Decizii ale Curtii Constitutionale referitoare la Codul fiscal si Codul de procedura fiscala
In M. Of. nr. 98 din 18 februarie 2009 au fost publicate:
• Decizia Curtii Constitutionale nr. 1296/2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) si art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, art. 103 – 124 si art. 125 – 136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile legale atacate contravin dispozitiilor art. 11, 16, 20, 21, 24 si 135 din Constitutie, precum si art. 7 si 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece reglementarea taxei pe valoarea adaugata – TVA – este de natura sa impiedice activitatea normala de comert, iar pe de alta parte, instituie discriminari inadmisibile intre diferitele categorii de agenti economici.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca este neintemeiata critica de neconstitutionalitate a art. 103 – 124 si art. 125 – 136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, fata de art. 11, 16, 20 si 135 din Constitutie. Aceste prevederi de lege, reglementand impozitul pe veniturile microintreprinderilor, precum si obligativitatea platii taxei pe valoarea adaugata, reprezinta optiunea legiuitorului, care astfel da expresie preocuparii statului pentru a asigura protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara.
De altfel, cu privire la aceste texte de lege, autorii exceptiei sunt nemultumiti de modul de impozitare a veniturilor realizate de microintreprinderi, precum si de obligativitatea platii taxei pe valoarea adaugata, aspecte care, insa, excedeaza competentei Curtii Constitutionale.
• Decizia Curtii Constitutionale nr. 59/2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca art. 27 alin. (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 contravine dispozitiilor art. 44, 56 si 126 din Constitutie, deoarece textul de lege instituie o procedura prealabila intentarii unui proces in contencios administrativ.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:
Dispozitiile art. 27 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, instituie raspunderea solidara a persoanei juridice cu debitorul declarat insolvabil sau declarat insolvent, daca aceasta persoana controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul, daca desfasoara efectiv aceeasi activitate sau aceleasi activitati ca si debitorul si daca mai este indeplinita cel putin una dintre conditiile enumerate la lit. a) – c) ale textului criticat. Totodata, alin. (3) al aceluiasi articol din ordonanta prevede semnificatia unor termeni si expresii, si anume “control” si “control indirect”. Rezulta ca aceste prevederi legale nu instituie vreo procedura prealabila intentarii unui proces in contencios administrativ si nu au nicio legatura cu obligatia cetatenilor de a contribui prin taxe si impozite la cheltuielile publice. In consecinta, invocarea, in sustinerea exceptiei, a dispozitiilor art. 56 si 126 din Constitutie este, sub aspectul criticilor de neconstitutionalitate, irelevanta.
Curtea retine, totodata, ca sustinerile autorului exceptiei referitoare la neconstitutionalitatea prevederilor legale criticate fata de art. 44 din Constitutie sunt neintemeiate. Prin Decizia nr. 1.294 din 2 decembrie, 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, Curtea a constatat ca art. 44 alin. (8) din Constitutie nu este incalcat. Solutia legislativa prevazuta de art. 27 alin. (2) si (3) din ordonanta este justificata de natura deosebita a obligatiilor fiscale si de ocrotirea interesului public.