Mobilitatea forţei de muncă: de ce munca în echipă este soluţia

Autor: Tom Standring, Director Executiv
Human Capital – Departamentul de Asistenta Fiscala,  Ernst & Young Romania

Multe companii au inclus mobilitatea forţei de muncă în strategia lor de afaceri. Se constată însă o creştere rapidă a riscurilor de natură fiscală şi juridică ce decurg din derularea proiectelor de mobilitate internaţională a angajaţilor. Între departamentele fiscal, juridic şi de resurse umane ale companiilor ar trebui să existe o cooperare strânsă în vederea reducerii acestor riscuri şi a costurilor asociate, adoptând astfel o abordare eficace a mobilităţii globale. Munca în echipă ar trebui să înlocuiască lipsa de comunicare.
În ultimii ani, au crescut riscurile care decurg din obligaţiile fiscale legate de mobilitatea personalului. Autorităţile fiscale inspectează cu mai multă severitate detaşările angajaţilor la nivel internaţional. Atât numărul, cât şi complexitatea controalelor au cunoscut o creştere importantă. Autorităţile fiscale pot face schimb de informaţii mult mai uşor, deşi nu putem estima încă în ce măsură se folosesc de acest avantaj; cu toate acestea, autorităţile fiscale se raportează la angajaţii care participă la programele de mobilitate globală ca la o sursă suplimentară de venituri în această perioadă de creştere a deficitului fiscal.
Prin urmare, incidenţa penalităţilor a crescut alarmant. Recent, o companie europeană a fost sancţionată cu o amendă de aproximativ un milion de euro pentru că a reţinut o sumă mai mică de  impozit pe veniturile realizate în străinătate în cazul unui singur angajat detaşat în altă ţară.
Concluziile Studiului privind eficacitatea procesului de mobilitate globală a forţei de muncă în 2009 efectuat de Ernst & Young arată că multe societăţi sunt la curent cu aceste riscuri de ordin fiscal. La întrebarea: care sunt principalele zone de risc din procesul de mobilitate globală, 63% dintre respondenţi au răspuns „declararea şi reţinerea impozitului pe venit”, acesta obţinând cel mai mare procent dintre toate. Cum pot companiile să reducă aceste riscuri legate de obligaţiile fiscale?
Un răspuns ar putea fi prin externalizarea procedurilor administrative fiscale şi juridice. Dat fiind că mobilitatea forţei de muncă este un proces complex, chiar şi companiile multinaţionale vor întâmpina dificultăţi în a urmări toate schimbările petrecute în atât de multe ţări. Din cauza acestui grad mare de complexitate, este foarte riscant ca sarcina de a gestiona problemele referitoare la impozitul pe venit să îi revină angajatului.
Cu toate acestea, externalizarea unor servicii către specialişti reprezintă numai o parte a soluţiei. În cadrul companiei, mediul actual privind riscurile necesită o cooperare strânsă între echipele care se ocupa de aspectele fiscale, juridice şi de resurse umane. Doar munca în echipă între persoanele din interiorul şi din exteriorul companiei va face posibilă definirea şi implementarea unor procese solide în cadrul strategiei privind mobilitatea globală a angajaţilor, procese care iau în calcul toate aspectele relevante de natură fiscală, juridică şi de resurse umane. O astfel de abordare integrată din partea companiei constituie condiţia necesară pentru existenţa unei relaţii eficiente de colaborare cu specialiştii externi.

Din nefericire, puţine companii au o abordare integrată în acest sens. În cele mai multe cazuri, se produce o ruptură între departamentele fiscal, juridic şi de resurse umane. În cazul unor companii, fiecare departament seamănă cu o unitate separată bucurându-se de o „splendidă izolare”. În consecinţă, cunoştinţele şi experienţa privind mobilitatea globală sunt dispersate, parţiale şi incomplete.
De exemplu, conform aceluiaşi Studiu privind eficacitatea procesului de mobilitate globală a forţei de muncă în 2009 realizat de Ernst&Young, 81% din companii declară că intenţionează să reducă o parte din costurile cu mobilitatea globală, însă 58% au afirmat că nu ştiu care este costul exact al proiectelor de mobilitate desfăşurate. Ca o anecdotă, recent am întrebat un director de resurse umane care se ocupă de mobilitatea globală în cadrul unei companii mari în câte ţări compania respectivă avea angajaţi. Răspunsul a fost în 120 de ţări. Când l-am întrebat pe omologul său din departamentul de taxe în câte ţări compania avea unităţi, răspunsul a fost 91. Ambii au fost uimiţi de diferenţa semnificativă dintre cele două numere.
Mult prea frecvent, departamente diferite ignoră problemele celorlalte departamente până când devine prea târziu. Deoarece departamentul de resurse umane încă se ocupă de regulă de programul de mobilitate globală, găsim nenumărate exemple în care acesta întocmeşte şi semnează contracte de mobilitate internaţională care prezintă riscuri mari din punct de vedere fiscal. Cunoaştem însă şi cazuri în care departamentul fiscal şi cel juridic îşi reduc riscurile proprii cu posibilitatea creşterii altor riscuri. De exemplu, dacă departamentul fiscal şi cel juridic „dictează” ca toate contractele angajaţilor detaşaţi în străinătate să fie încheiate exclusiv cu societatea din ţara gazdă, atunci există posibilitatea apariţiei riscurilor privind cursul de schimb, aspecte legate de asigurările sociale, precum şi a unor disensiuni între angajaţii locali şi cei străini din ţările gazdă.
Singura modalitate de a face lucrurile să avanseze este munca în echipă: colaborarea între departamentul fiscal, juridic şi cel de resurse umane şi societatea către care se externalizează anumite proceduri. Având în vedere că axarea pe interesele propriului departament poate fi deja parte din cultura organizaţională, se recomandă implicarea conducerii companiei. Aceasta trebuie să insiste pe formarea de echipe interdisciplinare care să se ocupe de mobilitatea globală a forţei de muncă de o manieră integrată şi completă.
Unele companii au început să adopte deja această abordare. Acestea demonstrează în practică avantajele colaborării între departamentul fiscal, juridic şi cel de resurse umane. Alte companii ar trebui să urmeze acest exemplu cât mai curând, îndeosebi acum când se observă o intensificare a riscurilor de ordin fiscal şi juridic privind mobilitatea forţei de muncă.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close