Confiscarea extinsa asupra bunurilor dobandite inainte de intrarea in vigoare a Codului penal

In M.Of. nr. 102 din 9 februarie 2015 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 11/2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal.

Din cuprins:
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal, exceptie ridicata direct de Avocatul Poporului si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.236 D/2014.
2. La apelul nominal raspunde pentru autorul exceptiei de neconstitutionalitate doamna consilier Ecaterina Mirea, cu imputernicire depusa la dosar. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului autorului exceptiei de neconstitutionalitate, care sustine ca dispozitiile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care confiscarea extinsa nu se aplica asupra bunurilor dobandite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea si completarea Codului penal al Romaniei si a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Se arata ca aplicarea textului criticat bunurilor dobandite inaintea datei intrarii in vigoare a Legii nr. 63/2012 contravine dispozitiilor art. 15 alin. (2) si art. 147 alin. (4) din Constitutie. Se sustine ca prevederile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal sunt identice cu cele ale art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969 cu privire la care Curtea Constitutionala a pronuntat Decizia nr. 356 din 25 iunie 2014, prin care a constatat ca textul legal supus controlului de constitutionalitate incalca, printre altele, principiul constitutional al neretroactivitatii legii si ca acesta este constitutional in masura in care confiscarea extinsa nu se aplica asupra bunurilor dobandite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea si completarea Codului penal al Romaniei si a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Se sustine ca decizia anterior referita este aplicabila si in prezenta cauza. Se face, de asemenea, trimitere la deciziile Curtii Constitutionale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 si nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, aratandu-se ca Parlamentul are obligatia de a respecta deciziile instantei de contencios constitutional.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate. Se sustine ca prevederile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care confiscarea extinsa nu se aplica asupra bunurilor dobandite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea si completarea Codului penal al Romaniei si a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Se face, in acest sens, trimitere la Decizia Curtii Constitutionale nr. 356 din 25 iunie 2014, prin care s-a constatat ca dispozitiile art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969 sunt constitutionale in masura in care confiscarea extinsa nu se aplica asupra bunurilor dobandite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012, despre care se sustine ca este aplicabila si in prezenta cauza. Se subliniaza identitatea prevederilor art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal cu dispozitiile art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969, precum si faptul ca ele au fost introduse prin acelasi act normativ, respectiv Legea nr. 63/2012. Se sustine ca acest ultim aspect a dus la cunoasterea de catre destinatarii legii a prevederilor art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal inaintea intrarii lor in vigoare. Se arata ca aplicarea legii penale mai favorabile presupune intrunirea simultana a urmatoarelor trei conditii: existenta unei succesiuni de legi, continuitate in reglementare si diferenta de reglementare intre legea veche si cea noua. Or, in acest caz, cea de-a treia conditie nu este indeplinita, intrucat dispozitiile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal au devenit predictibile din momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 63/2012. Cel putin pentru acest din urma motiv se propune constatarea neconstitutionalitatii prevederilor art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal in masura in care confiscarea extinsa nu se aplica asupra bunurilor dobandite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012, si nu asupra celor dobandite inaintea datei intrarii in vigoare a Codului penal.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
5. Prin Adresa nr. 12.842 din 3 decembrie 2014, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 5.601 din 4 decembrie 2014, in temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constitutie si al art. 32 din Legea nr. 47/1992, Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal.
6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate cu privire la incalcarea prin prevederile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal a dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie se arata ca principiul neretroactivitatii legii are ca scop asigurarea securitatii raporturilor juridice. Se sustine ca nu se poate pretinde unui subiect de drept sa raspunda pentru o conduita pe care a avut-o anterior intrarii in vigoare a unei legi care sa reglementeze respectiva conduita. Se subliniaza faptul ca subiectul de drept in cauza nu poate sa prevada ce urmeaza sa fie reglementat de catre legiuitor, iar comportamentul sau este normal si firesc daca se desfasoara in cadrul ordinii de drept in vigoare.
7. Referitor la incalcarea prin textul criticat a prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala se arata ca solutia legislativa prevazuta la art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal este neconstitutionala, in raport cu cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 356 din 25 iunie 2014, prin care s-a statuat ca masura de siguranta a confiscarii extinse poate fi aplicata doar daca atat infractiunea care a determinat condamnarea, cat si actele anterioare acesteia, din care provin bunurile ce fac obiectul confiscarii extinse, au fost comise dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012. Se face, de asemenea, trimitere la deciziile Curtii Constitutionale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 si nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, prin care s-a retinut ca atat dispozitivul, cat si considerentele deciziilor Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si ca acestea se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept. Se conchide ca Parlamentul este obligat sa respecte cele stabilite de instanta de contencios constitutional in dispozitivul si in considerentele Deciziei nr. 356 din 25 iunie 2014.
