Tariful vamal comun – Nomenclatura combinata – Clasificare tarifara – Bucati si organe congelate de cocosi si de gaini – Aderarea Estoniei – Masuri tranzitorii – Produse agricole – Stocuri excedentare – Regulamentul (CE) nr. 1972/2003

HOTARAREA CURTII DE JUSTITIE A COMUNITATII EUROPENE
(Camera a treia)
29 octombrie 2009

In cauza C 140/08,
avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 234 CE de Tallinna Halduskohus (Estonia), prin decizia din 19 martie 2008, primita de Curte la 7 aprilie 2008, in procedura

Rakvere Lihakombinaat AS
impotriva
Põllumajandusministeerium,
Maksu  ja Tolliameti Ida maksu  ja tollikeskus,

CURTEA (Camera a treia),
compusa din domnul J. N. Cunha Rodrigues, presedintele Camerei a doua, indeplinind functia de presedinte al Camerei a treia, doamna P. Lindh (raportor) domnii A. Rosas, U. Lõhmus si A. Arabadjiev, judecatori,
avocat general: domnul D. Ruiz Jarabo Colomer,
grefier: doamna C. Strömholm, administrator,
avand in vedere procedura scrisa si in urma sedintei din 3 septembrie 2009,
luand in considerare observatiile prezentate:
– pentru Rakvere Lihakombinaat AS, de K. Kask, advokaat;
– pentru guvernul estonian, de domnul L. Uibo, in calitate de agent;
– pentru Comisia Comunitatilor Europene, de domnul A. Sipos, de doamnele H. Tserepa Lacombe si K. Saaremäel Stoilov, in calitate de agenti,
avand in vedere decizia de judecare a cauzei fara concluzii, luata dupa ascultarea avocatului general,
pronunta prezenta
Hotarare
1. Cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare priveste interpretarea anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Editie speciala, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificata prin Regulamentul (CE) nr. 1789/2003 al Comisiei din 11 septembrie 2003 (JO L 281, p. 1), precum si interpretarea Regulamentului (CE) nr. 1972/2003 al Comisiei din 10 noiembrie 2003 privind masurile tranzitorii care urmeaza sa fie adoptate in ceea ce priveste schimburile de produse agricole in contextul aderarii Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a Sloveniei si a Slovaciei (JO L 293, p. 3, Editie speciala, 03/vol. 50, p. 100), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 230/2004 al Comisiei din 10 februarie 2004 (JO L 39, p. 13, Editie speciala, 03/vol. 53, p. 186, denumit in continuare „Regulamentul nr. 1972/2003”).
2. Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre Rakvere Lihakombinaat AS (denumita in continuare „RLK”), pe de o parte, si Põllumajandusministeerium (Ministerul Agriculturii), precum si Maksu  ja Tolliameti Ida maksu  ja tollikeskus (Centrul Fiscal si Vamal Est al Administratiei Fiscale si Vamale, denumit in continuare „MTA”), pe de alta parte, in legatura cu impozitarea unor stocuri excedentare de carne de pui congelata.

Cadrul juridic
Dreptul comunitar
Nomenclatura combinata
3. Nomenclatura combinata (denumita in continuare „NC”), instituita prin Regulamentul nr. 2658/87, este intemeiata pe sistemul armonizat mondial de descriere si codificare a marfurilor (denumit in continuare „SA”) elaborat de Consiliul de Cooperare Vamala, care a devenit ulterior Organizatia Mondiala a Vamilor, si instituit prin conventia internationala incheiata la Bruxelles la 14 iunie 1983 si aprobata in numele Comunitatii prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Editie speciala, 02/vol. 3, p. 199). NC reia pozitiile si subpozitiile cu sase cifre din SA, fiindu i proprii numai a saptea si a opta cifra, care formeaza subdiviziuni.
4. In versiunea SA din anul 2002, pozitia 0207 care figureaza in capitolul 2 si este intitulata „Carne si organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate, de pasari de la pozitia 0105” contine in scopul clasificarii cocosilor si gainilor subpozitia 0207 14, intitulata la randul sau „Bucati si organe, congelate”.
5. Potrivit consideratiilor generale de la notele explicative din capitolul 2 din SA referitor la carne si organe comestibile:
„Capitolul cuprinde carnea in carcasa (corpul animalului cu sau fara cap), in semicarcase […], in sferturi, in bucati etc., organele si faina si pudra din carne sau din organe de orice animal […], proprii alimentatiei umane.
[…]
La modul general, organele pot fi grupate in patru categorii:
(1) Cele folosite in principal pentru alimentatia umana, cum sunt capul si unele parti ale capului (inclusiv urechile), picioarele, coada, inima, limba, diafragma, fleica, prapurul, grumazul, momitele (timusul).
(2) Cele ce nu pot fi folosite decat pentru prepararea produselor farmaceutice, cum sunt vezica biliara, glandele suprarenale, placenta.
(3) Cele ce pot fi folosite pentru alimentatia umana sau pentru prepararea produselor farmaceutice, cum sunt ficatul, rinichii, plamanii, creierul, pancreasul, splina, maduva spinarii, ovarele, uterul, testiculele, ugerul, tiroida, hipofiza.
(4) Cele care, cum este pielea, pot fi folosite in alimentatia umana, dar si pentru alte utilizari (de exemplu pentru industria pielariei)
[…]
Capitolul nu cuprinde decat carnea si organele prezentate in urmatoarele stari, indiferent daca au fost sau nu supuse unui tratament termic incomplet cu apa calda sau aburi (de exemplu oparirea sau albirea), dar neavand drept efect fierberea reala a produselor:
(1) Proaspete […]
(2) Refrigerate […]
(3) Congelate […]
(4) Sarate sau in saramura sau chiar uscate sau afumate.
