Briefing de presa sustinut de primul-ministru Emil Boc si de ministrul de finante, Gheorghe Pogea, la finalul sedintei de guvern din 6 mai

    Emil Boc
   Buna seara tuturor. Vom aborda trei subiecte: acordul de imprumut, descentralizarea si actele normative aferente procesului de descentralizare, problemele din educatie si rezultatul negocierilor de astazi.
   In privinta acordului de imprumut, la aceasta ora putem sa certificam cu siguranta si oficial ca Romania are acord de imprumut cu Comisia Europeana (CE) si Fondul Monetar International (FMI). Acordul cu FMI a fost validat pe data de 4 mai, iar acordul de imprumut cu CE a fost validat cu cateva zeci de minute in urma, prin confirmarea scrisa a CE cu privire la imprumutul acordat Romaniei.
   Este vorba despre un imprumut de 20 de miliarde de euro, cu doua componente. Componenta FMI, de 13 miliarde de euro, bani care vor merge direct la BNR pentru consolidarea rezervelor valutare a tarii si componenta CE, 5 miliarde de euro, care va merge direct, in transe, la Ministerul Finantelor pentru sustinerea deficitului bugetar.
   Obiectivul acordului de imprumut pe care Romania l-a incheiat este in ultima instanta mentinerea locurilor de munca ale romanilor, iar pe de alta parte, gasirea solutiilor pentru relansarea creditarii in economia romaneasca.
   Si, evident, nu in ultimul rand, limitarea efectelor negative ale crizei economice in Romania.
   Prin relansarea economiei, prin relansarea creditarii, indirect, asiguram cadrul legal pentru plata salariilor si pensiilor in aceasta tara, a obligatiilor pe care statul le are. Acest acord de imprumut ne da posibilitatea, ca preventiv, sa limitam efectele negative care s-ar putea abate asupra noastra.
   Unde sunt directionati acesti bani ?
   In privinta celor 13 miliarde de euro de la FMI lucrurile sunt clare.
   Prin acesti bani, care merg la BNR, urmarim in fapt doua lucruri de baza. In primul rand, impreuna cu BNR prin corelarea politicilor monetare cu cele fiscale urmarim sa reusim sa mentinem un curs rational, echilibrat si bun pentru romani intre leu si euro. Efectele stabilizatoare deja s-au vazut inca din momentul anuntarii incheierii acordului de imprumut cu FMI si CE.
   Cel de-al doilea obiectiv, prin banii care merg la Banca Nationala, este relansarea, dezghetarea creditarii in Romania pentru ca mediul economic privat sa poata avea acces la credite, cu dobanda rezonabila, astfel incat locurile de munca ale romanilor sa fie salvate si sa fie create alte locuri de munca in plus.
   Vor fi mai multi bani pe piata pentru ca se are in vedere si o diminuare a rezervelor minim obligatorii ale bancilor. Prin diminuarea acestor rezerve vor fi mai multe lichiditati pe piata, ce va da posibilitate bancilor sa acorde credite atat agentilor economici de diverse categorii, cat si persoanelor private.
   A fost creat un acord cu toate bancile care au reprezentare in Romania, potrivit caruia banii care rezulta in urma diminuarii rezervelor minim obligatorii sa ramana ca linie de finantare in Romania, pentru economia romaneasca.
   Si acest lucru este foarte important si sunt convins ca BNR va avea mijloacele necesare prin care sa controleze ca acest lucru se intampla si sa nu fim nevoiti sa cautam alte solutii pentru a impune mentinerea in Romania a banilor destinati liniilor de finantare pentru economia romaneasca.
   In privinta banilor de la CE care merg la Ministerul Finantelor, obiectivul este ca prin acesti bani sa finantam deficitul bugetar pe care il avem. Astazi, acest deficit bugetar este pe investitii. Banii de la UE vor merge pentru a salva locurile de munca, pentru a crea noi locuri de munca romanilor, pentru a moderniza infrastructura din transport, educatie, sanatate, mediu, agricultura, pentru a da posibilitatea ca Romania, prin investitia in infrastructura a acestor bani, sa aiba asigurata relansarea economica, locuri de munca, plata impozitelor si a taxelor catre stat, si de aici, evident, posibilitatea ca statul sa-si achite obligatiile sociale pe care le are: pensii, salarii si alte alocatii sociale.
