Briefing de presa sustinut de ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea la finalul sedintei de guvern din 29 iulie

   Doua probleme as vrea sa aduc in discutie.
   Prima va fi o continuare la cele spuse de primul-ministru Emil Boc referitor la discutiile care privesc imprumutul de la FMI si anume faptul ca romanii platesc zeci de mii de euro pentru acest imprumut. Vreau sa aduc din partea ministerului Finantelor clarificari foarte exacte.
   Si a doua: vreau sa va spun ca astazi in Guvern – si am sa incep cu acest lucru – a fost aprobat un Memorandum referitor la reducerea sau trecerea la etapa a doua de reducere a taxelor si tarifelor parafiscale.
   Dupa cum stiti, prima reducere a parafiscalitatii din Romania s-a finalizat in 17 iunie 2009 si a cuprins reducerea a 191 de taxe si tarife.  Cand spun reducere este fie reducere, fie comasare, fie anulare.
   Ne-am propus etapa a doua. Au ramas circa 300 de taxe din cele 491.
   Etapa a doua va cuprinde urmatorul calendar pe care vreau sa-l aduc la cunostinta publicului.
   Pana pe data de 7 august se va infiinta din nou grupul interministerial, care va proceda, ca in prima etapa, la analiza si evaluarea celorlalte taxe si tarife care sunt in coordonarea diferitelor ministere.
    Elaborarea actelor normative va trebui sa inceapa pe data de 15 septembrie 2009 si initierea acestora de aprobare in Guvern in 30 septembrie. Dorim ca la finele lunii septembrie sa avem, din nou, o a doua etapa de reducere a taxelor si tarifelor in Romania.
   Vrem ca pana la finele anului, asa cum ne-am angajat, sa reducem substantial numarul acestor taxe si tarife, multe dintre ele nefacand decat sa puna contribuabilii pe drumuri, costurile de administrare in multe cazuri fiind mai ridicate decat veniturile pe care le obtinem la stat.
   Acesta este un exemplu pe care am vrut sa il precizez.
   Acum, un lucru extrem de important, pentru ca am vazut multe dezbateri in presa referitor la ce se intampla cu banii pe care ii primim de la FMI si Banca Europeana si ca nimic nu s-a vazut din ei.
   Ministerul Finantelor Publice si Guvernul are obligatia sa faca urmatoarele precizari: in primul rand, acest acord de finantare externa se intinde pe o perioada de 24 de luni. Consecinta: pana in prezent nu s-a luat decat o singura transa din cele opt de la FMI. Cele 12,95 miliarde de euro sunt impartite in opt transe. Prima transa de 4,37 drepturi speciale de tragere sau 5 miliarde de euro a fost trasa. Atat.  Beneficiar este BNR. Rolul ei este reducerea presiunii pe pietele financiare, consolidarea rezervei valutare, mentinerea inflatiei in parametrii normali, reducerea presiunii asupra cursului de schimb. Si in nici un caz nu este vorba de dobanzi si impozite pe care Guvernul le va pune romanilor ca sa plateasca aceste dobanzi. Este un lucru fals acest lucru care s-a spus. Repet. Doar o transa s-a luat din cele 13 miliarde si a fost primita de catre BNR, care o gestioneaza si ii ramburseaza.
   Mecanismul este simplu. Astazi, bancile comerciale au la BNR rezerve minime obligatorii – stiti ca rezervele au fost reduse – pentru care  banca plateste dobanzi. Odata cu reducerea rezervelor minime obligatorii, acesti bani de la FMI vin sa consolideze si sa le inlocuiasca, ca atare nu se platesc dobanzi suplimentare sau costuri suplimentare fata de situatia actuala.
   Am vrut sa fac aceasta precizare pentru ca a fost intrebarea: “Ce ati facut cu banii?”. Acesta este raspunsul. Si iata ca avem o consolidare a cursului de schimb, o reducere a presiunii pe pietele financiare, presiune cauzata de intrarile mai putine de capital privat generate de randu-i de criza.
   Al doilea lucru: Comisia Europeana. Impreuna cu CE am stabilit acest Memorandum si acord de imprumut pentru 5 miliarde. El se desfasoara tot pe o perioada de 24 de luni si banii ii vom primi in cinci transe. As vrea sa fac o precizare. Nu asa cum s-a lasat sa se inteleaga. Pana astazi, de la CE, Romania si Guvernul nu a cheltuit nici un leu. Banii, prima transa, au intrat luni. Mai exact, premierul a spus 1,5 miliarde – exact sunt 1 miliard 487 – si urmeaza sa fie cheltuiti, asa cum au destinatie prin acordul de imprumut pentru sustinerea balantei de plati.
   Am auzit in mass-media si la televiziune ca ei nu trebuie folositi pentru sustenabilitatea deficitului, ci pentru investitii. Pai, pentru investitii sunt. Ei sunt destinati sa acopere cu resurse cheltuielile bugetare. Acesta este scopul lor. Deci, doar prima transa a intrat. Si nu s-a cheltuit nimic. Urmeaza ca in luna iulie, august sa consumam acesti bani.
   A doua transa de la CE va intra in decembrie 2009, conform programului, si va fi in valoare de 1 miliard de euro. Iar urmatoarele trei transe: in trimestrul II 2010, a patra transa in trimestrul IV 2010 si ultima transa in trimestrul II 2011. Nu putem vorbi ca in Romania au intrat 20 miliarde de euro. Nu se simte nimic in economie. Nu s-au facut investitii.
