii artificiale si altor situatii de natura a conduce la obtinerea de avantaje fiscale, autoritatile fiscale si alte autoritati nationale trebuie sa tina cont de interpretarea data de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauze avand ca obiect astfel de situatii.

 

H. Titlul VIII „Accize”

 

Fata de prevederile actuale de la Titlul VII „Accize si alte taxe speciale”, au fost introduse sectiuni noi care cuprind prevederi referitoare la autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor inregistrati si a expeditorilor inregistrati, masura avand ca scop o mai buna structurare a materiei, iar Titlul IX1 – Infractiuni a fost preluat ca un capitol separat.

Noile prevederi propuse la Titlul VIII „Accize” din proiectul de rescriere a Codului fiscal vizeaza in principal introducerea urmatoarelor masuri:
1. Diminuarea nivelului accizelor:
– la motorina de la 1897,08 lei/1000 litri la 1518,04 lei/1000 litri, ca urmare a scaderii consumului de carburant si in special pentru a contracara fenomenul de alimentare cu combustibil de catre transportatori in alte state membre cum ar fi Ungaria si Slovenia – unde se restituie o parte din accize sau Bulgaria care are un nivel redus de taxare;
– la benzina fara plumb nivelul accizelor s-a diminuat de la 2035,40 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri;
– la benzina cu plumb de la 2327,27 lei/1000 litri la 1948,23 lei/1000 litri.
2. Eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizata de transportatorii de marfuri si persoane, avand in vedere reducerea semnificativa a nivelului standard;
3. Reasezarea nivelurilor de accize pentru alcool si bauturile alcoolice, dupa cum urmeaza:
– scaderea nivelului accizelor pentru bere de la 3,9 lei/hl/1grad Plato la 3,3 lei/hl/1grad Plato, iar pentru berea produsa de producatorii independenti a caror productie anuala nu depaseste 200 mii hl, de la 2,24 lei/hl/1grad Plato la 1,82 lei/hl/1grad Plato; masura este impusa de scaderea consumului din 2012 si pana in prezent cu 1,9 mil hl bere, cu influente negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite;
– scaderea nivelului la vinuri spumoase de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs si la bauturi fermentate spumoase de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs. Masura este impusa de faptul ca 75% din consum de astfel de produse spumoase este asigurat din productia nationala;
– cresterea nivelului de impozitare pentru bauturile fermentate linistite de la 47,38 lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs; in acest fel se incurajeaza productia de bauturi fermentate linistite din mere, pere si miere in detrimentul celor obtinute din diferite siropuri fermentescibile, arome si coloranti;
– stabilirea unui nivel al accizelor pentru produsele intermediare de 3.306,98 lei/hl pe alcool pur, dar nu mai putin de 213,21 lei/hl de produs; schimbarea modului de taxare nu va mai permite migrarea bauturilor spirtoase in produse intermediare si invers in functie de nivelul de impozitare, asigurand o taxare in functie de concentratia alcoolica a produsului;
– scaderea nivelului accizelor pentru alcool etilic de la 4.738,01lei/hl alcool pur la 3.306,98 lei/hl pe alcool pur, iar pentru alcoolul etilic produs de micile distilerii de la 2.250,56 lei/hl alcool pur la 1.653,49 lei/hl alcool pur; masura este impusa de scaderea consumului din 2013 si pana in prezent, cu influente negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite;
4. Au fost eliminate din sfera de impozitare atat titeiul din productia interna cat si produsele care in prezent se regasesc la Capitolul II „Alte produse accizabile” de la Titlul VII, respectiv cafea, bijuterii, arme de vanatoare, munitia aferenta, vehicule cu o capacitate a motorului mai mare de 3000 cc, iahturi, motorare de barca. Principalul motiv este acela ca incasarile din impozitarea acestor produse sunt nesemnificative, fiind o discrepanta intre venituri si costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autoritatilor.
5. Gruparea intr-un singur articol a definitiilor existente in prezent in Titlul VII „Accize si alte taxe speciale” din Codul fiscal si a celor care se regasesc in normele metodologice aferente acestui titlu, precum si introducerea in acest articol a unor noi definitii, in scopul crearii unui cadru legal clar, care sa elimine interpretarile;
6. Înlocuirea denumirii „mic producator de bere” cu „mica fabrica de bere”, in vederea respectarii intocmai a terminologiei prevazute in Directiva 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool si bauturi alcoolice.