[…]
Carnea si organele prezentate sub formele citate la alineatele (1)-(4) de mai sus se clasifica la acest capitol chiar daca au fost […] taiate in felii, maruntite sau tocate.” [traducere neoficiala]
6. Versiunea NC aplicabila faptelor din actiunea principala rezulta din Regulamentul nr. 1789/2003, intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004. Partea a doua a acesteia contine tabelul taxelor. Sectiunea I din aceasta parte, intitulata „Animale vii si produse ale regnului animal”, cuprinde un capitol 2, intitulat la randul sau „Carne si organe comestibile”, in care figureaza pozitia 0207, cu urmatorul cuprins:
„0207 Carne si organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate, de pasari de la pozitia 0105:
–      de cocosi si de gaini:
[…]
0207 14 – –  Bucati si organe, congelate:
– – –   Bucati:
0207 14 10 – – – –  dezosate
[…]
– – –  Organe:
0207 14 91 – – – –  Ficat
0207 14 99 – – – –  altele”.
7. In notele explicative la Nomenclatura combinata ale Comunitatii Europene, publicate la 23 octombrie 2002 (JO C 256, p. 1), consideratiile generale nr. 2, 4 si 5 privind partea a doua sectiunea I capitolul 2 din NC prevad:
„(2) Termenii «carne» si «organe», in sensul acestui capitol, sunt definiti in notele explicative la [SA], consideratii generale de la capitolul 2.
[…]
(4) In notele explicative la [SA], consideratii generale de la capitolul 2 se face distinctia intre carnea si organele de la acest capitol si produsele de la capitolul 16. Totusi, se clasifica la capitolul 2 carnea si organele crude, taiate (tocate), dar nu altfel preparate care sunt simplu ambalate intr o folie din material plastic (chiar sub forma de carnat) numai in vederea usurarii manipularii si a transportului.
(5) In scopul deosebirii intre bucatile dezosate si bucatile nedezosate, cartilagiile si tendoanele nu sunt considerate oase.” [traducere neoficiala]
8. Nota explicativa la subpozitiile 0207 14 10-0207 14 99 indica faptul ca notele explicative la subpozitiile 0207 13 10 la 0207 13 99 se aplica mutatis mutandis. Acestea din urma au urmatorul cuprins:
„0207 13 10 Dezosate
Se clasifica la aceasta subpozitie carnea de cocosi, gaini si pui, dezosate, oricare ar fi partea corpului din care provine.
[…]
0207 13 99 altele
Se clasifica la aceasta subpozitie organele comestibile si in special inimi, creste si ciocuri, cu exceptia ficatului.
Se clasifica de asemenea la aceasta subpozitie picioarele de cocosi, gaini si pui.” [traducere neoficiala]
9. Regulile generale pentru interpretarea NC, care figureaza in prima parte titlul I A din aceasta, prevad:
„Clasificarea marfurilor in [NC] se efectueaza in conformitate cu principiile urmatoare:
(1) Enuntul titlurilor sectiunilor, capitolelor sau subcapitolelor se considera ca avand numai o valoare orientativa, clasificarea considerandu se legal determinata in cazul in care este in conformitate cu textul pozitiilor si notelor de sectiuni sau de capitole si, in cazul in care nu sunt contrare termenilor utilizati in respectivele pozitii si note, in conformitate cu urmatoarele reguli:
(2) […]
(b) Orice mentiune a unui material de la o pozitie determinata se refera la acest material fie in stare pura, fie amestecat sau asociat cu alte materiale. […] Clasificarea acestor produse amestecate […] se efectueaza in conformitate cu principiile enuntate la regula 3.
(3) Atunci cand marfurile ar putea fi clasificate la doua sau mai multe pozitii prin aplicarea regulii 2 [litera] (b) sau in orice alt caz, clasificarea se face dupa cum urmeaza:
(a) Pozitia cea mai specifica trebuie sa aiba prioritate fata de pozitiile cu un continut mai general. Cu toate acestea, in cazul in care doua sau mai multe pozitii se refera fiecare numai la o parte din materialele care compun un produs amestecat […], aceste pozitii se considera, in raport cu produsul […], la fel de specifice, chiar daca una dintre pozitii ofera o descriere mai precisa sau mai completa.
(b) Produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite si marfurile prezentate in seturi conditionate pentru vanzarea cu amanuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3 [litera] (a), se clasifica dupa materialul sau articolul care le confera caracterul esential, in cazul in care este posibila efectuarea acestei determinari.
[…]” [traducere neoficiala]
Regulamentul nr. 1972/2003
10. Articolul 41 primul paragraf din Actul privind conditiile de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia si a Republicii Slovace si adaptarile tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana (JO 2003, L 236, p. 33) permite Comisiei Comunitatilor Europene sa adopte masuri pentru a facilita trecerea noilor state membre la regimul care rezulta din aplicarea politicii agricole comune. Aceasta dispozitie prevede ca aceste masuri tranzitorii „pot fi adoptate pe parcursul unei perioade de trei ani de la data aderarii si nu trebuie aplicate dupa aceasta perioada”. Comisia a adoptat Regulamentul nr. 1972/2003 intemeindu se in special pe aceasta dispozitie.
