„Tariful vamal comun – Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 – Nomenclatura combinata – Clasificare tarifara – Validitate – Nota complementara – Concentrat de suc de mere”
HOTARAREA CURTII DE JUSTITIE A COMUNITATII EUROPENE
(Camera a opta)
29 octombrie 2009
In cauzele conexate C 522/07 si C 65/08,
avand ca obiect doua cereri de pronuntare a unor hotarari preliminare formulate in temeiul articolului 234 CE de Finanzgericht Dusseldorf (Germania), prin deciziile din 8 noiembrie 2007 si din 12 februarie 2008, primite de Curte la 22 noiembrie 2007 si la 18 februarie 2008, in procedurile
Dinter GmbH
impotriva
Hauptzollamt Düsseldorf (C 522/07)
si
Europol Frost Food GmbH
impotriva
Hauptzollamt Krefeld (C 65/08),
CURTEA (Camera a opta),
compusa din domnul G. Arestis (raportor), indeplinind functia de presedinte al Camerei a opta, domnii J. Malenovský si T. von Danwitz, judecatori,
avocat general: doamna E. Sharpston,
grefier: domnul B. Fülöp, administrator,
avand in vedere procedura scrisa si in urma sedintei din 14 mai 2009,
luand in considerare observatiile prezentate:
– pentru Dinter GmbH, de H. Bleier, Rechtsanwalt;
– pentru Europol Frost Food GmbH, de A. Erben, Rechtsanwalt;
– pentru Comisia Comunitatilor Europene, de domnii G. Wilms si A. Sipos, in calitate de agenti,
avand in vedere decizia de judecare a cauzei fara concluzii, luata dupa ascultarea avocatului general,
pronunta prezenta
Hotarare
1. Cererile de pronuntare a unor hotarari preliminare privesc validitatea notei complementare 5 (b) din capitolul 20 din Nomenclatura combinata (denumita in continuare „NC”) cuprinsa in anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Editie speciala, 02/vol. 4, p. 3), in versiunea in vigoare la data producerii faptelor (denumit in continuare „Regulamentul nr. 2658/87”).
2. Aceste cereri au fost formulate in cadrul a doua litigii intre Dinter GmbH (denumita in continuare „Dinter”), pe de o parte, si Hauptzollamt Düsseldorf (Biroul vamal principal din Düsseldorf), pe de alta parte, precum si intre Europol Frost Food GmbH (denumita in continuare „Europol”), pe de o parte, si Hauptzollamt Krefeld (Biroul vamal principal din Krefeld), pe de alta parte, avand ca obiect clasificarea in NC a sucului concentrat de mere.
Cadrul juridic
3. Conventia internationala care a stabilit Sistemul armonizat de denumire si codificare a marfurilor (denumit in continuare „SA”), incheiata la Bruxelles la 14 iunie 1983, precum si Protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986 (denumita in continuare „Conventia privind SA”) au fost aprobate in numele Comunitatii Economice Europene prin Decizia nr. 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Editie speciala, 02/vol. 3, p. 199).
4. In temeiul articolului 3 alineatul (1) din Conventia privind SA, fiecare parte contractanta se angajeaza ca nomenclaturile tarifare si statistice nationale sa fie conforme cu SA, sa foloseasca toate pozitiile si subpozitiile din acesta, fara completari sau modificari, precum si codurile numerice aferente si sa respecte ordinea de numerotare a sistemului respectiv. De asemenea, fiecare parte contractanta se angajeaza sa aplice regulile generale de interpretare a SA, precum si toate notele privind sectiunile, capitolele si subpozitiile si sa nu modifice domeniul de aplicare al acestora din urma.