8. Avand in vedere argumentele mai sus aratate se sustine ca textul criticat nu poate retroactiva sub aspectul confiscarii bunurilor dobandite inaintea datei intrarii sale in vigoare, intrucat doar dupa aceasta data autorii au cunoscut normele penale cu privire la confiscarea extinsa si au putut anticipa consecintele nerespectarii acestora. Se arata, in concluzie, ca prevederile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care confiscarea extinsa nu se aplica bunurilor dobandite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012.
9. Potrivit art. 30 alin. (1) si art. 33 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare al Avocatului Poporului a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
10. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,
examinand actul de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
11. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 si 32 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
12. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal, care au urmatorul cuprins: „(2) Confiscarea extinsa se dispune daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata, intr-o perioada de 5 ani inainte si, daca este cazul, dupa momentul savarsirii infractiunii, pana la data emiterii actului de sesizare a instantei, depaseste in mod vadit veniturile obtinute de aceasta in mod licit; […]”.
13. Se sustine ca textul criticat incalca prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii si ale 147 alin. (4) referitor la obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale.
14. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 356 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014, s-a pronuntat asupra constitutionalitatii prevederilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969, constatand ca acestea sunt constitutionale in masura in care confiscarea extinsa nu se aplica asupra bunurilor dobandite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea si completarea Codului penal al Romaniei si a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
15. Prin decizia anterior aratata, referitor la critica autorului exceptiei potrivit careia dispozitiile supuse controlului de constitutionalitate permit aplicarea cu caracter retroactiv a masurii confiscarii extinse, cu incalcarea art. 15 alin. (2) din Constitutie, atat timp cat aceasta se aplica unor bunuri dobandite in urma cu pana la 5 ani, dar anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 63/2012, Curtea a retinut ca: „sub incidenta reglementarii constitutionale consacrate de art. 15 alin. (2) referitor la retroactivitatea legii penale sau contraventionale mai favorabile pot intra numai normele de drept penal material (substantial) si nicidecum cele de drept penal procedural care sunt de imediata aplicare” (a se vedea in acest sens Decizia nr. 78 din 11 februarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 273 din 14 aprilie 2014).
16. S-a aratat ca dreptul penal cuprinde ansamblul normelor juridice care stabilesc faptele care constituie infractiuni, sanctiunea ce urmeaza a fi adoptata (aplicata) in cazul savarsirii infractiunii, conditiile in care statul poate trage la raspundere penala persoanele care savarsesc infractiuni, precum si conditiile in care urmeaza sa fie executate pedepsele si masurile ce se pot lua in cazul savarsirii unor fapte penale. S-a subliniat, de asemenea, ca prin lege penala se intelege o norma de drept substantial sau material cu un continut normativ propriu-zis, adica o norma care stabileste conduite, fapte, actiuni ale subiectilor intr-un raport juridic, in timp ce in dreptul procesual ori procedural se exprima categoria normelor juridice care cuprind in continutul lor proceduri, modalitati sau mijloace prin care se aplica normele dreptului substantial.
17. S-a mai retinut, cu privire la criteriile de delimitare ale normelor de drept penal de cele de procedura penala, ca „asezarea acestor norme in Codul penal sau in Codul de procedura penala nu constituie un criteriu pentru deosebirea lor”. Drept urmare, ceea ce prevaleaza in stabilirea acestui caracter consta in obiectul de reglementare, scopul si rezultatul la care conduce norma pusa in discutie (a se vedea si Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011).
18. Astfel, Curtea a statuat ca, daca se ia in considerare criteriul obiectului de reglementare al normei, se constata ca art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969 este o norma referitoare la confiscarea speciala, putand fi incadrata in categoria normelor de drept substantial si nu in categoria celor de procedura penala, deoarece in art. 2 din Codul penal din 1969 se arata ca legea penala prevede si masurile ce se pot lua in cazul savarsirii de infractiuni. Or, masura de siguranta a confiscarii extinse este una dintre acestea. Totodata, Curtea a retinut ca nu poate fi inlaturat nici criteriul rezultatului la care conduce norma cu privire la inlaturarea unei stari de pericol si la preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala. In consecinta, Curtea a constatat ca masura de siguranta a confiscarii extinse este o norma de drept penal material.