11. Potrivit considerentului (1), Regulamentul nr. 1972/2003 urmareste „a evita riscurile devierii traficului comercial in detrimentul organizarii comune a pietelor agricole ca urmare a aderarii a zece noi state la Uniunea Europeana, la 1 mai 2004”. Tinand seama de aceste riscuri, considerentul (3) al acestui regulament subliniaza ca este necesara „aplicarea unor taxe care sa descurajeze mentinerea unor stocuri excedentare in noile state membre”.
12. In acest scop, articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1972/2003 impune noilor state membre sa aplice taxe detinatorilor de stocuri excedentare de produse puse in libera circulatie la 1 mai 2004. Alineatul (5) al aceluiasi articol precizeaza ca aceasta obligatie se aplica, in cazul Estoniei, printre altele, produselor clasificate la subpozitia 0207 14 10 din NC.
13. Articolul 4 alineatul (2) din acest regulament prevede:
„Pentru a stabili stocurile excedentare ale fiecarui detinator, noile state membre iau in special in considerare:
(a) media stocurilor disponibile in cursul anilor care preceda aderarea;
(b) fluxurile comerciale existente in cursul anilor care preceda aderarea;
(c) imprejurarile care au determinat crearea stocurilor.
Notiunea de stocuri excedentare se aplica produselor importate in noile state membre sau originare din aceste state. Notiunea de stocuri excedentare se aplica, de asemenea, produselor destinate pietei noilor state membre.
[…]”
14. Pentru a asigura corecta aplicare a taxei asupra stocurilor excedentare, articolul 4 alineatul (4) din regulamentul mentionat prevede ca noile state membre fac fara intarziere inventarul stocurilor disponibile la 1 mai 2004 si comunica Comisiei, la 31 iulie 2004 cel tarziu, cantitatile de produse din stocurile excedentare.
15. Potrivit articolului 10, Regulamentul nr. 1972/2003 se aplica intre 1 mai 2004 si 30 aprilie 2007.
Regulamentul nr. 853/2004
16. Punctul 1.14 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igiena care se aplica alimentelor de origine animala (JO L 139, p. 55, Editie speciala, 03/vol. 56, p. 71) defineste carnea separata mecanic (denumita in continuare „CSM”) astfel:
„produsul obtinut prin indepartarea carnii de pe oasele acoperite de carne dupa dezosare sau de pe carcasele de pasari, prin mijloace mecanice care determina distrugerea sau modificarea structurii fibroase a muschilor”.
Dreptul national
17. La 7 aprilie 2004, parlamentul estonian a adoptat Legea privind taxa asupra stocurilor excedentare (Üleliigse laovaru tasu seadus, RT I 2004, 30, 203).
18. Printr o hotarare din 5 octombrie 2006, Riigikohus (Curtea Suprema) a declarat inaplicabil articolul 6 alineatul 1 din aceasta lege, considerat contrar Regulamentului nr. 1972/2003. Aceasta instanta a decis ca obligatia de a aplica un coeficient de 1,2 in cadrul calculului stocului reportat pe care il instituie aceasta dispozitie nu permite un tratament suficient de diferentiat al fiecarui operator.
19. Pentru a da curs acestei decizii, parlamentul estonian, printr o lege adoptata la 25 ianuarie 2007 (RT I 2007, 12, 65), a adus mai multe modificari legii initiale. Legea astfel modificata (denumita in continuare „ÜLTS”) a intrat in vigoare la 16 februarie 2007 si se aplica retroactiv situatiilor nascute incepand cu 1 mai 2004.
20. In temeiul articolului 7 din ÜLTS, „stocul excedentar” este egal cu diferenta dintre stocul efectiv detinut la 1 mai 2004 si stocul reportat.
21. Articolul 6 alineatul (1) din ÜLTS defineste notiunea „stoc reportat” ca fiind media anuala a stocurilor detinute in cursul celor patru ani dinaintea aderarii Republicii Estonia la Uniune (anii 2000-2003) multiplicata cu 1,2. In scopul atenuarii rigorii acestei reguli pentru operatorii care nu au exercitat o activitate relevanta in cursul acestor patru ani de referinta, articolul 6 mentionat edicteaza in plus doua reguli speciale. Pe de o parte, un operator a carui activitate pe piata relevanta a inceput dupa anul 2003 trebuie sa dovedeasca faptul ca stocul sau la 1 mai 2004 este egal cu „cantitatea […] pe care, in mod normal, o poate produce, vinde sau ceda ori dobandi in alt mod, fie cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit”. Pe de alta parte, potrivit alineatului (3) al aceluiasi articol, pentru operatorii care au cel putin un an de activitate pe piata relevanta la 1 mai 2004, stocul reportat este „stocul mediu detinut la 1 mai in cursul ultimilor ani de exploatare” sau stocul detinut la 1 mai 2003, cantitatea astfel stabilita fiind multiplicata cu 1,2.
22. Potrivit articolului 10 din ÜLTS, stocul reportat si stocul excedentar se calculeaza de catre Ministerul Agriculturii pe baza unei declaratii a operatorului. La cererea motivata a acestuia, ministerul mentionat poate tine seama de anumiti factori care pot explica o crestere a stocurilor, independenta de orice activitate speculativa, precum cresterea volumului de productie, de procesare sau de vanzari al operatorului in cursul anului precedent, termenul de maturare a produselor agricole, faptul ca stocurile au fost constituite inaintea trimestrului trei al anului 2003, scaderea volumului de exporturi sau de vanzari din motive independente de operator sau alte elemente independente de acesta din urma.