   Acesti bani nu sunt directionati spre consum individual. Nu vom urma politica iresponsabila a vechiului Guvern. Si cand spun asta o spun cu toata responsabilitatea. Vechiul Guvern, in vremuri de crestere economica fara precedent, cum a fost anul 2008, cu o crestere de 7,8%, ne-a lasat cu un deficit bugetar de 5,3%. In vremuri bune, in loc sa fi pus bani de o parte, pentru vremuri mai dificile am cheltuit totul. Mai mult decat atat, numai in ultimul trimestru al anului trecut s-au cheltuit aproximativ 4 miliarde de euro, bani care, daca ar fi fost orientati spre investitii, alta ar fi fost situatia acum. Sau, macar daca nu erau cheltuiti, poate ca nici macar nu eram in situatia de a solicita bani de la CE – cele 5 miliarde de euro de care am vorbit – pentru sustinerea deficitului bugetar.
   Si lucrul cel mai grav al politicii vechiului Guvern: astazi UE a declansat mecanismul de deficit excesiv impotriva Romaniei. O spun raspicat: este vina exclusiva a vechiului Guvern. Daca noi acum nu adoptam o politica prudenta, de diminuare a deficitului bugetar, sub nivelul celui de anul trecut, Romania va fi amendata de UE si va pierde resurse financiare.
   De ce ? Pentru ca vechiul Guvern a facut chermeza cu banii publici. Si a aruncat in dreapta si in stanga, fara sa aiba nici un fel de discernamant, fara ca acei bani sa fie orientati spre investitii. Si paradoxul este ca tot ei astazi ne dau lectii de economie, lectii cum sa facem bugetul, lectii cum sa cheltuim banii publici. Astazi suntem pusi in situatia dificila si de contextul crizei economice, dar si de situatia de a avea acest mecanism european de deficit excesiv declansat impotriva Romaniei, sa cautam solutii echilibrate pentru a mentine finantele publice ale tarii intr-un ritm si la un nivel acceptabile, sa putem plati salariile, pensiile, alocatiile sociale, sa gasim mecanisme pentru relansarea economiei in conditiile crizei economice.
    Si o vom face pentru ca stim ce avem de facut. Vreau sa ii asigur pe romani ca acest Guvern, Ministerul Finantelor, stim ce trebuie facut pentru a nu ajunge in situatii dificile. Este suficient doar sa ne uitam in unele tari din preajma Romaniei si sa vedem ca aceasta criza economica a produs fie cresteri de TVA, mergand pana la 25%, sau scaderi ale salariilor si pensiilor in termeni clari. In acest moment, acesti guvernanti, care astazi sunt la Bucuresti, la guvernare, au luat acele masuri preventive pentru a nu ajunge intr-o asemenea situatie si pentru a putea asigura rational utilizarea resurselor financiare ale tarii.
   Prin acest acord de imprumut nu am afectat cota unica. Cota unica de 16% ramane neschimbata. Prin acest acord de imprumut nu am modificat TVA-ul. Ramane acelasi TVA de 19%. Nu vom modifica contributiile de asigurari sociale, care raman in continuare, asa cum am spus, neschimbate.
   Sunt trei politici macro majore care nu sunt afectate si care ne dau posibilitatea ca, in continuare, Romania sa fie un mediu atractiv din punct de vedere investitional si predictibil.
   In acelasi timp, prin masurile de rationalizare a cheltuielilor publice, vrem sa dam un semnal foarte clar: ca vremea risipei a trecut in Romania. Acum este o vreme rationala, cand luam masuri poate mai aspre cu prezentul, dar corecte cu ceea ce inseamna ziua de maine a romanilor, pentru a fi siguri ca nu vom avea probleme cu economia acestei tari si cu ceea ce inseamna plata sectorului bugetar, si mai ales, relansarea sectorului privat care constituie motorul dezvoltarii economice a tarii.