Totodata s-a avut in vedere transpunerea prevederilor din aceeasi directiva, potrivit carora nivelul redus de accize se aplica si pentru berea realizata de doua sau mai multe mici fabrici de bere care coopereaza, cu conditia ca productia anuala totala a acestora sa nu depaseasca 200.000 hl.
7. Eliminarea din definitia produselor intermediare a conditiei suplimentare instituite de legislatia nationala fata de prevederile Directivei 92/83/CEE, in scopul transpunerii fidele a prevederilor acestei directive, respectiv ponderea de alcool absolut continut in produsul final nu trebuie sa fie in proportie de minimum 50% din baza fermentata lininistita;
8. Introducerea in Codul fiscal a prevederii referitoare la autoconsumul de energie electrica, care depaseste limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei;
Prin aceasta prevedere, se urmareste identificarea platitorului de accize in cazul autoconsumului realizat de catre producatorii de energie electrica. Totodata, a fost stabilit si termenul de plata a accizelor in aceasta situatie, respectiv pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a avut loc autoconsumul.
9. Autorizarea la nivelul structurilor teritoriale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, de catre Comisiile teritoriale, a destinatarilor inregistrati care primesc doar ocazional produse accizabile. Noile reglementari vizeaza corelarea cu prevederile privind autorizarea destinatarilor inregistrati, altii decat cei ocazionali, care se realizeaza tot la nivel de comisie, respectiv de Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor.
10. Introducerea unor clarificari privind neregulile constatate in cazul deplasarii produselor in regim suspensiv de accize. Astfel, potrivit noilor prevederi, diferentele constatate intre cantitatile inregistrate la expediere si cantitatile inregistrate la receptie, care pot fi atribuite tolerantelor aparatelor de masurare si care se incadreaza in limitele claselor de precizie ale acestora, stabilite conform Hotararii Guvernului nr. 264/2006 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de punere in functiune a mijloacelor de masurare, nu sunt considerate nereguli.
11. Stabilirea posibilitatii de restituire a accizelor pentru produsele care nu se realizeaza in antrepozite fiscale (carbune, cocs, lignit) si care sunt livrate in alt stat membru ori exportate, in scopul respectarii principiului potrivit caruia accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaza in statul membru in care a avut loc consumul.
12. Accizele pot fi restituite la reintroducerea produselor accizabile in antrepozitul fiscal. Masura are in vedere faptul ca in practica pot aparea diverse situatii in care se impune reintroducerea produselor accizabile in incinta antrepozitului fiscal, situatii legate de regula de deciziile comerciale ale antrepozitarului autorizat. În acest caz, accizele vor fi percepute in momentul in care produsele accizabile reprocesate vor fi eliberate pentru consum.
13. Instituirea unui termen concret de 5 zile pentru depunerea declaratiilor de accize in cazul unor eliberari pentru consum neregulamentare, in scopul aplicarii unitare a legislatiei, dar si al eliminarii caracterului subiectiv al prevederii existente.
14. Introducerea temeiului legal care permite stabilirea unor conditii speciale de garantare pentru expeditorul inregistrat care detine si calitatea de antrepozitar autorizat, in scopul corelarii obligatiei de garantare cu riscul efectiv de neplata a accizelor. În acest sens, se are in vedere ca garantia constituita deja de un antrepozitar autorizat sa fie valabila si pentru calitatea sa de expeditor inregistrat.
15. Introducerea unei noi sectiuni privind deplasarea produselor accizabile in regim de exceptare de la regimul de accizare sau de scutire directa de la plata accizelor, pentru a diferentia deplasarea produselor care se afla in regim suspensiv de accize de deplasarea produselor care beneficiaza de regimul de exceptare sau de scutire. Obligatiile declarative sunt diferite, intrucat directivele europene impun anumite documente obligatorii numai pentru produsele accizabile care se deplaseaza in regim suspensiv de accize.
16. Introducerea obligatiei ca pe ambalajele individuale ale bauturilor alcoolice sa fie trecute si datele de identificare ale producatorului, in scopul eficientizarii controlului acestor produse pe intregul lant de la producator la detailist.