23. Aceste din urma dispozitii sunt completate de articolul 23 din ÜLTS care defineste un anumit numar de imprejurari in care stocul reportat poate fi majorat pentru a tine seama de dezvoltarea activitatii operatorului economic in perioada cuprinsa intre 1 mai 2003 si 1 mai 2006.
Actiunea principala si intrebarile preliminare
24. RLK este o intreprindere estoniana din sectorul agroalimentar. In cadrul fabricarii produselor sale, aceasta utilizeaza bucati congelate de carne de pasare dezosata mecanic, denumite CSM.
25. Prin decizia din 30 martie 2007, Ministrul Agriculturii a stabilit la 83 462 kg stocul excedentar de bucati de pui congelate detinut de RLK. La 30 aprilie 2007, MTA a emis, asadar, o decizie de impunere in cuantum de 1 337 237 EEK (aproximativ 90 000 de euro la cursul de schimb actual) cu titlu de taxa pe stocurile excedentare.
26 . In cadrul actiunii formulate impotriva acestei decizii de impunere la instanta de trimitere, RLK arata ca produsele in cauza nu se incadreaza la subpozitia 0207 14 10, ci la subpozitia 0207 14 99, astfel incat acestea nu puteau fi supuse taxei respective. De fapt, aceste produse nu ar fi bucati de pui congelate, ci s ar prezenta sub forma de amestec lichid compus din bucati de carne și din tesuturi moi obtinute prin procesarea mecanica a oaselor de pui. In plus, RLK sustine ca Regulamentul nr. 1972/2003 se opune anumitor dispozitii ale ÜLTS privind calculul stocurilor excedentare.
27. Avand indoieli cu privire la clasificarea tarifara a produselor in cauza in actiunea principala si la interpretarea Regulamentului nr. 1972/2003, Tallinna halduskohus (Tribunalul Administrativ din Tallin) a hotarat sa suspende judecarea cauzei și sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
„1) [CSM], congelata, obtinuta prin dezosarea mecanica a cocosilor si a gainilor ([…] definita pentru prima oara la punctul 1.14 din anexa I la Regulamentul [nr. 853/2004]) trebuie clasificata, la data de 1 mai 2004, la subpozitia NC 0207 14 10 sau [la subpozitia] NC 0207 14 99 […]?
2) In cazul in care produsul descris la intrebarea [1] trebuie clasificat la subpozitia NC 0207 14 10 […]:
a) Articolul 4 alineatele (1) si (2) din Regulamentul [nr. 1972/2003] se opune stabilirii […] stocului excedentar al unui producator prin deducerea in mod automat […] (cu titlu de stoc reportat) a stocului mediu detinut de producator la data de 1 mai in cursul ultimilor patru ani de activitate dinainte de 1 mai 2004, inmultit cu coeficientul 1,2?
b) In cazul unui raspuns afirmativ, raspunsul este diferit daca, la stabilirea […] stocului reportat si [a] stocului excedentar, este posibil sa se ia in considerare si cresterea volumului de productie, a volumului de procesare sau a volumului de vanzare al producatorului, perioada de ajungere la maturitate a produsului agricol, perioada de constituire a stocurilor, precum si alte elemente independente fata de producator?
3) Perceperea taxei asupra stocului excedentar corespunde obiectivului Regulamentului [nr. 1972/2003] si in cazul in care se stabilește existenta unui stoc excedentar detinut de producator la 1 mai 2004, insa acesta dovedeste ca, dupa 1 mai 2004, comercializarea stocului excedentar nu i a adus un profit efectiv sub forma unei diferente de pret?”
Chestiune prealabila
28. RLK sustine ca Regulamentele nr. 1789/2003 și nr. 1972/2003 nu ii sunt opozabile in masura in care, la data aderarii Republicii Estonia la Uniune, acestea nu fusesera publicate in limba estona in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. RLK se prevaleaza in aceasta privinta de Hotararea din 11 decembrie 2007, Skoma Lux (C 161/06, Rep., p. I 10841).
29. RLK considera ca inopozabilitatea Regulamentului nr. 1972/2003 constituie de asemenea un impediment in calea aplicarii ÜLTS, intrucat aceasta din urma, publicata oficial in versiunea sa originala la 27 aprilie 2004, contine printre altele mai multe trimiteri la acest regulament. RLK subliniaza ca publicarea tardiva a ÜLTS nu a permis operatorilor economici sa fie informati suficient de devreme cu privire la regimul de impozitare a stocurilor excedentare aplicabil de la 1 mai 2004.
30. Desi decizia de trimitere nu se refera la acest aspect, este necesar, pentru a lamuri instanta de trimitere, sa se aminteasca faptul ca un act care emana de la o institutie comunitara, precum Regulamentul nr. 1789/2003 sau Regulamentul nr. 1972/2003, nu poate fi opus persoanelor fizice si juridice intr un stat membru inainte ca acestea din urma sa aiba posibilitatea de a lua cunostinta de acest act printr o publicare conforma cerintelor legale in Jurnalul Oficial (Hotararea Skoma Lux, citata anterior, punctul 37 si jurisprudenta citata).