   De aceea, profit de aceasta ocazie sa multumesc cadrelor didactice pentru faptul ca au inteles constrangerile in care ne aflam. Sa multumesc sindicatelor pentru ca in urma negocierilor pe care le-a purtat prin structurile abilitate ale Guvernului au pus interesul elevilor deasupra unor interese sindicale sau de alta natura. Este important ca elevii nostri sa-si continue scoala independent de existenta acestei crize economice. Este important ca anul scolar sa mearga mai departe pentru ca nu era corect ca elevii si parintii sa fie afectati de existenta conditiilor crizei economice si a implicatiilor bugetare pe care ea le presupune.
   Vreau inca o data, de la aceasta tribuna a Guvernului, sa asigur toate cadrele didactice ca ne vom respecta angajamentele despre care am vorbit: salariile profesorilor vor fi platite, salariile profesorilor nu vor fi diminuate, nici un elev nu va ramane fara profesor la clasa si nici un profesor de la clasa nu va ramane neplatit. Am spus acest lucru de mai multe ori. L-am repetat si astazi. Si este angajamentul Guvernului.
   Este important ca acum, impreuna cu celelalte categorii sociale sa intelegem ca daca ar exista resurse financiare, daca primul-ministru ar avea o masina de facut bani, undeva ascunsa, si ea ar exista, va dati seama, ca in primul rand n-as folosi-o pentru ca as sti ce inseamna sa pui finantele tarii in pericol, ca nu exista solutii magice la aceasta criza economica decat solutii rationale, care tin de utilizarea eficienta a banului public, ca nu mai putem sa fim responsabili si sa cheltuim astazi tot, fara sa ne pese de ziua de maine sau de poimaine care urmeaza in aceasta tara si ca, asa cum am luat prima masura de a ingheta toate salariile demnitarilor, in acest moment, masura va fi respectata si pe parcursul anului vom incerca sa gasim solutii pentru majorari sau indexari ale salariilor pentru cei cu salarii mici.
   In privinta pensionarilor, ne vom respecta calendarul pe care l-am stabilit: majorarea pensiilor cu 5% in acest an – 3% de la 1 aprilie si 2% de la 1 octombrie – si evident, aplicarea pensiei sociale minime, din nou in doua transe: de la 1 aprilie si de la 1 octombrie. Pensia sociala minima de 350 de lei, ca o dovada de solidaritate fata de cei care sunt cei mai vulnerabili in fata efectelor crizei economice.
   In tot acest rastimp nu vom uita mediul economic. Avem un pachet de masuri pe care il vom anunta si in perioada urmatoare, dincolo de pachetul de masuri care este continut de acordul cu FMI pentru sprijinirea mediului investitional, a mediului de afaceri, pentru a crea conditii pentru ca afacerile, economia, oamenii care sunt intreprinzatori sa-si poata desfasura activitatea in aceasta tara, chiar in aceste conditii dificile ale crizei economice.
   Si ultimul element la care ma refer se leaga de procesul de descentralizare. Asa cum am spus si la sedinta de Guvern, atat legea salarizarii unice, cat si legile care vizeaza descentralizarea au intrat in linie dreapta. Acest Guvern are angajamentul si forta sa le duca pana la capat.
   In privinta descentralizarii, am convocat o sedinta speciala de Guvern pentru ziua de duminica, la ora 10.00, pentru a fi aprobate primele acte normative care vizeaza descentralizarea. Si aceste acte normative sunt in domeniul: politiei locale, sanatatii, agriculturii, Ministerul Tineretului, pentru structurile sportive care vor trece in subordinea autoritatilor locale.
   Imediat in perioada urmatoare vom avea pregatite actele normative pentru ceea ce inseamna educatie, cultura si aspectele restante din domeniul agriculturii.
   Astazi, in prima lectura, o parte dintre documente au fost prezentate, urmand ca duminica, deja, o parte din aceste acte normative sa fie adoptate.