 

I. Titlul IX „Impozite si taxe locale”

 

Modificarea si completarea prevederilor actualului Titlu a fost generata de urmatorii factori :

– eliminarea discriminarii generate de sistemul fiscal actual in functie de natura juridica a contribuabilului , in care destinatia cladirii poate fi rezidentiala sau comerciala
– reducerea sarcinilor administrativ-fiscale pentru contribuabili;
– incurajarea investitiilor;
– impactul in bugetele autoritatilor locale ;
– intarirea autonomiei locale , acordand autoritatilor locale posibilitatea sa stabileasca politica fiscala locala tinand cont de propriile necesitati de proiectare bugetara;

Noul sistem fiscal a fost proiectat pornind de la solicitarile mediului de afaceri , a structurilor asociative, a MDRAP, a recomandarilor Bancii Mondiale si a asistentei tehnice oferite de Fondul Monetar International.

 

1. Impozitul pe cladiri

Acest impozit va fi stabilit in functie de destinatia proprietatii – cladiri – rezidentiale si cladiri nerezidentiale.
Cota impozitului pe cladiri rezidentiale va fi cuprinsa intre 0,08 %- 0.2%. În cazul persoanelor fizice baza de calcul va fi valoarea impozabila a cladirii, determinata tabelar, iar in cazul persoanelor juridice valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare.
Cota impozitului pe cladiri nerezidentiale, va fi cuprinsa intre 0,2%-1,3%. Baza de calcul atat in cazul persoanelor fizice,cat si in cazul persoanelor juridice va fi valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare. În situatia in care la adresa cladirii, o persoana fizica are inregistrata o companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidential numai in situatia cand se deduc cheltuielile cu utilitatile.
A fost reglementat modul de calcul al taxei pe cladiri in cazul contractelor de concesiune, inchiriere, administrare, distinct de reglementarile specifice impozitului pe cladiri. Astfel, au fost eliminate disfunctionalitatile in Codul fiscal actual pentru calculul taxei pe cladiri si a fost stabilit un termen de plata a taxei, pana la data de 25 a fiecarei luni, pe perioada in care este detinut dreptul de concesiune, inchiriere, administrare ori folosinta.
De asemenea, persoana care datoreaza taxa pe cladiri are obligatia sa depuna o declaratie la organul fiscal local in a carui raza teritoriala de competenta se afla cladirea, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care intra in vigoare contractul prin care se acorda dreptul de concesiune, inchiriere, administrare ori folosinta, la care anexeaza o copie a acestui contract.
S-a eliminat impozitarea suplimentara a celor care detin mai multe cladiri, concomitent cu abrogarea prevederilor de majorare a impozitului pentru cladirile utilizate ca locuinta a caror suprafata depaseste 150 mp. Actuala prevedere avea coordonatele unui sistem de impozitare a averii, iar in lipsa unei baze de date la nivel national a tuturor proprietatilor, verificarea corectitudinii declaratiilor era aproape imposibila. Astfel, s-a asigurat caracterul de impozitare a proprietatii a actualul sistem fiscal.

 

2. Impozit pe teren

Pentru terenurile situate in intravilan au fost introduse limite minime si maxime, pe ranguri de localitati si zone. Astfel, limita minima a fost determinata prin reducerea cu 20 % a actualului nivel, iar limita maxima este dublu actualului nivel.
A fost reglementat modul de calcul al taxei pe teren in cazul contractelor de concesiune, inchiriere, administrare, distinct de reglementarile specifice impozitului pe cladiri .Astfel au fost eliminate disfunctionalitatile in codul fiscal actual pentru calculul taxei pe teren si a fost stabilit un termen de plata a taxei , pana la data de 25 a fiecarei luni, pe perioada in care este detinut dreptul de concesiune, inchiriere, administrare ori folosinta.
De asemenea, persoana care datoreaza taxa pe teren are obligatia sa depuna o declaratie la organul fiscal local in a carui raza teritoriala de competenta se afla terenul, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care intra in vigoare contractul prin care se acorda dreptul de concesiune, inchiriere, administrare ori folosinta, la care anexeaza o copie a acestui contract.
A fost abrogata prevederea actuala, a neimpozitarii terenului de sub cladire.

 

3. Impozitul pe mijloacele de transport

Pentru incurajarea parcului de masini nepoluante a fost introdusa prevederea de reducere a impozitului cu 50% pentru mijloacele de transport hibride. De asemenea, s–a introdus prevederea de scutire de la plata acestui impozit pentru mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor in pastoral si a mijloacele de transport folosite exclusiv pentru interventii in situatii de urgenta.
Totodata, s-a acordat competenta autoritatilor locale de a decide, prin hotarari ale consiliului local, scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe mijloacele de transport agricole folosite exclusiv in agricultura.
A fost introdusa regula ca impozitul pe mijloacele de transport sa se datoreze numai in cazul cand acestea sunt inmatriculate sau inregistrate in circulatie.