31. Articolul 58 din actul de aderare mentionat la punctul 10 din prezenta hotarare prevede ca „[t]extele actelor institutiilor si ale Bancii Centrale Europene adoptate inainte de aderare si care au fost redactate de Consiliu, de Comisie sau de Banca Centrala Europeana in limbile ceha, estona, letona, lituaniana, maghiara, malteza, poloneza, slovaca si slovena sunt, de la data aderarii, autentice in aceleasi conditii ca si textele redactate in cele unsprezece limbi actuale. Acestea se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in cazul in care textele in limbile actuale au facut obiectul unei astfel de publicari”. [traducere neoficiala]
32 . Curtea a hotarat deja ca aceasta dispozitie se opune posibilitatii ca obligatiile cuprinse intr o reglementare comunitara care nu a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in limba unui nou stat membru, in conditiile in care aceasta limba este o limba oficiala a Uniunii, sa fie impuse particularilor in acest stat, chiar daca aceste persoane ar fi putut lua cunostinta de reglementarea respectiva prin alte mijloace. Cu toate acestea, imprejurarea ca un regulament comunitar nu este opozabil particularilor intr un stat membru in a carui limba nu a fost publicat nu are niciun efect asupra faptului ca, intrucat face parte din acquis ul comunitar, dispozitiile sale sunt obligatorii pentru statul membru in cauza de la data aderarii (Hotararea Skoma Lux, citata anterior, punctele 51 si 59).
33. Prin adoptarea, la 7 aprilie 2004, a ÜLTS in versiunea sa originala, Republica Estonia a pus in aplicare obligatiile care decurg din Regulamentul nr. 1972/2003, instituind o taxa asupra stocurilor excedentare de produse agricole si definind modalitatile de calculare a acesteia. Astfel, ÜLTS creeaza in Estonia obligatii in sarcina particularilor, in pofida faptului ca regulamentul mentionat nu le poate fi opus inainte ca acestia sa fi avut posibilitatea de a lua cunostinta de respectivul regulament printr o publicare conforma cerintelor legale in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in limba acestui stat membru.
34. In astfel de circumstante, Curtea a hotarat deja ca regula rezultata din Hotararea Skoma Lux, citata anterior, nu se opune opozabilitatii fata de particulari a acelor dispozitii din Regulamentul nr. 1972/2003 care au fost preluate in cadrul ÜLTS. Totusi, aceasta regula ar putea pastra un domeniu de aplicare rezidual in ipoteza in care anumite dispozitii din acest regulament, nepuse in aplicare prin ÜLTS, ar fi invocate de autoritatile estoniene impotriva particularilor inainte de publicarea oficiala in limba estona a regulamentului mentionat. Revine instantei nationale, daca este cazul, sa interpreteze ÜLTS cu scopul de a verifica daca sunt reunite astfel de circumstante (Hotararea din 4 iunie 2009, Balbiino, C 560/07, nepublicata inca in Repertoriu, punctul 32).
35. Regulamentul nr. 1972/2003 stabileste produsele supuse taxei asupra stocurilor excedentare prin trimiterea la subpozitiile NC la care se clasifica aceste produse. Prin urmare, revine instantei de trimitere sarcina de a verifica daca si in ce masura dreptul national a preluat NC aplicabila situatiei de fapt din actiunea principala, care rezulta din Regulamentul nr. 1789/2003, inainte de publicarea oficiala a acestuia din urma in limba estona, permitand astfel particularilor sa ia la cunostinta continutul si structura subpozitiei tarifare 0207 14, pertinenta in actiunea principala.
Cu privire la prima intrebare
36. Instanta de trimitere solicita sa se stabileasca daca CSM de pasare congelata se incadreaza la subpozitia tarifara 0207 14 10 sau 0207 14 99.
Observatiile prezentate Curtii
37. RLK sustine ca CSM de pasare congelata nu poate fi asimilata bucatilor dezosate de carne de pasare care se incadreaza la subpozitia 0207 14 10. Avand in vedere caracteristicile CSM de pasare congelata si definitia data acesteia la punctul 1.14 din anexa I la Regulamentul nr. 853/2004, acest produs ar trebui clasificat la subpozitia 0207 14 99.
38. RLK arata ca, in perioada cuprinsa intre 16 februarie si 1 mai 2004, un regulament national clasifica CSM la subpozitia 0207 14 99 11. Aceasta nu putea, asadar, sa se astepte ca aceasta clasificare tarifara sa fie repusa in discutie ulterior.
39. In opinia guvernului estonian, aceasta prima intrebare trebuie examinata numai in raport cu NC in vigoare la 1 mai 2004. Faptul ca, intre 16 februarie si 1 mai 2004, a fost in vigoare un regulament national care clasifica CSM de pasare congelata la subpozitia 0207 14 99 11 este lipsit de pertinenta. Insa acest guvern subliniaza ca in 2002, drept raspuns la o cerere de informatii tarifare obligatorii formulata de RLK, autoritatile vamale s au pronuntat in favoarea clasificarii CSM de pasare congelata la subpozitia 0207 14 10. Sub pretextul existentei acestei decizii, reclamanta din actiunea principala ar fi continuat sa importe acest tip de produs pana la 1 mai 2004, si aceasta in pofida intrarii in vigoare, incepand cu 16 februarie 2004, a regulamentului estonian prin care acest produs a fost clasificat la subpozitia 0207 14 99 11.
40. Guvernul estonian aminteste ca, potrivit notelor explicative la NC, subpozitia 0207 14 99 cuprinde, printre altele, „organele comestibile si, in special, inimi, creste si ciocuri, cu exceptia ficatului”. Or, in actiunea principala, ar fi cert ca produsele in cauza nu contin niciun organ de acest tip. Clasificarea tarifara ar trebui stabilita in functie de caracterul esential al acestor produse, in speta carnea de pasare. Prin urmare, CSM de pasare congelata s ar incadra la pozitia 0207 14 10.