   Cu alte cuvinte, sa trecem definitiv de la ceea ce inseamna stadiul discutiilor la stadiul actelor normative aplicate pentru realizarea efectiva a descentralizarii.
   In ceea ce priveste legea salarizarii unice, am spus-o si ieri, mesajul Guvernului este foarte clar: vom avea o singura lege pentru salarizarea tuturor persoanelor din sectorul public, care sunt platite din bani publici. Nu vom mai avea legi speciale. Vom introna dreptatea, eliminarea privilegiilor si fiecare categorie sociala va fi platita pe baza muncii si a prestatiei sociale pe care o are, si nu in ultimul rand, in concordanta cu limba care se vorbeste in Europa. Vom avea legi europene si in Romania in materia salarizarii.
   O sa-l rog pe dl. ministru Pogea, care a participat intens la toate aceste mecanisme legate de acordul de imprumut, atat cu privire la FMI, cat si mai ales la ECOFIN, sa ia cuvantul. Domnia sa, aseara tarziu s-a intors de la Bruxelles.
   Astazi, ne-a dat vestea in Guvern cu privire la acordul scris al ministrilor de Finante pentru acest imprumut. Procedura scrisa fiind indeplinita in acest moment.

   Gheorghe Pogea
   Doar cateva precizari referitoare la asistenta pe termen mediu acordata Romaniei pentru sustinerea balantei de plati. Ieri, in cadrul sedintei Ecofin, unde au participat ministrii de Finante din cele 27 state membre, presedintia ceha a supus Consiliului decizia de aprobare a acestui imprumut, a asistentei financiare, apeland la procedura consultarii scrise, pentru ca lucrurile sa se desfasoare cat mai rapid.
   Aceasta procedura de consultare scrisa asupra proiectului a fost finalizata in cursul zilei de astazi, s-a primit acordul de la cele 27 state membre. Probabil ca la ora cand discutam, avem finalizat si comunicatul secretaritului general. Din acest punct de vedere, pe langa acordul politic, Romania, de data aceasta, in ceea ce priveste asistenta de 5 miliarde euro din partea Comisiei, este in procedura de start. Urmatorii pasi inseamna memorandumul de intelegere, care este un document tehnic care va fi semnat de Guvernul Romaniei si Comisie, unde sunt stipulate toate aspectele de natura conditionalitatilor. Aici doresc sa fac o precizare: conditionalitatile pe care noi le-am agreat cu impreuna cu Comisia sunt aceleasi cu cele pe care le-am agreat impreuna cu Fondul, dat fiind faptul ca intregul pachet a facut subiectul discutiilor intre expertii Comisiei si cei ai Fondului.
   Urmatorul pas este memorandumul tehnic si, totodata, vom semna un acord de imprumut care stabileste transele de imprumut si conditiile financiare. Al treilea lucru pe care vreau sa vi-l transmit este legat de faptul ca noi speram ca prima transa din imprumut, de 1,5 miliarde euro, sa fie la dispozitia Romaniei la inceputul lunii iulie, urmand ca a doua transa sa o obtinem spre finele anului.
   Al patrulea lucru, extrem de important: autoritatile de la Bucuresti, in speta Guvernul Romaniei, si-a respectat toate angajamentele inclusiv in ceea ce priveste procedura si ajustarea bugetara despre care am mai vorbit. Acesta a fost un lucru apreciat ca fiind pozitiv, atat la Washington, cat si in Comisie.
   Al cincilea lucru: as vrea sa spun ca acest imprumut este luat in conditii mult mai avantajoase decat imprumuturile pe care noi le luam astazi, prin emisiune de titluri de stat sau certificate de trezorerie, de pe piata interna. Practic, trezoreria Bancii Centrale Europene va emite pe pietele internationale acesta solicitare si costurile eferente- care sunt mult mai mici tocmai datorita garantiilor pe care le ofera CE- vor fi transferate Romaniei.
   Acesta este un lucru extrem de important pentru ca diminueaza foarte mult volumul cheltuielilor cu dobanzile.