19. De asemenea, Curtea a constatat existenta unei deosebiri intre situatia ce a stat la baza pronuntarii Deciziei nr. 78 din 11 februarie 2014 si cauza dedusa judecatii (Decizia nr. 356 din 25 iunie 2014). Astfel, in prima cauza infractiunile au fost savarsite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012, pe cand in cauza in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate analizata infractiunile au fost savarsite dupa intrarea in vigoare a legii referitoare la confiscarea extinsa. De asemenea s-a retinut ca cele doua cauze difera si din perspectiva formularii criticilor de neconstitutionalitate, in cauza din dosarul solutionat autorul invocand neconstitutionalitatea prevederii care permite confiscarea extinsa a bunurilor dobandite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012, chiar daca faptele pentru care este cercetat au fost comise dupa aceasta data, respectiv dupa 22 aprilie 2012. Curtea a decis ca masura de siguranta a confiscarii extinse poate fi aplicata doar daca atat infractiunea care a determinat condamnarea, cat si actele anterioare acesteia din care provin bunurile ce fac obiectul confiscarii extinse au fost comise dupa intrarea in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 63/2012.
20. Curtea a retinut ca principiul neretroactivitatii legii isi gaseste justificarea si are rolul de a asigura stabilitatea si securitatea raporturilor juridice. Prin urmare, numai o norma previzibila poate determina in mod clar conduita subiectilor de drept, destinatari ai legii. Tocmai de aceea o lege, odata adoptata, produce si trebuie sa produca efecte juridice numai pentru viitor. Aceasta pentru simplul motiv ca legea se adreseaza subiectelor de drept, permitand sau interzicand si, bineinteles, sanctionand atitudinile deviante. S-a constatat ca este absurd sa se pretinda unui subiect de drept sa raspunda pentru comportamente si o conduita pe care le-a avut anterior intrarii in vigoare a unei legi care reglementeaza aceasta conduita. Subiectul de drept nu putea sa prevada ce va reglementa legiuitorul, iar comportamentul sau este normal si firesc daca se desfasoara in cadrul ordinii de drept in vigoare.
21. In considerarea celor de mai sus si avand in vedere jurisprudenta instantei de contencios constitutional, potrivit careia confiscarea extinsa este o institutie de drept material, Curtea a constatat ca norma legala criticata nu poate retroactiva cu privire la confiscarea bunurilor dobandite inainte de intrarea ei in vigoare, chiar daca infractiunile pentru care s-a dispus condamnarea sunt comise dupa aceasta data. S-a observat ca, daca s-ar dispune masura confiscarii extinse pentru bunurile dobandite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012, s-ar incalca principiul neretroactivitatii legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie.
22. Curtea constata ca dispozitiile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal cuprind o solutie legislativa identica cu cea a art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969, cele doua texte fiind introduse in actele normative anterior aratate prin Legea nr. 63/2012. Avand in vedere identitatea de obiect al prezentei exceptii cu cel al exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969, norma privind confiscarea extinsa prevazuta la art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal nu poate depasi limita temporala reprezentata de data intrarii in vigoare a Legii nr. 63/2012, neputandu-se dispune cu privire la bunurile dobandite de persoana condamnata inaintea datei anterior referite, solutie de principiu retinuta in Decizia nr. 356 din 25 iunie 2014, anterior analizata. Prin urmare, Curtea constata ca prevederile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal nu pot depasi limita temporala cu privire la confiscarea bunurilor dobandite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012, chiar daca infractiunile pentru care s-a dispus condamnarea sunt comise dupa aceasta data, solutia contrara incalcand principiul neretroactivitatii legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie.
23. In ceea ce priveste pretinsa incalcare prin dispozitiile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal a prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala, ce reglementeaza efectul general obligatoriu si pentru viitor al deciziilor Curtii Constitutionale, efect ce se produce de la data publicarii lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Curtea constata ca acestea nu sunt incidente in cauza. Curtea retine, in acest sens, ca Decizia nr. 356 din 25 iunie 2014 are ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969 si chiar daca acestea din urma au un continut identic cu dispozitiile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal, decizia anterior aratata nu poate fi aplicata prin analogie si cu privire la textul criticat.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 si 32 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului si constata ca dispozitiile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care confiscarea extinsa nu se aplica asupra bunurilor dobandite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea si completarea Codului penal al Romaniei si a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 15 ianuarie 2015.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close