5. Articolul 9 din Regulamentul nr. 2658/87 prevede limitele puterii discretionare a Comisiei de a adopta note complementare:
„(1) Masurile legate de problemele mentionate mai jos se adopta in conformitate cu procedura definita la articolul 10:
(a) aplicarea Nomenclaturii combinate si a TARIC privind, in special:
– clasificarea marfurilor in nomenclaturile prevazute la articolul 8;
– notele [complementare];
– […];
(b) modificari ale Nomenclaturii combinate pentru a tine seama de schimbarile cerintelor legate de statistica sau politica comerciala;
(c) modificari ale anexei II;
(d) modificari ale Nomenclaturii combinate si ajustari ale drepturilor in conformitate cu deciziile adoptate de Consiliu sau Comisie;
(e) modificari ale Nomenclaturii combinate destinate sa o adapteze pentru a tine seama de evolutia tehnologica sau comerciala sau in scopul alinierii sau clarificarii textelor;
(f) modificari ale Nomenclaturii combinate care rezulta din modificari ale nomenclaturii Sistemului Armonizat;
(g) chestiuni legate de aplicarea, functionarea si gestionarea Sistemului Armonizat care urmeaza a fi discutate in cadrul Consiliului de Cooperare Vamala.
(2) Dispozitiile adoptate in temeiul alineatului (1) nu modifica:
– tarifele drepturilor vamale;
– prelevarile agricole, restituirile sau alte sume aplicabile in cadrul politicii agricole comune sau in acela al regimurilor specifice aplicabile anumitor marfuri care rezulta din transformarea produselor agricole;
– restrictiile cantitative stabilite in conformitate cu dispozitiile comunitare;
– nomenclaturile adoptate in cadrul politicii agricole comune.
(3) In cazul in care este necesar, modificarile aduse subpozitiilor NC se includ de indata ca subpozitii TARIC. Ele se includ in NC doar in conditiile prevazute la articolul 12.”
6. Regulamentul nr. 2388/2000 al Comisiei din 13 octombrie 2000 de modificare a anexei I la Regulamentul nr. 2658/87 (L 264, p. 1) a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2001. Printr un rectificativ al regulamentului mentionat (L 276, p. 92), numarul initial 2263/2000 a fost inlocuit cu numarul 2388/2000.
7. Regulamentul nr. 2031/2001 al Comisiei din 6 august 2001 de modificare a anexei I la Regulamentul nr. 2658/87 (JO L 279, p. 1) a intrat de asemenea in vigoare la 1 ianuarie 2002.
8. Modificarea finala a anexei I la Regulamentul nr. 2658/87 care priveste situatia de fapt din actiunile principale a fost efectuata prin Regulamentul nr. 1810/2004 al Comisiei din 7 septembrie 2004 (L 327, p. 1), intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005.
9. Conform Regulamentului nr. 2388/2000, subpozitia 2009 70, intitulata „Suc de mere”, are urmatorul cuprins:
„2009 70 – Suc de mere:
– – Cu densitatea de maximum 1,33 g/cm3 la 20 °C:
2009 70 11 – – – Cu o valoare de maximum 22 €/100 kg greutate neta
2009 70 19 – – – Altele
– – Cu densitatea de maximum 1,33 g/cm3 la 20 °C:
2009 70 30 – – – Cu o valoare de peste 18 €/100 kg greutate neta, care contin zahar adaugat
– – – Altele:
2009 70 91 – – – – Cu un continut de zahar adaugat de peste 30 % din greutate
2009 70 93 – – – – Cu un continut de zahar adaugat de maximum 30 % din greutate
2009 70 99 – – – – Care nu contin zahar adaugat”. [traducere neoficiala]
10. Regulamentele nr. 2031/2001 si nr. 1810/2004 prevad linii tarifare identice pentru subpoziiile care sunt incluse la subpozitia „Suc de mere”.