   Cele doua imprumuturi de la FMI si CE au intrat in linie dreapta. Prima transa de imprumut de la FMI a si sosit, urmeaza sa soseasca si a doua.
   Al saselea lucru – legat de pachetul financiar: de o asemenea maniera, ca si celelalte doua, vom proceda la inclusiv in ceea ce priveste acordul de imprumut cu Banca Mondiala. Este vorba de un miliard euro. Noi speram ca si pentru al treilea imprumut sa fim in grafic, sa fim consecventi.
   As spune un lucru extrem de important : faptul ca Romania beneficiaza de asistenta financiara externa reprezinta un avantaj din mai multe puncte de vedere. In primul rand datorita unor costuri ale finantarii mult mai reduse. Al doilea- banii de la FMI, care consolideaza rezervele internationale, sunt de natura sa mentina o stabilizare a monedei nationale si acest lucru de apreciere se poate observa. Al treilea lucru foarte important este ca toate pozitiile bugetare din bugetul general consolidat aprobat, si, in special investitiile, avem certitudinea ca vor putea fi finantate. De fapt acesta este suportul si valoarea adaugata a acestui imprumut, pentru ca permite relansarea economiei.
   Aceste efecte, asa cum le-am exprimat noi, credem ca vor aparea in a doua parte a anului, pentru ca este vorba de o ineptie specifica economiei. Nu in ultimul rand, este de natura sa mentina atractivitatea ivestitionala pentru Romania. Aceste patru lucruri sunt extrem de importante pentru noi si credem ca vor da roade cat de curand. Un scurt comentariu legat de faptul ca Romania s-a imprumutat, in primele luni ale anului, cu peste de 27 miliarde lei de pe piata interna.
   As vrea sa fac urmatoarea precizare: imprumutul pe care Romania l-a lansat sau certificatele de trezorerie si titlurile de stat au in principal doua destinatii: refinantarile, deci rambursarea ratelor care au venit la scadenta in lunile ianuarie, februarie, martie- multe dintre ele vin din anul 2008- iar o parte este destinata acoperirii deficitului. Nu trebuie sa ne mire, pentru ca noi ne-am angajat, in cadrul unei politici de sustinere a economiei, la un deficit bugetar de 4,6%, care inseamna 24,3 miliarde. Acesti bani pe care Ministerul Finantelor ii ia de piata, a doua zi ii introduce din nou pe piata, pentru ca ei sunt destinati platilor salariilor, pensiilor, investitiilor, ordonatorilor de credite care-si platesc companiile care au prestat lucrari.
   Banii nu sunt tinuti intr-un cont separat, ci sunt introdusi imediat in economie, dar de data acesta, cu rol multiplicator.
    Reporter: V-au fost impuse noi conditii in acordul cu CE legate de reforma in Justitie sau de continuarea luptei impotriva coruptiei ?
   Emil Boc: Vreau sa fac precizarea ca in acordul de imprumut nu exista nici un fel de conditionalitate intre obiectivele pe care le-ati mentionat si banii care vor fi acordati Romaniei. nu exista conditionalitate. Exista in preambul un material care face referire la ceea ce exista si in Tratatul de Aderare a Romaniei la UE. Si anume: existenta Mecanismului de Cooperare si Verificare pe Justitie, la lupta anticoruptie si la gradul de absorbtie a fondurilor comunitare. Si va mentionez exact pentru ca am si continutul acestui text din preambul, care spune ca “independent de durata si de cadrul programului de asistenta” Romania, evident va fi monitorizata conform reglementarilor europene pe partea care tine de Justitie, lupta anticoruptie transparenta utilizarii fondurilor europene. Dar, aceste lucruri nu vor fi trecute in acordul tehnic de imprumut intre Romania si UE. Aceste mentionari exista in toate documentele care se incheie intre o tara membra a UE si CE cu privire la conditiile specifice ale tarii respective.
   Reporter: Dl. prim ministru, o precizare va rog. Ati spus ceva mai devreme ca astazi a fost declansata procedura de deficit excesiv pentru Romania. Este vorba despre astazi, miercuri ?
