Briefing de presa sustinut de ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea,
Gheorghe Pogea: Buna ziua tuturor. As dori sa va prezint cateva detalii legate de Ordonanta de Urgenta pe care am aprobat-o astazi in Guvern, ordonanta care, prin continutul ei, pune in aplicare acordul pe care noi l-am convenit in cadrul scrisorii de intentie cu Fondul Monetar International si cu Comisia Europeana.
Ordonanta de Urgenta cuprinde mai multe capitole. Primul dintre ele se refera la rectificarea bugetara. Rectificarea bugetului general consolidat pentru anul 2009 are in vedere situatia economico-financiara cu care se confrunta inclusiv Romania din cauza crizei economico-financiare. Ca atare, parametrii bugetari, atat cei care privesc veniturile, cat si cheltuielile, precum si majorarea deficitului bugetar de la 2 la 4,6%, pentru anul 2009 acestia vor fi parametrii bugetari care trebuie luati in considerare.
Rectificarea bugetara porneste de la un Produs Intern Brut de 531,25 miliarde de lei, calculat in conditii de prudenta de crestere economica de minus 4%, deci de constrangere, si mai degraba as putea spune ca aceasta crestere economica tine cont de ceea ce se intampla in economia europeana si nu numai. As putea sa spun ca si in Romania efectele crizei financiare transformata ulterior in criza economica se fac simtita. Pe primele doua luni ale anului 2009, productia industriala a scazut cu peste 11%, daca luam in termen comparabil si eliminand efectele de sezonalitate. Inregistram scaderi – si dvs. cunoasteti foarte bine – ale cifrei de afaceri din industria prelucratoare, ale comenzilor si ale exporturilor. As putea spune, daca imi este permis, si Romania se afla, din aceasta perspectiva, in ton cu ceea ce se intampla in celelalte economii din statele membre ale Uniunii Europene.
Veniturile totale ca atare, in noile conditii de ajustare, inseamna 32,9% din Produsul Intern Brut, adica 174,9 miliarde de lei, in scadere din cauza crizei economice cu peste 18 miliarde fata de bugetul initial. Aceasta scadere de venituri datorata crizei ne obliga la ajustarea unor cheltuieli pentru a ne incadra in parametrii de deficit pe care i-am convenit impreuna cu FMI si care fac sa creasca deficitul de la 2% – cat a fost in faza initiala – la 4,6% pentru anul 2009, la 3,7% pentru anul 2010 si sub 3% abia in anul 2011.
Din aceasta perspectiva, avem, un respiro si chiar aplicam o politica anticiclica pentru a asigura un volum mai ridicat de cheltuieli. Cheltuielile totale reprezinta 199,3 miliarde, respectiv 37,5 din PIB, ca atare, rezulta un deficit de 4,6 in termeni absoluti – 24,3 miliarde.
Cateva precizari extrem de importante: asa cum ati vazut in programul anticriza, si in aceasta rectificare bugetara am avut in vedere sa pastram cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru investitii. Ca atare, doresc sa va informez ca volumul cheltuielilor de investitii reprezinta intre 19 si 20% din totalul cheltuielilor sau 7% din PIB. Ramane in continuare cea mai mare alocare publica de investitii din ultimii ani. Volumul va depasi 38 de miliarde de lei. In structura cheltuielilor am asigurat in continuare cheltuieli pentru protectia sociala si va discuta despre acest lucru colegul meu Marian Sarbu, pentru ca in perioada de criza numarul somerilor creste si atunci va trebui sa asiguram fondurile necesare pentru protectia sociala. Prin urmare, in structura cheltuielilor din cele 37,5% din PIB cheltuielile de personal reprezinta 7,8% – 41,5 miliarde, bunurile si serviciile le-am redus la 5% – 27, iar ceea ce este semnificativ datorita cresterii volumului de deficit si al dobanzilor de pe piata interbancara, am fost nevoiti sa marim cheltuielile cu dobanzile pana la 1,58% din PIB. Este o crestere substantiala de peste 1,8 miliarde numai datorita cresteri costurilor cu dobanzile. Raman in continuare prioritare programele de investitii si absortia fondurilor structurale. Cateva masuri de ajustare despre care a vorbit premierul: vom fi nevoiti sa ajustam 1,1% aproximativ 5,9 miliarde de lei pentru a ne putea incadra in acest deficit de 4,6. 0,85% inseamna reducere de cheltuieli si diferenta de 0,25 crestere de venituri. As vrea sa ma refer la componenta crestere de venituri, la impozitul forfetar si la taxa pe valoare adaugata.