   Eu doresc sa informez foarte corect publicul. Investitiile care au fost facute pe sase luni de zile fara sa utilizeze un leu de la CE sunt in valoare de 12,9 miliarde de lei – peste 3 miliarde de euro. Inclusiv cele locale. Pentru ca as vrea sa spun ca in istoria utilizarii banului public pentru investitii, peste 30% sunt investitiile pe care le fac autoritatile locale. Am vazut ca multi dintre colegi se mirau: ce s-a intamplat cu banii?
   Iar de la Banca Mondiala doresc sa precizez ca discutam despre 1 miliard euro in pachetul de finantare. Prima transa de 300 de milioane o asteptam in septembrie 2009. Urmatoarele doua, de 330 de milioane, vor fi in decembrie – ianuarie, respectiv ultima spre finalul anului 2010.
   Deci toate aceste imprumuturi pe care le-am luat, pachet de finantare externa, impreuna cu banca nationala, au rolul de a consolida, in primul rand, politica fiscala si a reduce, in ultima instanta, nevoile de finantare ale Guvernului. Apropo de dobanzi: una dintre masurile extrem de benefice pentru Romania si pentru cetatenii acestui stat este ca dobanzile la care am luat aceste imprumuturi sunt mult mai scazute decat ceea ce guvernul, ministerul Finantelor in speta, obtine astazi de pe piata interna. Doresc sa va reamintesc ca in lunile ianuarie si februarie 2009 ne-am imprumutat si cu dobanzi de 14, 24%. Ori aceste dobanzi, e adevarat, sunt luate in euro, la nivel de 3, cu costuri de finantare foarte reduse. Asta inseamna o economie in bugetul public, iar in momentul cand le vom rambursa, cel putin de la Comisia Europeana, noi credem ca vom fi in zona euro din Uniunea Europeana si ca va disparea aceasta diferenta de curs valutar. Iata un dublu avantaj. Am vrut sa fac aceste precizari pentru ca mereu s-a lansat si s-a acreditat ideea ca romanii au primit 20 de miliarde si nu stiu ce au facut cu ei. Am primit doar o transa de la Comisia Europeana si nu am cheltuit un leu din ea, si toate investitiile care s-au facut in Romania, s-au facut, astazi, din venituri obtinute din economie si din imprumuturile de pe piata interna. Si ultimul lucru, care nu este lipsit de importanta: in ciuda acestor dificultati financiare si a rezultatului semestrul I pe care il fac astazi, oficial, public, pentru ca mai devreme l-am prezentat in de guvern, semestrul I s-a incheiat cu un deficit de 2,7% din produsul intern brut respectiv, respectiv 14,35 de miliarde, iar tinta de deficit a fost 14,5 miliarde. Nivelul veniturilor pe semestrul I a fost mai scazut cu 5,1 fata de aceeasi perioada a anului trecut si reflecta efectele crizei financiare si economice asupra capitalului privat in mod special. Am vrut sa aduc la cunostinta toate aceste lucruri pentru a informa corect publicul si telespectatorii si bineinteles pe dumneavoastra.
Multumesc.
   Redactor: Ati fost mandatat de guvern sa decideti contractul de administrare cu Fondul Proprietatea?.
   Gheorghe Pogea: Nu. Problema este urmatoarea: in legatura cu Fondul Proprietatea, o Hotarare de Guvern in legatura cu Adunarea Actionarilor care trebuia sa aiba loc luni spune ca MFP trebuie sa primeasca mandat din partea guvernului. Miercuri, in sedinta de guvern va trebui sa fie dat un mandat pentru a se respecta legalitatea.
   Redactor: As dori sa va intreb daca, in momentul de fata, excludeti in totalitate majorarea TVA sau a cotei unice, pentru 2009 sau 2010.
   Gheorghe Pogea: Ca sa va pot raspunde la o asemenea intrebare trebuie sa parcurgem cel putin evolutiile si analizele impreuna cu expertii FMI. Dar pentru anul 2009 nu am avut in vedere si nu avem in vedere majorarea taxelor semnificative.
   Redactor: Dar pentru 2010 nu excludeti, sa inteleg?
Gheorghe Pogea: Nu am facut aceasta analiza. Nu discutam. Este prematur sa discutam acum.
   Redactor: Ce tinta de deficit bugetar veti negocia cu FMI?
   Gheorghe Pogea: Va spun doar pe scurt, poate nu e bine inaintea discutiile oficiale. In orice caz, dorim sa avansam ideea de majorare a deficitului cel putin cu scaderea veniturilor din economie, datorita crizei.
   Este unul dintre obiectivele noastre. Si in continuare sa asiguram resursele pentru efectuarea programul de investitii asa cum este stabilit astazi in buget, respectiv aproape 9 miliarde de euro.
   Redactor: Mai am o intrebare: De ce ati adoptat proiectul de lege privind Acordul stand-by cu FMI atat de tarziu avand in vedere ca el a fost aprobat in board-ul FMI in luna mai ?
   Gheorghe Pogea: Nu se poate face nici o speculatie legata de acest lucru, el trebuie aprobat in Parlament pana in toamna, ori Parlamentul este in vacanta parlamentara. Nu este nici un fel de conditionalitate. De fapt, astazi am prezentat proiectul de lege, ratificarea de catre Guvern. Nu este tarziu pentru ca nu a influentat cu nimic nici transele de imprumut, nici conditionalitatile, nu este nici o legatura.
   Redactor: Despre imprumutul de tip club-loan, care ne-a fost conformat de catre bancile comerciale, nu ne-ati spus nimic.
   Gheorghe Pogea: Noi intentionam si lucram in continuare chiar pentru o subscriptie publica, pentru ca Ministerul Finantelor Publice este autorizat de lege sa gaseasca cele mai bune solutii pentru a reduce riscurile valutare, reducerea costurile cu dobanzile si sa apeleze la cele mai bune solutii care ii stau in putinta pentru a asigura echilibrul bugetar.