   Gheorghe Pogea: Comisarul Almunia a precizat alaturi de alte patru tari – Malta, Letonia, Lituania si Polonia – declansarea procedurii de deficit excesiv din cauza faptului ca in cursul anului 2008, ca urmare a managementului public defectuos in ceea ce priveste finantele publice si politicilor prociclice si expansioniste s-a ajuns ca intr-un an de crestere economica, Romania sa inregistreze un deficit excesiv, peste 3%, cat priveste Pactul de crestere si stabilitate. Fiind declansata aceasta procedura sunt urmatorii pasi: se va face un raport de evaluare de catre Comisie privind faptul ca Romania intra in procedura de deficit excesiv. Apoi, acest raport de evaluare va fi supus Consiliului. Al doilea pas: recomandarile, care sunt facute de catre Comisie si supuse aprobarii Comitetului Economic si Financiar, recomandarile tuturor statele care intra in aceasta structura care sunt de natura sa limiteze deficitul si sa il aduca in marjele Tratatului, nu Pactului de crestere si stabilitate. Si desigur, daca statul membru nu va face dovada ca a luat masurile respective, el categoric va fi supus sanctiunilor care sunt prevazute in Tratat. Acum, referitor la Romania, am luat aceste masuri inca din luna decembrie, daca bine va amintiti. Am mai avut o discutie in care am spus ca nu este exclus ca Romania sa fie supusa procedurii de deficit excesiv. Am spus de atunci: colegii nostri din fosta guvernare spuneau ca nu este nici o problema, ca Romania nu va intra. Ca este datorita crizei. Nu! Deficitul excesiv nu s-a obtinut din cauza crizei, ci a fost cauzat de proasta gestiune a banului public. Si daca vreti, cheltuirii expansioniste – sa nu folosesc un alt termen – din ultimul trimestru. Peste 4 miliarde de euro s-au realizat.
   Drept urmare, masurile luate de guvern pana la aceasta ora au condus la ajustarea deficitului bugetar cu 3 puncte procentuale in decembrie, cu inca un punct si jumatate acum. Deci noi pana in anul 2011 vom ajunge in situatia de consolidare fiscala, ceea ce inseamna ca in anul 2011 deficitul va fi sub 3 la suta, cifra care este stabilita prin Pactul de crestere si stabilitate.
   Drept urmare, prin masurile pe care le-am luat, vom scapa Romania de sanctiuni, pentru ca am si luat aceste masuri si suntem convinsi ca recomandarile Consiliului si ale Comisiei se vor suprapune cu masurile de ajustare pe care noi le-am luat in planul reformelor si ajustarii deficitelor.
   Dar este un lucru si un semnal extrem de rau pentru ca o tara, care are de 6 – 7 ani de zile crestere economica, nu a avut in vedere decat masuri imediate, masuri de satisfacere a unor nevoi mai mult sau mai putin justificate. Cert este ca ele se regasesc intr-o depasire inadmisibil de mare a cheltuielilor in raport cu veniturile publice.
    Reporter: Inteleg ca ne afecteaza doar din punctul de vedere al imaginii, pentru ca masurile au fost deja luate.
   Gheorghe Pogea: Categoric.
   Emil Boc: Si posibile sanctiuni financiare. Daca acest guvern nu ar lua masurile rationale de a mentine deficitul in limite controlabile si daca noi, prin absurd, am urma politica vechiului guvern, am fi pasibili nu numai de amenzi prevazute de regulile europene, ci si de pierderea banilor europeni.
   Asta ar fi consecinta aplicarii politicii iresponsabile a vechiului guvern.
   Reporter: In bani imi puteti spune cam cat ar insemna aceste sanctiuni?
   Emil Boc: Miliarde de euro.
   Reporter: Domnule prim-ministru, nici Fondul Monetar International, nici Comisia Europeana nu sunt institutii de binefacere. Cat il va costa pe fiecare roman acest imprumut pe care l-am luat si cant veti face publice acordurile de imprumut.