11. Conform regulamentelor mentionate, aceasta subpozitie care a avut anterior numarul 2009 70 este formulata dupa cum urmeaza:
„− Suc de mere:
2009 71 – – Cu o valoare Brix de maximum 20:
2009 71 10 – – – Cu o valoare de peste 18 €/100 kg greutate neta, care contine zahar adaugat
– – – Altele:
2009 71 91 – – – – Care contin zahar adaugat
2009 71 99 – – – – Care nu contin zahar adaugat
2009 79 – – Altele:
– – – Cu o valoare Brix de peste 67:
2009 79 11 – – – – Cu o valoare de maximum 22 €/100 kg greutate neta
2009 79 19 – – – – Altele:
– – – Cu o valoare Brix de peste 20, dar maxim 67:
2009 79 30 – – – – Cu o valoare de peste 18 €/100 kg greutate neta, care contin zahar adaugat
– – – – Altele:
2009 79 91 – – – – – Cu un continut de zahar adaugat de peste 30 % din greutate
2009 79 93 – – – – – Cu un continut de zahar adaugat de peste 30 % din greutate
2009 79 99 – – – – – Care nu contin zahar adaugat”. [traducere neoficiala]
12. Nota complementara 5 din capitolul 20 din NC a fost modificata in mai multe randuri in perioada in care s au produs faptele din actiunea principala.
13. Conform Regulamentului nr. 2388/2000, nota mentionata prevede:
„Continutul de zahar adaugat pentru produsele care se clasifica la pozitia 2009 corespunde continutului de zahar diminuat cu valorile indicate mai jos, in functie de felul sucurilor:
– suc de lamai sau de tomate: 3,
– suc de mere: 11,
– suc de struguri: 15,
– sucuri de alte fructe sau legume, inclusiv amestecurile de sucuri: 13.” [traducere neoficiala]
14. Regulamentul (CE) nr. 1776/2001 al Comisiei din 7 septembrie 2001 de modificare a anexei I la Regulamentul nr. 2658/87 (JO L 240, p. 3) a adaugat la capitolul 20 din NC nota complementara 5 (b), care prevede:
„Sucul de fructe cu zahar adaugat, cu densitatea de maximum 1,33 g/cm3 la 20 °C si care contine sub 50 % din greutate suc de fructe in stare naturala, obtinut din fructe sau prin diluarea unui suc concentrat de fructe, isi pierde caracterul original de suc de fructe de la pozitia 2009.” [traducere neoficiala]
15. Regulamentul nr. 2031/2001 a modificat nota complementara 5 (b) dupa cum urmeaza:
„Sucul de fructe cu zahar adaugat, cu o valoare Brix de maximum 67 si care contine sub 50 % din greutate suc de fructe in stare naturala, obtinut din fructe sau prin diluarea unui suc concentrat de fructe, isi pierde caracterul original de suc de fructe de la pozitia 2009.”
16. Nota complementara 5 din Regulamentul nr. 1810/2004 prevede:
„(a) Continutul de zahar adaugat pentru produsele care se clasifica la pozitia 2009 corespunde continutului de zahar diminuat cu valorile indicate mai jos, in functie de felul sucurilor:
– suc de lamai sau de tomate: 3,
– suc de struguri: 15,
– sucuri de alte fructe sau legume, inclusiv amestecurile de sucuri: 13.
(b) Sucul de fructe cu zahar adaugat, cu o valoare Brix de maximum 67 si care contine sub 50 % din greutate suc de fructe in stare naturala, obtinut din fructe sau prin diluarea unui suc concentrat de fructe, isi pierde caracterul original de suc de fructe de la pozitia 2009.”
17. Nota complementara 5 (b) din capitolul 20 din NC a fost modificata recent prin Regulamentul (CE) nr. 360/2008 din 18 aprilie 2008 (JO L 111, p. 9) dupa cum urmeaza:
„5. Dispozitiile urmatoare se aplica produselor asa cum sunt prezentate:
[…]
(b) Sucurile de fructe cu zahar adaugat, cu o valoare Brix de maximum 67 si care contin sub 50 % in greutate suc de fructe isi pierd caracterul originar de suc de fructe de la pozitia 2009.
