Declaratii de presa sustinute de Gheorghe Pogea, ministrul de Finante, la finalul sedintei de guvern din 25 martie 2009

   Buna seara tuturor,
   Sunt in masura sa va prezint principalele coordonate ale acordului dintre Romania, Fondul Monetar International (FMI), Comisia Europeana, Banca Mondiala si celelalte institutii financiare.
   Cu riscul ca ma repet, am sa fac cateva precizari. Primul lucru: asistenta financiara. Deci, durata programului este de 24 de luni , sprijinit printr-un aranjament de tip stand-by.
Cunoasteti cele 3 componente pe care le-a spus primul-ministru. Circa 12,95 miliarde euro, 13 miliarde de la FMI, 5 miliarde de la Comisia Europeana , un miliard de la Banca Mondiala, precum si alte angajamente multilaterale.
   As vrea sa prezint cateva lucruri legate de scopul acestui program. Primul lucru pe care l-am urmarit, si pe care vreau sa-l precizez: el nu a fost legat de faptul ca Romania ar avea o anumita problema si ar fi singura tara din regiune sau din Europa. Dupa cum bine vedeti, prognozele FMI si ale institutiilor financiare internationale au aratat o deteriorare a situatiei economice in toata Europa si in zona euro. Ca atare, masura pe care noi am luat-o prin incheierea acestui acord are scop sa previna mai degraba o problema in cazul unei inrautatiri a situatiei economice.
   Ca atare, 4 sunt obiectivele acestui program :
   Primul: sa ne asiguram ca putem discuta despre o ajustare ordonata a deficitului extern, reducand presiunile excesive asupra cursului de schimb, situatie care ar putea genera efecte grave in economie si dificultati in sistemul bancar. Deci o ajustare ordonata a deficitului extern.
   Al doilea: Continuarea si consolidarea politicii fiscale pentru a reduce, in viitor, nevoile de finantare, si pentru a imbunatati sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice. Nu este lipsit de interes ca acest acord ne ajuta sa pregatim Romania pentru intrarea in zona euro.
   Al treilea lucru pe care il permite acest acord este mentinerea unei capitalizari adecvate a bancilor si lichiditati suficiente pe piata financiara nationala.
   Si nu in ultimul rand, asigurarea unei finantari externe adecvate si imbunatatirea nivelului de incredere in perspectiva economiei romanesti. Acestea sunt lucruri extrem de importante pentru mentinerea atractivitatii investitionale.
   Expertii fondului si cei ai Comisiei Europene au facut aceasta precizare in cadrul conferintei de presa azi dimineata: actualul guvern a facut pasi importanti pe calea redresarii dezechilibrului fiscal. Politicile fiscale pe care le-am luat au condus deja la ajustarea deficitului buget in decembrie, imediat dupa instalarea guvernului, cu aproximativ 3 puncte procentuale. In acelasi timp, am lansat un program anticriza, al carui scop a fost reorientarea cheltuielilor publice catre investitii, incurajarea investitiilor private, mai ales masuri de protejare a grupurilor vulnerabile. Spun toate aceste lucruri, pentru ca aceste masuri au fost apreciate corect de catre expertii Fondului, iar ele nu au mai reprezentat conditionalitati, pentru ca sunt deja masuri pe care le-au recunoscut ca fiind pozitive.
   Ca urmare a crizei financiare globale, conditiile economice din regiune inclusiv din Romania, avand in vedere volutia veniturilor, s-au inrautatit, si peste tot s-a deteriorat perspectiva macroeconomica interna. Acesta a fost si unul dintre motivele pentru care acest acord vine sa protejeze economia.
   In aceste conditii, noi anticipam, pentru anul 2009, o scadere a activitatii economice, dar, in acelasi timp, avem incredere ca masurile pe care le-am propus in acest program vor limita efectele.
   Am sa vorbesc despre politici care au fost propuse in cadrul programului:
   Politica bugetara in anul 2009 si cea pe termen mediu – 2010 si 2011.
   Primul obiectiv: in primul rand, reducerea deficitului bugetar cu 1,1 la suta din Produsul Intern Brut pana la nivelul de 4,6 la suta; deci 4,6 la suta va fi deficitul bugetului general consolidat fata de un scenariu de baza de 5,7, scenariu care, desigur, ia in considerare scaderea economica in 2009.
   Al doilea lucru: aceasta ajustare de 1,1 presupune reducerea cheltuielilor bugetare primare, exclusiv dobanzile, cu circa 0,85 la suta din PIB comparativ cu bugetul anului 2009 si, desigur, majorarea veniturilor suplimentare cu 0,25.
   Vom continua consolidarea fiscala si reducerea deficitului si avem in vedere ca, in anul 2010, anul viitor deficitul bugetului consolidat sa fie circa 3,7% din PIB, iar in anul 2011 sub pragul de 3% din PIB asa cum prevede pragul de crestere si stabilitate. Pentru ca sunt experti care spun ca aceasta criza se va mentine pana la finele anului 2009 si in anul 2010 va fi reluata cresterea economica. In discutiile pe care le-am avut cu expertii Fondului am prevazut ca aceasta consolidare, la sub 3% din PIB, sa aiba loc pe parcursul a doi ani. Deci, 4,6 in 2009, in 2010 – 3,7 si in 2011 – sub pragul de 3%.