 

4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor 

Au fost aduse clarificari privind datorarea taxei pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari corelat cu prevederile din Legea minelor nr. 85/2003.
A fost reglementat modul de calcul a taxei pentru eliberarea/vizarea anuala a autorizatiei privind desfasurarea activitatii de alimentatie publica conform clasificarii CAEN (restaurante, baruri, activitati recreative si distractive) in functie de suprafata aferenta activitatilor respective, in suma de:
a) pana la 4000 lei, pentru o suprafata de pana la 500 metri patrati, inclusiv;
b) intre 4000-8000 lei pentru o suprafata mai mare de 500 metri patrati.
Prin introducerea acestei prevederi a fost abrogata prevederea privind impozitul pe spectacole, in cazul activitatilor distractive organizate intr-o discoteca sau videoteca.

 

5. S-a abrogat capitolul VIII privind taxa hoteliera.

 

6. Majorarea impozitelor si taxelor locale-ale autoritatilor locale

Se acorda competente consiliilor locale de a stabili cote aditionale impozitelor si taxelor locale de pana la 50% fata de nivelul actual de pana la 20%.

 

7. Hotarari ale consiliilor locale

Au fost modificate prevederile actuale privind lista scutirilor de impozit pe cladiri, impozit pe teren, impozit pe mijloacele de transport, taxa hoteliera, in sensul ca au fost clasificate in scutiri acordate prin efectul legii si scutiri acordate in conditiile stabilite prin hotarare consiliului local.
Începand cu 1 ianuarie 2017, s-a acordat competenta consiliilor locale de a putea majora, pentru cladirile si terenurile neingrijite situate in intravilan, impozitul pe cladiri si impozitul pe teren cu pana la 500%, in conditiile stabilite prin hotarare a consiliului local.
Începand cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe teren poate fi majorat cu pana la 500% pentru terenurile situate in intravilan, cu un procent de ocupare mai mic de 20%, inclusiv, in conditiile stabilite prin hotarare a consiliului local.
Pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu pana la 500% incepand cu al treilea an, in conditiile stabilite prin hotarare a consiliului local.

 

8. Prevederi comune privind impozitele si taxele locale

S-a introdus anualitatea platii pentru Impozitul/taxa pe cladiri, impozitul /taxa pe teren si impozitul pe mijloacele de transport , in sensul ca impozitul este datorat pe intregul an fiscal de cel care are in proprietate bunul respectiv la data de 31 decembrie a anului anterior, chiar daca bunul din proprietate este instrainat in anul fiscal curent . De asemenea, in cazul dobandirii unui bun in cursul anului fiscal impozitul aferent se va datora incepand cu data de 1 ianuarie a anului fiscal urmator .
Aceasta masura ceruta de structurile autoritatilor locale are ca scop simplificarea modului de determinare a materiei impozabile si reducerea cheltuielilor de administrare.

 

9. Indexarea impozitelor si taxelor locale

Se propune ca, impozitele si taxele locale sa se indexeze, de catre consiliile locale, o data la 3 ani, tinand cont de evolutia ratei inflatiei de la ultima indexare, comunicata pe site-ul oficial al Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, pana la data de 30 aprilie a anului anterior celui pentru care se aplica indexarea.

 

J. Impozitul pe constructii

 

Pentru stimularea cresterii investitiilor, precum si a competitivitatii companiilor din Romania, s-a eliminat din cadrul sistemelor de impozitare acest impozit. Aceasta masura va avea de asemenea si efecte pozitive asupra pietei muncii.

 

K. Abrogari

 

A fost abrogata Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, precum si alte scutiri de impozite si taxe prevazute in legi speciale.

1 comentariu to “Noul Cod fiscal lansat in dezbatere publica”

  1. Kis Zoltan spune:

    Noul cod fiscal in ansamblul ei creste indatorarea populatiei cu venituri mici si foarte mici,in schimb aduce facilitati pentru cei careau venituri peste medie.Unul din exemple ar fii impozitul pe cladiri care pot fi majorate chiar pana la 500%.Acest cod fiscal este dedicat in mod special actualei guvernari unde as amintii ca nu sant specificate sursele de acoperire al deficitului in bugetul de stat.In ansamblul ei este un „Cod fiscal populuist”

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close