Litera (b) nu se aplica sucurilor de fructe naturale concentrate. Prin urmare, sucurile de fructe naturale concentrate nu sunt excluse de la pozitia 2009.”
Actiunile principale si intrebarile preliminare
Cauza C 522/07
18. La 27 octombrie 2005, biroul vamal a acceptat clasificarea tarifara a sucului concentrat de mere care nu contine zahar adaugat cu o valoare Brix de 66,8, importat de Dinter ca fiind clasificat la subpozitia 2009 79 99 din NC. Sucul de mere a fost numai deshidratat.
19. Prin decizia din 15 martie 2006, Hauptzollamt Düsseldorf a solicitat recuperarea a posteriori a taxelor vamale aferente sucului de mere importat de Dinter pentru motivul ca, potrivit notei complementare 2 (a), precum si notei complementare 5 (a) si (b) din capitolul 20 din NC, intrucat si a pierdut caracterul original de suc de fructe, sucul de mere importat nu s ar incadra la pozitia 2009, ci la subpozitia 2106 90 98 din NC.
20. Dinter a formulat in fata Finanzgericht Düsseldorf o actiune impotriva acestei decizii, fara procedura administrativa prealabila, fapt cu care Hauptzollamt Düsseldorf a fost de acord.
21. In aceste conditii, Finanzgericht Hamburg a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
„1) Nota complementara 5 (b) din capitolul 20 din [NC] trebuie interpretata in sensul ca prin notiunea «sucuri de fructe cu zahar adaugat» se intelege si notiunea de sucuri de fructe, carora in realitate nu li se adauga zahar si al caror continut respectiv de zahar adaugat a fost obtinut prin calcul in conformitate cu nota complementara 5 (a) din capitolul 20 din [NC]?
2) Nota complementara 5 (b) din capitolul 20 din [NC] trebuie interpretata in sensul ca formularea «produs din fructe sau prin diluarea unui suc concentrat de fructe» nu face decat sa explice mai detaliat notiunea «suc de fructe in stare naturala», insa in realitate aceasta formulare se aplica tuturor categoriilor de sucuri de fructe (nefermentate sau fara adaos de alcool) in starea in care se afla la momentul prezentarii lor in vama?
3) In cazul unor raspunsuri afirmative la ambele intrebari mentionate anterior: este valida nota complementara 5 (b) din capitolul 20 din [NC]?”
Cauza C 65/08
22. Din 13 noiembrie 2001 pana la 11 octombrie 2002, Europol a importat suc concentrat de mere cu o valoare Brix de 65, declarand marfa ca fiind incadrata in 2001 la subpozitia 2009 70 30 si, respectiv, in 2002 la subpozitia 2009 79 19 din NC.
23. Printr un aviz din 14 august 2003, Hauptzollamt Krefeld, considerand ca, in aplicarea notei complementare 5 din capitolul 20 din NC, sucul importat si a pierdut calitatea de suc de fructe care se incadreaza la pozitia 2009 si trebuie clasificat la subpozitia 2106 90 98 din NC, a solicitat recuperarea a posteriori a taxelor vamale aferente.
24. La 15 martie 2005, actiunea administrativa formulata de Europol impotriva acestui aviz de recuperare a fost respinsa ca nefondata.
25. Reclamanta a solicitat Finanzgericht Düsseldorf anularea deciziei de respingere mentionate.
26. Finanzgericht Düsseldorf a hotarat, la 12 februarie 2008, sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarea intrebare preliminara:
„Este valabila nota complementara 5 (b) din capitolul 20 din [NC] in versiunea care rezulta din Regulamentele nr. 2388/2000 si nr. 2031/2001?”
27. Prin Ordonanta presedintelui Curtii din 27 iunie 2008, cauzele C 522/07 si C 65/08 au fost conexate pentru buna desfasurare a procedurii orale si in vederea pronuntarii hotararii.