In primul rand, scopul introducerii acestui impozit forfetar nu a fost decat acela de a inlocui o baza de impozitare volatila cu una controlabila. Ca atare, dorim sa eliminam sustragerile de la declararea diferitelor venituri, iar acest lucru l-am facut pe baza unei analize foarte serioase in ani de bum economic. Nu discutam de 2009, discutam de anii 2007, 2008 cand in Romania din 617 mii de societati, 242 mii declara ca inregistreaza pierderi. As vrea sa va spun un lucru extrem de interesant, pentru ca sunt multe controverse. Din cele 242 mii de societatii, peste 80% sunt declarate ca fiind micro-intreprinderi. Interesant este urmatorul lucru, din aceste 242 mii, circa 102 mii, peste 48%, din analiza realizata de catre Comisia Nationala de Prognoza a rezultat ca ele inregistreaza o cifra de afaceri medie putin peste 8000 de lei, adica 2500 de euro pe an. E destul sa facem o simpla impartire, admitand ca asa este, 2500 de euro impartit la 12 rezulta ca cifra de afaceri medie este de 200 de euro pe luna. 200 de euro pe luna nu reprezinta nici salariul minim pe economie pe un salariat. Acesta este motivul pentru care in urma discutiilor purtate cu oamenii de afaceri si cu partenerii sociali, sindicatele am preluat aproape in integralitate propunerile pe care dumnealor le-au facut si in urma analizei am introdus acest impozit minimal. Si am sa arat treptele de impozitare daca le cunoasteti. O societate care inregistreaza pana in 12 mii de euro cifra de afaceri impozitul minim este de 500 de euro/an. Nu cred ca este o suma modica. Cea mai mare valoare a impozitului este de 10 mii de euro si se refera la societati care au cifra de afaceri cuprinsa intre 30 de milioane si 100 de milioane de euro. Am facut acest lucru pentru ca noi consideram ca este important ca toti contribuabilii din Romania care sunt inregistrati, in mod onest, pe baza veniturilor pe care trebuie sa le declare si sa le inregistreze corect in contabilitate, sa poata plati aceste sume, pentru ca, in ultima instanta, ele sunt destinate fie investitiilor, fie protectiei sociale, fie dezvoltarii. Aceasta este masura pe care am luat-o. In ce priveste taxa pe valoare adaugata, ea nu va fi aplicata societatilor care realizeaza leasing. Deducerile, la fel. Vor fi scutite masinile si autoturismele care au destinatie, spre exemplu, transportul de persoane, distributie, serviciile de distributie, carele de reportaj, agentii de vanzari. Ele de fapt sunt localizate pentru a elimina deducerea unor cheltuieli pentru multe masini care sunt inregistrate pe firme si sunt utilizate in scop personal. De asemenea, am tinut cont si in acest document de propunerile pe care le-au facut partenerii sociali. Acestea sunt lucrurile cele mai importante, nu mai insist pentru ca aceasta ordonanta a facut subiectul numeroaselor dezbateri si raspund doar daca aveti intrebari.
Redactor: Domnule ministru, spuneti-ne, va rog, cam cate societati comerciale isi cumpara autoturisme cu banii jos, astfel incat TVA-ul sa fie deductibil?
Gheorghe Pogea: Foarte putine. Majoritatea sunt in leasing financiar si a ramas aceasta facilitate. Am pastrat-o pentru ca e normal sa incurajam in continuare chiar si vanzarile. Nu afecteaza.
Redactor: Deci masura dvs cu nedeductibilitatea TVA? Nu afecteaza leasingul, dar restul?
Gheorghe Pogea: Va asigur ca e masura corecta si am tinut cont inclusiv de propuneri si ceea ce se intampla in toate statele membre. Va asigur ca nu vom afecta pe cei care isi cumpara autoturisme, asa cum este trecut, si le folosesc: pentru transport persoane, pentru taxi, pentru scoli de soferi, pentru activitatile de curierat, pentru masinile-care de reportaj, pentru interventii, pentru telefonie. Mai exact, vrem sa eliminam abuzul cumpararii de zeci de autoturisme pe firma, pentru ca nu este corect – cele care sunt utilizate in interes personal. Textul ordonantei va clarifica.
Redactor: Pe de alta parte Romania este raiul masinilor de lux. Marea majoritate, cumparate pe firma. Ce ati facut pentru diminuarea acestui fenomen domnule ministru?
Gheorghe Pogea: Aceasta Ordonanta de Urgenta se refera doar la prevederile pe care noi le-am incheiat impreuna cu Fondul Monetar. Stiti bine ca suntem in dezbatere cu Codul fiscal, avem si in programul de guvernare si la momentul potrivit o sa primiti raspunsul inclusiv despre aceste masini despre care dumneavoastra m-ati intrebat. Astazi discutam despre aceasta ordonanta de urgenta.
Redactor: Ce institutie publica ar trebui sa se autosesizeze daca o persoana cheltuie mai mult decat declara? Nu vorbesc de o functionar public sau un demnitar.
Gheorghe Pogea: Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Dar as vrea sa spun un lucru. Cele 242 de mii de societati, daca nu exista un respect pentru lege, societati care au cheltuit in cursul anului 2007, atentie in an de bum economic, 182 de milioane lei, in timp ce numai 2000 de societati din aceasta tara asigura veniturile publice, mi se pare corect ca prin aceasta masura sa facem sa inteleaga ca acest impozit minim este absolut necesar, este corect si daca vreti este unul care inseamna in ultima instanta un tratament egal al fiecarui contribuabil si daca vreti un respect fata de contribuabilul onest.