   Cateva chestiuni legate de politica fiscala bugetara pe termen mediu, pe care am avut-o in discutiile cu Fondul si le-am propus. Unul dintre ele se refera la modificarea considerabila a procesului bugetar si vom promulga pana la finele lunii noiembrie 2009 o lege a responsabilitatii fiscale. Cateva obiective. Dau doar cateva coordonate. In primul rand, aceasta lege va limita rectificarea bugetara efectuata in cursul anului. Deci, desele rectificari bugetare. Vom introduce reguli fiscale privind datoria publica si deficitul bugetar primar care nu cuprinde dobanzile la datoria publica. Intentionam sa infiintam un consiliu fiscal independent care va asigura o analiza independenta si de specialitate a prognozelor macro-economice si bugetare. Si nu in ultimul rand, scopul acestei legi are in vedere proceduri de imbunatatire a bugetarii, programarii multi-anuale de care are atat de mult nevoie Romania pentru a putea discuta despre o continuitate a marilor proiecte publice.
   In ceea ce priveste politica bugetara in anul 2009 legate de aceste ajustari, de 1,1. in primul rand, discutam, ele se vor referi la reduceri suplimentare ale cheltuielilor cu bunurile si serviciile. Reducerea cheltuielilor de capital, dar precizez la articole precum autoturisme si echipamente de birou. Reducerea in continuare cu circa 37 de milioane de lei a subventiilor destinate entitatilor publice. Dar la fel de important, lucru care a fost precizat in interventia primului ministru, vom realoca sume suplimentare pentru imbunatatirea protectiei sociale, pentru grupurile cele mai vulnerabile pe parcursul crizei economice. Si desigur, pe componenta de venituri fiscale de 0,25 avem in vedere imbunatatirea administrarii fiscale in scopul reducerii evaziunii arieratelor, precum si alte masuri de crestere a veniturilor pe care le vom discuta cu partenerii sociali si cu mediul de afaceri.
   Cateva cuvinte referitoare la politica in intreprinderile de stat sau sectorul public.
   In primul rand, vom implementa un sistem de monitorizare financiara a companiilor de stat in vederea imbunatatirii performantelor sau cu alte cuvinte, a reducerii pierderilor.
Companiilor de stat intentionam sa nu li se mai permita sa acumuleze noi arierate si ele vor trebui sa se restructureze din acest punct de vedere pentru a-si putea consolida si creste performanta economica. Cateva lucruri extrem de importante.
   In ceea ce priveste politica salariala pe termen mediu, precizez clar pe termen mediu. In primul rand, conform intelegerii cu expertii Comisiei si ai Fondului discutam despre aprobarea, in anul 2009, a legislatiei de restructurare a sistemului public de salarizare, de fapt se discuta de legea sistemului unic de salarizare, care va prevedea o perioada graduala de impementare de pana la trei ani. Obiectivele acestei legi: unificarea grilei de salarizare din sectorul public, reformarea actualului sistem de sporuri care, in prezent, detine o pondere mai mare in castigul salarial decat salariile de baza, vom stabili un plafon maxim pentru toate celelalte cheltuieli de natura salariala, in afara salariului de baza, dar, in orice caz, avem in vedere mentinerea veniturilor reale ale salariatilor cu veniturile cele mai mici. In ceea ce priveste sustenabilitatea finantelor publice pe termen lung, premierul a discutat despre reformarea sistemului public de pensie. Va fi un proces pe care il vom discuta pe parcursul anilor 2009 si 2010. Obiectivul acestor reforme este atingerea unei rate de inlocuire de 45 la suta, stiti bine, din salariul mediu brut, pentru punctul de pensie. Vom proteja grupurile vulnerabile de pensionari prin dezvoltarea unor programe de sprijin care sa diminueze saracia si sa conduca la cresterea nivelului de trai al acestora; trecerea graduala catre indexarea pensiilor publice cu indicele preturilor de consum, dupa ce acestea ajung la un nivel consolidat si, desigur, vom continua implementarea treptata a pilonului II a sistemului de pensii, cu majorarile programate periodic, asa cum sunt ele.
   Am incercat, prin aceasta scurta interventie, sa va dam cateva detalii legate asistenta financiara. Acum, in legatura cu tragerile: categoric ca cele 12,95 de miliarde de euro, – 13, o suma rotunda, ca au fost si discutii „nu ati luat 13?..nu”; drepturile speciale de tragere au dat aceasta cifra si discutam despre miliarde, asa ca e important- 12,95; drepturile speciale de tragere reprezinta 11,4 miliarde DST, echivalentul a 12,95 miliarde euro – categoric ca prima transa va sosi imediat dupa semnarea acordului in board si dupa ce vor fi terminate toate formalitatile, in luna mai. Vom incheia un memorandum si un acord separat cu Comisia Europeana, pentru ca sunt la pachet si au agreat in comun, si la fel cu Banca Mondiala. Inchei spunandu-va – pentru Romania este foarte important si aceasta masura proactiva si curajoasa pe care Guvernul a luat-o, chiar daca a fost, comentata, si pe buna dreptate, este de natura sa redea increderea investitorilor, sa asigure o stabilitate a economiei, dar, inainte de toate, sa asigure finantarea proiectelor de investitii despre care am discutat si care, in urma discutiilor cu Fondul, in ciuda ajustarilor, raman la valori ridicate, de 7 la suta din PIB.
   O sa ma intrebati pe cat a fost facuta cresterea economica. Am avut discutii cu Fondul si in luna aprilie – nu stiu exact cand va fi facut ultimul forecast pentru toata Europa – atunci Romania va avea cu exactitate aceasta cifra, cert este ca am avut in vedere o reducere si o descrestere a economiei Romaniei pe parcursul anului 2009 pentru ca, incet-incet, dupa cum vedeti, si Romania a fost legata de aceasta criza.
   Este un lucru incurajator si doresc sa multumesc, pe aceasta cale colegilor ministri care ne-au sprijinit in tot acest demers, si dumneavoastra, presei, daca vreti, ca ne-ati tinut tot timpul treji si ati asteptat raspunsul de la noi.

    Sursa: site-ul Guvernului Romaniei