Diferentele intre sexe prevazute pentru varsta de pensionare si pentru perioada minima de serviciu ceruta de sistemul elen de pensii civile si militare sunt incompatibile cu dreptul comunitar

Hotararea Curtii in cauza C-559/07
Comisia / Grecia

   Aceste norme se limiteaza sa acorde femeilor, in special mamelor, conditii mai favorabile decat cele aplicabile barbatilor, fara a remedia problemele pe care acestea le intampina in cursul carierei lor profesionale

   Tratatul CE interzice orice discriminare in ceea ce priveste remunerarea intre lucratorii de sex masculin si cei de sex feminin, indiferent care ar fi mecanismul care determina aceasta inegalitate.
   Comisia a solicitat Curtii de Justitie sa constate ca dispozitiile Codului elen al pensiilor civile si militare care prevad diferente intre lucratorii de sex masculin si cei de sex feminin in ceea ce prive?te varsta de pensionare si perioada minima de serviciu necesara incalca principiul egalitatii de tratament. Comisia considera ca acest sistem impune conditii de pensionare mai putin favorabile pentru barbati decat pentru femei.
   Grecia nu a contestat diferentele de tratament, dar a sustinut ca sistemul de pensii elen, in calitate de sistem legal de asigurari sociale, nu ar intra in domeniul de aplicare al tratatului, ci ar cadea sub incidenta Directivei 79/7. In orice caz, aceste diferente ar corespunde rolului social al barbatilor si, respectiv, al femeilor si ar constitui masuri de compensare a dezavantajelor suportate de femei din cauza duratei mai scurte a vietii profesionale a acestora.
   Curtea aminteste, inainte de toate, ca, potrivit Tratatului CE, fiecare stat membru asigura aplicarea principiului egalitatii de remunerare intre lucratorii de sex masculin si cei de sex feminin, pentru aceeasi munca. Prin „remuneratie” se intelege salariul, precum si toate celelalte drepturi platite, direct sau indirect, in numerar sau in natura, de catre angajator lucratorului pentru munca prestata. Notiunea de remuneratie nu include sistemele de asigurari sociale reglementate in mod direct prin lege, ci prestatiile acordate in temeiul unui sistem de pensii, care depinde, in esenta, de locul de munca ocupat.
   Aceasta subliniaza ca, printre criteriile retinute de jurisprudenta Curtii pentru calificarea unei pensii pentru limita de varsta drept “remuneratie”, numai criteriul muncii prestate (faptul ca pensia este platita lucratorului in baza raportului de munca cu fostul sau angajator) poate avea un caracter determinant, modalitatile de finantare si de gestionare a sistemului neconstituind elemente decisive.
   Curtea constata ca pensia platita in temeiul codului elen indeplineste cele trei criterii elaborate de jurisprudenta Curtii care permit calificarea acesteia drept “remuneratie” in sensul tratatului:
   • aceasta este platita unui grup de lucratori larg si diversificat care – chiar daca este format din categorii heteroclite de functionari, avand sarcini si raporturi de munca total diferite – se distinge prin caracteristici proprii determinate de raportul de munca cu statul sau cu alti angajatori publici;
   • aceasta este calculata in functie de durata serviciului indeplinit;
   • aceasta este calculata pe baza ultimului salariu.
   In continuare, Curtea subliniaza ca, pentru acordarea unei pensii pentru limita de varsta platite in raport cu munca prestata, stabilirea de conditii privind varsta si perioadele de serviciu minime necesare, diferite in functie de sex, pentru lucratori care se afla in situatii identice sau comparabile, este contrara principiului egalitatii de tratament.
   Acest principiu nu impiedica un stat membru sa aplice masuri care sa prevada avantaje specifice menite sa faciliteze exercitarea unei activitati profesionale de catre sexul mai slab reprezentat, ori sa previna sau sa compenseze anumite dezavantaje in cariera profesionala. Astfel de masuri nationale trebuie, in orice caz, sa contribuie la a ajuta femeile sa isi desfasoare viata profesionala in conditii de egalitate cu barbatii.
   Or, Curtea constata ca dispozitiile Codului elen al pensiilor civile si militare nu sunt de natura sa compenseze dezavantajele la care sunt expuse carierele functionarilor si ale militarilor de sex feminin, ajutandu-le in viata profesionala.

   Sursa: site-ul Curtii de Justitie a Comunitatii Europene