   Emil Boc: Pot sa va spun doar ca ele vor pleca spre aprobare la Parlament si, evident, in acel moment, toate discutiile sunt la scena deschisa, memorandumul de intelegere va fi subiectul dezbaterilor parlamentare si al aprobarii de catre Parlament.
   Gheorghe Pogea: Vreau sa facem, domnule prim-ministru, o precizare, de ordin calitativ. In primul rand, comparativ, in orice caz, dobanzile si chestiunile aferente imprumuturilor vor fi mult mai scazute. Dau doar un singur exemplu: astazi, noi luam de pe piata interna si titluri de stat cu dobanzi cuprinse intre 11,5% si 12% si au fost si mai mari in lunile ianuarie si februarie iar asistenta financiara pe care o obtinem prin imprumuturi externe luate de la Comisia Europeana, poate sa insemne dobanzi de ordinul, de exemplu, de 3%. De la 12% la 3 % este o diferenta foarte mare. Conditiile sunt foarte, foarte avantajoase pentru Romania.
    Emil Boc: Deci cu cat ia de pe piata Uniunea Europeana banii cu atat ii da Romaniei, la cel mai mic pret posibil si ceea mai mica dobanda existenta in Europa.
   Gheorghe Pogea: Intrebarea dumneavoastra va putea primi raspuns. Noi vom avea un acord de imprumut in care vor fi stabilite exact transele de imprumut. Ar fi gresit sa spun Comisia iese pe piata, scoate banii si imediat in urmatoarele zile ii transfera. Deci, cand vor fi dobanzile la momentul respectiv, dar in orice caz dobanzile de pe piata internationala mai ales cand este vorba de imprumut de catre Comisie sunt avantajoase.
   Reporter: De la inceputul guvernarii, ne spuneti ca doriti sa relansati economia prin investitii masive, noua-zece miliarde de lei. Suntem aproape la jumatatea anului, puteti sa ne spuneti ce investitii s-au realizat pana acum?
   Emil Boc: V-as ruga sa mergeti pe autostrada Transilvania, sa mergeti pe centura Ploiestiului, sa mergeti sa vedeti la Autostrada Bucuresti – Ploiesti sa vedeti lucrarile in desfasurare care reprezinta direct bani dati de Guvernul Romaniei. V-as ruga sa mergeti in satele, comunele si orasele Romaniei cei 6.200 de miliarde de lei vechi pe care, de exemplu i-am alocat prin Ordonanta 7 pentru sustinerea lucrarilor de infrastructura din domeniul agriculturi, din domeniul alimentarii cu apa etc. De asemenea au fost banii alocati pentru izolarea termica a blocurilor si v-as ruga sa mergeti in orasele Romaniei sa vedeti aceste proiecte care sunt multe dintre ele in desfasurare si reprezinta infuzie masiva de bani publici in aceste lucrari de infrastructura. Si nu in ultimul rand sa va uitati la acel miliar de euro pe care l-am platit ca datorii ale vechiului guvern si bani care s-ai intors in economie intr-o forma sau alta. Si mai sunt situatii in care acesti bani au efect multiplicator in economia romaneasca.
   Reporter: Din cei 10 miliarde, puteti sa ne spuneti aproximativ cati?
   Gheorghe Pogea: In primul rand, toate deschiderile de credite aferente investitiilor, in primele 3 luni, au fost asigurate de Ministerul Finantelor. Al doilea lucru: volumul cheltuielilor de investitii, in primele 3 luni, se cifreaza la 4,4 miliarde lei, deci peste un miliard de euro. Va mai informez ca, la solicitarea primului-ministru, lunar, trimestrial si la finele semestrului, vor fi prezentate si va vom aduce la cunostinta cheltuielile de investitii si executia bugetara aferente fiecarei luni si fiecarui minister. In trimestrul unu din 2009 ne-am incadrat in tinta de deficit stabilita de FMI, care in valoare absoluta insemna 8,3 miliarde lei. Am realizat 7,9 miliarde lei, deci un deficit de 1,5% din PIB.
    Sursa: site-ul Guvernului Romaniei

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close