41. Comisia este de aceeasi parere. Nici descrierile, nici notele privind subpozitiile 0207 14 10 si 0207 14 99 nu ar da indicatii precise referitoare la diferenta dintre carne si organe. Descrierea produselor in cauza furnizata de instanta de trimitere nu ar corespunde notiunii de organe, ci ar intra in categoria de bucati congelate dezosate de cocosi sau de gaini corespunzatoare subpozitiei 0207 14 10.
Raspunsul Curtii
42. Reiese dintr o jurisprudenta constanta faptul ca, in interesul securitatii juridice si al facilitarii controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifara a marfurilor trebuie sa aiba in vedere, in general, caracteristicile si proprietatile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul pozitiei din NC si de notele de sectiuni sau de capitole (a se vedea in special Hotararea din 15 februarie 2007, RUMA, C 183/06, Rep., p. I 1559, punctul 27, precum si Hotararea din 27 septembrie 2007, Medion si Canon Deutschland, C 208/06 si C 209/06, Rep., p. I 7963, punctul 34).
43. Curtea a hotarat deja ca notele explicative la NC, precum si cele la SA aduc, in ceea ce le priveste, o contributie importanta la interpretarea domeniului de aplicare al diferitelor pozitii tarifare, fara a avea insa forta juridica obligatorie. Prin urmare, formularea notelor respective trebuie sa fie conforma dispozitiilor din NC si nu le poate modifica domeniul de aplicare (Hotararea din 15 septembrie 2005, Intermodal Transports, C 495/03, Rec., p. I-8151, punctul 48, Hotararea din 8 decembrie 2005, Possehl Erzkontor, C 445/04, Rec., p. I 10721, punctul 20, si Hotararea din 16 februarie 2006, Proxxon, C 500/04, Rec., p. I 1545, punctul 22).
44. Intrucat textul subpozitiei 0207 14 99 nu cuprinde decat termenul „altele”, trebuie sa se faca trimitere la pozitia 0207 in ansamblul sau. Din textul pozitiei „Carne si organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate, de pasari de la pozitia 0105” reiese ca aceasta priveste carnea si organele de pasare care pot servi alimentatiei umane.
45. In ceea ce priveste bucatile de carne si organele congelate care se incadreaza la subpozitia 0207 14, singura relevanta in speta, NC opereaza o distinctie intre, pe de o parte, „bucatile” de carne si, pe de alta parte, „organe”, acestea din urma fiind, la randul lor, clasificate in doua subcategorii, dintre care una este rezervata in mod specific ficatului (0207 14 91), iar cealalta, reziduala, cuprinde toate celelalte tipuri de organe (0207 14 99).
46. Dat fiind ca subpozitia 0207 14 nu prevede nicio alta categorie decat cea a bucatilor de carne si cea a organelor, orice produs cuprins in aceasta subpozitie care nu intra in una dintre aceste categorii nu poate fi clasificat in cealalta. Trebuie aratat ca aceasta structura a subpozitiei 0207 14 este conforma sensului curent al termenului „organe”, acesta desemnand alte parti comestibile decat carnea animalelor destinata alimentatiei umane.
47. Prin urmare, trebuie sa se examineze daca produse precum cele in cauza in actiunea principala intra, astfel cum pretinde RLK, in categoria altor organe decat ficatul, cuprinse la subpozitia 0207 14 99.
48. Notele explicative la NC precizeaza ca aceasta subpozitie cuprinde organele comestibile precum inimi, creste si ciocuri, precum si picioarele de cocosi, gaini si pui.
49. In speta, atat din decizia de trimitere, cat si din observatiile prezentate Curtii reiese ca produsele in cauza in actiunea principala se prezinta, inainte de congelare, sub forma unui amestec lichid compus din resturi de carne si de tesuturi obtinut dupa sfaramarea mecanica a oaselor acoperite de carne, conform definitiei CSM care figureaza la punctul 1.14 din anexa la Regulamentul nr. 853/2004.
50. Rezulta ca produse precum cele in cauza in actiunea principala nu pot fi clasificate la subpozitia 0207 14 99, intrucat caracteristicile si proprietatile lor obiective nu sunt cele ale organelor avute in vedere de aceasta subpozitie.
51. Prin urmare, aceste produse se incadreaza la subpozitia 0207 14 10.
52. In sfarsit, imprejurarea ca, inainte de aderarea Republicii Estonia, autoritatile vamale estoniene clasificau, in temeiul unei reglementari nationale, acest tip de produs intr o alta subpozitie speciala nu are vreun efect asupra interpretarii reglementarii comunitare aplicabile in acest stat membru incepand cu 1 mai 2004.
53. Avand in vedere aceste consideratii, trebuie sa se raspunda la prima intrebare ca Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1789/2003, trebuie interpretat in sensul ca produse precum cele in cauza in actiunea principala, constituite din CSM congelata, obtinuta prin dezosarea mecanica a cocosilor si a gainilor, si destinate alimentatiei umane trebuie clasificate la subpozitia 0207 14 10 din NC.
Cu privire la prima parte a celei de a doua intrebari
54. Instanta de trimitere solicita sa se stabileasca daca articolul 4 alineatele (1) si (2) din Regulamentul nr. 1972/2003 se opune metodei prevazute de ÜLTS pentru calcularea stocului excedentar al unui operator, care consta in a aplica stocului reportat un coeficient multiplicator de 1,2.
