Cum funcţionează noul indice al creditelor în lei

Primul nou indice de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 2,36% pe an, pentru al doilea trimestru al anului în curs.

Indicele este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul al IV-lea al anului 2018, conform datelor anunţate joi de Banca Naţională a României (BNR).

La finalul acestui trimestru, în care tocmai am intrat, BNR, pe baza regulilor stabilite de OUG 19, va anunţa un nou indice de referinţă, calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă ale tranzacţiilor interbancare de pe trimestrul I al acestui an, şi aşa mai departe, mereu decalat cu un trimestru.

Pierderile băncilor se vor transfera la clienţii noi

La prima vedere, lucrurile stau mai bine, pentru noii clienţi la creditele în lei cu dobândă variabilă, ca şi pentru cei ce decid să-şi refinanţeze creditele mai vechi. 2,36% este cu în jur de un punct procentual sub ultimul indice Robor la scadenţa de trei luni (3,34%), respectiv şase luni (3,37%), din ultima zi de tranzacţionare a trimestrului I al acestui an.

Până acum, acesta era referinţa în funcţie de care băncile măreau sau micşorau dobânda variabilă la creditele în lei. Realitatea din piaţă este diferită de nişte simple calcule matematice, făcute pe hârtie.

Pierderile la cost ale băncilor, din diferenţialul dintre IRCC pe trimestrul al IV-lea al anului 2018 şi realitatea inflaţionistă specifică din trimestrul I al acestui an, vor fi compensate prin mărirea marjei de către bănci, la credite, care se va transfera la clienţii noi, au spus pentru “România liberă” surse experte.

Aşadar, „când tu mă obligi la 2,36%, în loc de peste 3%, diferenţa rezultată este o pierdere de venit pentru bancă. Aceasta, ca să nu piardă diferenţa de venit, va mări marja, scumpind astfel creditul. Dacă Guvernul forţează băncile să dea credite, acestea vor înăspri condiţiile de creditare”, au spus sursele citate RL.

Cum ies cifrele, aşa calculează Banca Naţională şi orice matematician din lumea aceasta sau orice institut de matematică poate să verifice dacă calculul făcut de BNR este exact sau nu.“ – Adrian Vasilescu, consilier al  guvernatorului BNR

Deocamdată, teoretic, e de bine pentru clienţii noi ai băncilor, dar aceasta va fi o păcăleală pe termen scurt. “Lucrurile se vor ajusta. Pe de o parte, IRCC va creşte, chiar cu decalajul de un trimestru. Este o păcă-
leală, pentru că au prins cu IRCC finalul lunii decembrie, când indicele Robor a fost mai mic pentru că s-au făcut multe tranzacţii pe termen scurt, la dobânzi mici”.

Originile indicelui Robor

Pentru a putea să înţelegem mecanismele de funcţionare ale pieţei bancare, trebuie să cunoaştem povestea indicelui Robor şi ce anume a reprezentat el de-a lungul timpului. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, spune că acum “IRCC este mult mai mic pentru că este o medie ponderată”.

Robor a apărut în anii ‘90 fără nici o legătură cu piaţa creditelor, ca indicator al pieţei monetare. A mers astfel până în anul 2010, când ANPC a introdus Robor în calculul dobânzii la creditele în lei cu dobândă variabilă.

„S-au luat în calcul doi indicatori. Marja băncii este un indicator fix, care reprezintă o proiecţie pe un an, doi ani, pe 30 de ani (la creditele pentru perioade lungi), în care să fie introduse toate riscurile ce s-ar putea produce (de creditare, de schimb valutar, de operare oportunităţi de piaţă)”, a explicat pentru “România liberă” Vasilescu.

„Este o chestiune foarte complicată, pentru că această marjă a băncii era fixă şi legea a spus că rămâne nemodificată, cu excepţia în care legea prevede altfel”, a detaliat expertul.

Un indicator variabil

Atunci, lângă acest indicator, care nu este variabil, s-a introdus un alt indicator variabil: indicele Robor. „Practic, el nu avea ce căuta în formula asta, dar aşa a fost atunci decizia. Celor care au stabilit aşa li s-a părut convenabil, pentru că Robor venea dinspre anii 2008, când, aşa cum am spus noi, s-a urcat la cer”, istoriseşte Adrian Vasilescu.

Atunci, BNR a fost nevoită să ia o măsură, să nu mai publice indicele Robor peste dobânda lombard a BNR. În anul 2010, Robor era după câţiva ani de coborâre şi a ajuns la 6%, ceea ce legiuitorilor li s-a părut convenabil. Au venit apoi cei trei ani de inflaţie foarte joasă, negativă.

Robor a scăzut, pentru că este o dobândă care urmea-
ză întotdeauna inflaţia. „Robor s-a dus la puţin peste 0. Iarăşi a convenit la toată lumea. A venit însă anul 2017, când indicele Robor a început să se aprecieze şi a ajuns la 1,78% în septembrie, după trei trimestre”, spune Vasilescu.

„Noi am spus atunci că e foarte bine. Se apropie de 2%, ceea ce ne dorim, ceea ce îşi doresc toţi în lumea asta. Numai că saltul din septembrie în octombrie a fost de la 1,78% la 2,80%. A început un ciclu inflaţionist, care ţine până în zilele noastre, dar care a avut maximul în mai 2018, la 5,41% inflaţie”, aminteşte Adrian Vasilescu.

Sursă: România liberă