Cu privire la intrebarile preliminare
28. Prin intermediul intrebarilor preliminare, care trebuie examinate impreuna, instanta de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca nota complementara 5 (b) din capitolul 20 din NC, in versiunea care rezulta din Regulamentele nr. 1776/2001, nr. 2031/2001 si nr. 1810/2004, este valida. Mai precis, aceasta solicita sa se stabileasca daca nota mentionata trebuie interpretata in sensul ca notiunea de suc de fructe cu zahar adaugat include de asemenea sucurile concentrate de fructe care nu contin zahar adaugat si daca formularea „obtinut din fructe sau prin diluarea unui suc concentrat de fructe” vizeaza toate sucurile de fructe in starea lor naturala, indiferent de modul de prezentare.
29. Cu titlu introductiv, trebuie amintita jurisprudenta constanta potrivit careia, in interesul securitatii juridice si al facilitatii controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifara a marfurilor trebuie cautat, in general, in caracteristicile si in proprietatile lor obiective, astfel cum au fost definite in formularea pozitiei din NC si in notele de sectiune sau de capitol (a se vedea in special Hotararea din 18 iulie 2007, Olicom, C 142/06, Rep., p. I 6675, punctul 16 si jurisprudenta citata, precum si Hotararea din 11 decembrie 2008, Kip Europe si altii, C 362/07, nepublicata inca in Repertoriu, punctul 26).
30. In aceasta privinta, notele de capitol din NC, precum si, de altfel, notele explicative la SA reprezinta intr adevar mijloace importante de asigurare a unei aplicari uniforme a acestui tarif si ofera, prin ele insele, elemente valabile pentru interpretarea acestuia (a se vedea Hotararea din 19 mai 1994, Siemens Nixdorf, C 11/93, Rec., p. I 1945, punctul 12, Hotararea din 18 decembrie 1997, Techex, C 382/95, Rec., p. I 7363, punctul 12, Hotararea din 19 octombrie 2000, Peacock, C 339/98, Rec., p. I 8947, punctul 10, si Hotararea Olicom, citata anterior, punctul 17).
31. Formularea notelor respective trebuie sa fie conforma dispozitiilor din NC si nu le poate modifica domeniul de aplicare (a se vedea in special Hotararea din 9 februarie 1999, ROSE Elektrotechnik, C 280/97, Rec., p. I 689, punctul 23, Hotararea din 26 septembrie 2000, Eru Portuguesa, C 42/99, Rec., p. I 7691, punctul 20, si Hotararea din 15 septembrie 2005, Intermodal Transports, C 495/03, Rec., p. I 8151, punctul 48).
32. In aceasta privinta trebuie amintit ca, potrivit unei jurisprudente constante, Consiliul a conferit Comisiei, care actioneaza in cooperare cu expertii vamali din statele membre, o vasta putere de apreciere pentru a preciza continutul pozitiilor tarifare care sunt avute in vedere la clasificarea anumitor marfuri. Totusi, competenta Comisiei de a adopta masuri mentionate la articolul 9 alineatul (1) literele (a), (b), (d) si (e) din Regulamentul nr. 2658/87, precum note complementare, nu ii permite sa modifice continutul pozitiilor tarifare care au fost stabilite pe baza SA instituit prin Conventia privind SA si al carei domeniu de aplicare Comunitatea, in temeiul articolului 3 din aceasta din urma, s a angajat sa nu il modifice (Hotararea din 14 decembrie 1995, Franta/Comisia, C 267/94, Rec., p. I 4845, punctele 19 si 20, precum si Hotararea din 27 aprilie 2006, Kawasaki Motors Europe, C 15/05, Rec., p. I 3657, punctul 35).
33. In speta trebuie, asadar, sa se analizeze daca, prin adoptarea notelor complementare 5 (b) in Regulamentele nr. 1776/2001, nr. 2031/2001 si nr. 1810/2004, Comisia a modificat pozitia 2009 7 din NC, depasind astfel limitele competentelor care ii sunt conferite in temeiul articolului 9 din Regulamentul nr. 2658/87.