Observatiile prezentate Curtii
55. RLK sustine ca articolul 4 din Regulamentul nr. 1972/2003 se opune metodei de calcul a stocului reportat retinute la articolul 6 din ÜLTS care prevede aplicarea unui coeficient multiplicator de 1,2, intrucat aceasta metoda nu permite stabilirea cu exactitate a acestui stoc si asigurarea proportionalitatii taxei asupra stocurilor excedentare.
56. Guvernul estonian considera, dimpotriva, ca utilizarea acestui coeficient multiplicator este conforma obiectivului urmarit de Regulamentul nr. 1972/2003. Acesta afirma ca respectivul regulament nu restrange si nici nu exclude utilizarea unui astfel de coeficient si lasa statelor membre libertatea de a stabili metoda de calcul adaptata circumstantelor locale. Coeficientul respectiv ar permite cresterea stocului reportat al tuturor operatorilor in scopul de a lua in considerare cresterea economica din cursul anilor premergatori aderarii Republicii Estonia la Uniune.
57. Comisia, dupa ce a sustinut in inscrisurile sale pozitia societatii RLK, s a asociat in cadrul sedintei pozitiei guvernului estonian.
Raspunsul Curtii
58. Curtea a hotarat deja ca articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1972/2003 nu contine nicio dispozitie care sa impuna sau sa interzica statelor membre aplicarea in mod uniform a unui coeficient multiplicator la stocul reportat al operatorilor in scopul calcularii stocului excedentar (Hotararea Balbiino, citata anterior, punctul 47).
59. Astfel, aceasta dispozitie prevede ca, pentru a stabili stocurile excedentare ale fiecarui detinator, noile state membre iau in special in considerare „media stocurilor disponibile in cursul anilor care preceda aderarea”. In lipsa unor dispozitii mai precise cu privire la perioada relevanta sau la metoda de calcul a mediei stocurilor disponibile, o astfel de formulare confera statelor membre o marja de apreciere pentru definirea criteriilor pe baza carora sunt puse in aplicare aceste indicatii, cu respectarea obiectivelor urmarite de regulamentul mentionat si a principiilor generale ale dreptului comunitar (Hotararea Balbiino, citata anterior, punctul 37).
60. Astfel, articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1972/2003 enumera, fara caracter exhaustiv, anumite criterii pentru calcularea stocurilor excedentare ale operatorilor, lasand totodata statelor membre posibilitatea de a le completa in functie de ceea ce considera acestea oportun in conformitate cu marja lor de apreciere (a se vedea in acest sens Hotararea Balbiino, citata anterior, punctul 47).
61. Aplicarea unui coeficient de 1,2 stocului reportat este, la prima vedere, favorabila operatorilor, intrucat tinde sa diminueze stocul excedentar. Din explicatiile prezentate de guvernul estonian reiese ca acest coeficient a fost stabilit pe baza ratei de crestere a productiei agricole estoniene inregistrate in perioada cuprinsa intre anii 2000 si 2004. Acest coeficient permite astfel actualizarea mediei stocurilor inregistrate la data de 1 mai a anilor 2000-2003 in lumina acestei rate si stabilirea unui stoc reportat – si, ulterior, a unui stoc excedentar – care reflecta in mod proportional evolutia cresterii inregistrate pentru ansamblul sectorului agricol estonian intre 1 mai 2000 si 1 mai 2004. Acesta contribuie astfel la stabilirea unei baze de comparatie intre stocul de la 1 mai 2004 si media stocurilor la data de 1 mai a celor patru ani anteriori (a se vedea in acest sens Hotararea Balbiino, citata anterior, punctul 48).
62. Avand in vedere aceste caracteristici, alegerea unui astfel de coeficient nu aduce atingere obiectivelor urmarite de Regulamentul nr. 1972/2003 si nici principiilor proportionalitatii si egalitatii de tratament (a se vedea in acest sens Hotararea Balbiino, citata anterior, punctul 49).
63. Prin urmare, articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1972/2003 nu se opune aplicarii unui coeficient multiplicator precum cel prevazut la articolul 6 alineatul 1 din ÜLTS in scopul calcularii stocului reportat (Hotararea Balbiino, citata anterior, punctul 50).
64. In aceste conditii, trebuie sa se raspunda la prima parte a celei de a doua intrebari adresate ca articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1972/2003 nu se opune unei dispozitii nationale, precum articolul 6 din ÜLTS, potrivit careia stocul excedentar al unui operator se stabileste prin deducerea din stocul efectiv detinut la 1 mai 2004 a stocului reportat, care este definit de media stocurilor detinute la data de 1 mai a celor patru ani anteriori, multiplicata cu un coeficient de 1,2, corespunzator ratei de crestere a productiei agricole inregistrate in statul membru in cauza in aceasta perioada de patru ani.
Cu privire la a doua parte a celei de a doua intrebari
65. Avand in vedere raspunsul dat primei parti a celei de a doua intrebari, nu este necesar sa se examineze a doua parte a acestei intrebari.
Cu privire la a treia intrebare
66. Instanta de trimitere solicita sa se stabileasca daca Regulamentul nr. 1972/2003 se opune perceperii unei taxe asupra stocului excedentar al unui operator, atunci cand acesta este in masura sa demonstreze ca nu a obtinut un profit din comercializarea acestui stoc dupa 1 mai 2004.