Redactor: Puteti sa ne spuneti ce venituri estimati sa atrageti la buget ca urmare a introducerii impozitului forfetar?
Gheorghe Pogea: Pentru anul 2009, avand in vedere ca ne referim doar la ultimele sapte luni, valoarea veniturilor suplimentare depasesc 350 de milioane lei.
Redactor: Se aplica de la 1 mai?
Gheorghe Pogea: Da. Dupa aplicare. In perioada, mai-31 decembrie, daca avem in vedere veniturile realizate sau veniturile estimate, sunt peste 350 de milioane lei.
Redactor: Spuneti ca aveti facut o analiza aprofundata a acestor IMM-uri si firme care nu platesc impozit, intr-o perioada de bum. Vreau sa va intreb daca exista un studiu de impact cu privire la efectele acestei masuri pentru IMM-urilor. Cate vor falimenta? Vor fi someri?
Gheorghe Pogea: Am sa va dau raspunsul si am sa il fac public.
Aceasta analiza este una foarte solida, repet e posibil sa fie 102 mii de firme care au cifra de afaceri medie de 200 de euro/luna. Va asigur ca nu vor fi afectate si din discutiile pe care l-am avut cu mediul de afaceri si provin din mediul de afaceri, adica sunt multe venituri care nu se inregistreaza si si dumneavoastra umblati in Romania si apelati la servicii si nu primiti bon fiscal, fie ca va spalati masinile, fie ca mergeti la coafor, si mai sunt niste domenii care este cam greu de crezut ca nu inregistraza profit. De exemplu este un domeniu din codul CAEN care inseamna servicii prestate pentru intreprinderi incepand de la domenii de arhitectura, de consultanta si juridice. Imi e greu sa cred ca dumnealor inregistreaza pierderi sistematice.
Reporter: Masura se va aplica si acelor firme de stat sau care nu au activitate?
Gheorghe Pogea: Firmele de stat nu. Incurajam dimpotriva statul.
Reporter: Domnule ministru, in cazul in care veniturile vor ramane in scadere si pe celelalte luni, in scadere fata de anul trecut si fata de estimarile dvs., luati in calcul si alte masuri fiscale in ceea ce priveste devansarea calendarului la acciza pe combustibil, acciza minima la tigari. Si a doua intrebare: Cand vom avea un proiect in ceea ce priveste modificarea Codului Fiscal si ce va prevede el strict in ceea ce priveste taxele locale?
Gheorghe Pogea: Incep cu ultimul raspuns. Proiectul privind Codul Fiscal este finalizat, este in discutie si partenerii sociali participa la Ministerul Finantelor si chiar va invitam sa participati si dvs. si primiti raspuns.
Al doilea raspuns: Speram ca acest cadru bugetar sa fie in masura sa asigure veniturile suficiente pentru a acoperi cheltuielile bugetare. Raspunsul meu la intrebarea dvs. este urmatorul, foarte ferm: Cred ca o scadere economica de 4% este una reala si prudenta pe care o luam in considerare, iar daca pietele internationale vor face ca si Romania sa fie afectata mai mult de aceasta criza si veniturile vor scadea, vom calibra corespunzator cheltuielile, concomitent cu masuri de imbunatatire a colectarii. Dar nu vom creste, in nici un caz, principalele taxe, asa cum a aratat si premierul – taxa pe valoarea adaugata sau contributiile sau impozitul pe venit si profit.
Reporter: Forma aceea care a aparut pe site-ul Ministerului de Finante a fost aprobata asa cum a fost publicata pe site?
Gheorghe Pogea: Sunt cateva modificari minore propuse in Guvern, care nu modifica semnificativ nici una dintre masurile si articolele care au facut subiectul dezbaterii de astazi. O puteti primi astazi in forma integrala.
Reporter: A doua intrebare. Imi puteti spune, la rectificarea bugetara, la principalii ordonatorii de credite, cu cat ati diminuat cheltuielile fiecaruia?
Gheorghe Pogea: Raspunsul meu este urmatorul: Daca veniturile, datorita crizei economice, au scazut cu 18,8 miliarde, am marit deficitul ca sa putem sustine in continuare cheltuielile, iar ajustarile le-am facut in mod proportional la absolut toti ordonatorii principali de credite, fara sa afectam – repet – fara sa afectam major cheltuielile pentru investitii si raman, procentual, la acelasi nivel, circa 20% din totalul de cheltuieli si, la fel, am mentinut cheltuielile privind salarizarea, deci salariile nu vor scadea in Romania pe parcursul anului 2009, dar despre acest lucru va vorbi colegul Marian Sarbu. Nu am facut exceptie de la nici un ordonator principal de credite. Acesta este raspunsul. Intr-o perioada de criza va trebui sa ne solidarizam cu totii si sa bagam mai mult oxigen in economie, care inseamna investitie.
Sursa: site-ul Guvernului Romaniei