Observatiile prezentate Curtii
67. RLK subliniaza ca Regulamentul nr. 1972/2003 urmareste lupta impotriva speculei. Or, in actiunea principala, ar fi exclusa orice specula. Pe de o parte, natura produselor in cauza in actiunea principala s ar opune oricarui arbitraj de preturi cu caracter speculativ. Astfel, pretul CSM de pasare congelata nu ar fi fost afectat de aderarea Republicii Estonia. In Comunitate, aceste produse nu ar determina nicio forma de restituire la export si niciun alt mecanism de sustinere care sa implice o diferenta de curs intre piata comunitara si piata mondiala. Pe de alta parte, toate cantitatile cumparate de RLK ar fi fost destinate nevoilor sale proprii si ar fi corespuns unor stocuri normale in vederea productiei.
68. RLK sustine ca stabilirea taxei asupra stocurilor excedentare trebuie sa fie conforma principiului proportionalitatii si principiilor generale de drept comunitar, facand trimitere in aceasta privinta la Ordonanta din 11 octombrie 2001, William Hinton & Sons (C 30/00, Rec., p. I 7511). Or, in lipsa oricarui profit obtinut din stocul excedentar in cauza in actiunea principala, RLK considera ca taxa care i se solicita este disproportionata. Daca Regulamentul nr. 1972/2003 ar determina stabilirea unei taxe in circumstante precum cele din actiunea principala, acest regulament ar trebui invalidat in raport cu principiul proportionalitatii. Nu ar mai fi vorba despre un sistem de taxare disuasiva, ci despre un regim de sanctionare destinat reprimarii posesiei anumitor marfuri.
69. Guvernul estonian si Comisia considera ca taxarea unui operator care nu a obtinut profit din vanzarea stocului sau excedentar este conforma finalitatii Regulamentului nr. 1972/2003.
70. Astfel, in opinia Comisiei, acest regulament nu vizeaza sanctionarea conduitei operatorilor, ci protectia bunei functionari a organizarii comune a pietelor, in interesul general al Comunitatii.
Raspunsul Curtii
71. Din considerentele (1) si (3) ale Regulamentului nr. 1972/2003 reiese ca acesta avea drept obiectiv protectia organizarii comune a pietelor, evitand, prin intermediul unui sistem de taxare disuasiva a stocurilor excedentare aflate in noile state membre, deplasarea artificiala a anumitor produse agricole catre teritoriul acestora din urma in contextul extinderii Uniunii. Asadar, era vorba despre a evita perturbarea organizarii comune a pietelor prin fluxuri comerciale anormale (Hotararea Balbiino, citata anterior, punctul 57).
72. Acest regulament nu avea drept obiectiv sanctionarea conduitei speculative a operatorilor, ci, pe de o parte, prevenirea, printr un mecanism de taxare disuasiv, a constituirii de stocuri in scopuri speculative si, pe de alta parte, neutralizarea avantajelor economice preconizate de detinatorii acestora (Hotararea Balbiino, citata anterior, punctul 69).
73. Prin urmare, taxa asupra stocurilor excedentare stabilita prin Regulamentul nr. 1972/2003 si destinata protectiei organizarilor comune ale pietelor agricole este aplicabila tuturor stocurilor excedentare in sensul regulamentului mentionat, indiferent daca detinatorii acestora au obtinut sau nu au obtinut efectiv un profit din comercializarea lor (a se vedea in acest sens Hotararea Balbiino, citata anterior, punctul 50).
74. Trebuie, asadar, sa se raspunda la a treia intrebare adresata ca Regulamentul nr. 1972/2003 nu se opune perceperii unei taxe asupra stocului excedentar al unui operator, chiar daca acesta este in masura sa demonstreze ca nu a realizat un profit cu ocazia comercializarii acestui stoc dupa 1 mai 2004.
Cu privire la cheltuielile de judecata
75. Intrucat, in privinta partilor din actiunea principala, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declara:
1) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1789/2003 al Comisiei din 11 septembrie 2003, trebuie interpretat in sensul ca produse precum cele in cauza in actiunea principala, constituite din carne separata mecanic congelata, obtinuta prin dezosarea mecanica a cocosilor si a gainilor, si destinate alimentatiei umane trebuie clasificate la subpozitia 0207 14 10 din Nomenclatura combinata.
2) Articolul 4 alineatul (2) din Regulamentului (CE) nr. 1972/2003 al Comisiei din 10 noiembrie 2003 privind masurile tranzitorii care urmeaza sa fie adoptate in ceea ce priveste schimburile de produse agricole in contextul aderarii Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a Sloveniei si a Slovaciei, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 230/2004 al Comisiei din 10 februarie 2004, nu se opune unei dispozitii nationale, precum articolul 6 alineatul 1 din Legea privind taxa asupra stocurilor excedentare (Üleliigse laovaru tasu seadus), astfel cum a fost modificata prin legea adoptata la 25 ianuarie 2007, potrivit careia stocul excedentar al unui operator se stabileste prin deducerea din stocul efectiv detinut la 1 mai 2004 a stocului reportat, care este definit de media stocurilor deținute la data de 1 mai a celor patru ani anteriori, multiplicata cu un coeficient de 1,2, corespunzator ratei cresterii productiei agricole inregistrate in statul membru in cauza in aceasta perioada de patru ani.
3) Regulamentul nr. 1972/2003 nu se opune perceperii unei taxe asupra stocului excedentar al unui operator, chiar daca acesta este in masura sa demonstreze ca nu a realizat un profit cu ocazia comercializarii acestui stoc dupa 1 mai 2004.
Sursa : site-ul Curtii de Justitie a Comunitatii Europene