34. Nota complementara 5 (b) din capitolul 20 din NC, in versiunea aplicabila la data faptelor in celor doua actiuni principale prevede ca sucul de fructe cu zahar adaugat, cu o valoare Brix de maximum 67 si care contine sub 50 % din greutate suc de fructe in stare naturala obtinut din fructe sau prin diluarea unui suc concentrat de fructe, isi pierde caracterul original de suc de fructe de la pozitia 2009. Trebuie sa se constate ca acel criteriu al densitatii de maximum 1,33 g/cm3 la 20 °C corespunde valorii Brix de maximum 67 si, in consecinta, notele complementare 5 (b) din Regulamentele nr. 1776/2001, nr. 2031/2001 si nr. 1810/2004 au un continut identic. In aceasta privinta, nu se contesta ca aplicarea acestei note exclude sucul concentrat de mere cu o valoare Brix mai redusa de 67 de la clasificarea la pozitia 2009.
35. Reclamantele din actiunile principale au sustinut ca, potrivit modului de redactare a liniilor tarifare de la pozitia 2009, continutul de zahar propriu fructelor nu este limitat. In speta, prin aplicarea notei complementare 5 (b) din capitolul 20 din NC, continutul de zahar adaugat ar fi fost calculat de autoritatile nationale in mod fictiv. Sucul concentrat de mere importat avea un continut de suc de fructe de 100 % din greutate si nu a suferit alte transformari decat o deshidratare care nu are nicio incidenta asupra caracterului original de suc de fructe. Astfel, reclamantele sustin ca aceasta nota nu este aplicabila sucului concentrat de mere care nu contine zahar adaugat. In plus, SA nu prevedea o excludere a sucului concentrat de mere cu o valoare Brix putin mai redusa de 67 de la clasificarea la pozitia 2009.
36. In cauza C 522/07, Comisia sustine ca obiectul notei complementare 5 (b) din capitolul 20 din NC este sa se excluda produsele care pierd caracterul original de suc de fructe din cauza continutului lor ridicat de zahar. Conform considerentelor (1) si (5) ale Regulamentului nr. 1776/2001, finalitatea regulamentului mentionat de a exclude produsele al caror continut de suc de fructe natural este sub 50 % din greutate ar pleda in favoarea unei interpretari a acestei notiuni potrivit careia continutul de zahar adaugat se calculeaza in mod pur matematic.
37. Potrivit Comisiei, nota complementara 5 (b) din capitolul 20 din NC este aplicabila tuturor tipurilor de suc de fructe indiferent de modul de prezentare si, in consecinta, sucului concentrat de mere. Or, structura pozitiei 2009 si jurisprudenta constanta potrivit careia un suc de fructe isi pastreaza caracterul original de suc de fructe prin mirosul si prin gustul sau ar face inaplicabila aceasta nota intr un caz precum cel din actiunile principale, cand produsul in cauza isi pastreaza caracterul sau de suc de mere prin mirosul si prin gustul sau.
38. In plus, in cauza C 65/08, Comisia admite ca, prin adoptarea notei complementare 5 (b) din capitolul 20 din NC, si a depasit competentele pe care i le confera articolul 9 din Regulamentul nr. 2658/87. Pentru acest motiv, Comisia a modificat aceasta nota adoptand Regulamentul nr. 360/2008 si a adaugat o noua dispozitie care prevede ca litera (b) a acestei note nu se aplica sucurilor de fructe naturale concentrate.
39. Cu titlu introductiv, trebuie sa se arate ca pozitia 2009 in versiunea care rezulta din Regulamentele nr. 2388/2000, nr. 2031/2001 si nr. 1810/2004 include in SA, precum si in NC sucul concentrat de mere. Regulamentele nr. 2031/2001 si nr. 1810/2004 prevad linii tarifare identice pentru subpozitiile care se incadreaza la subpozitia intitulata „Suc de mere” si includ nota complementara 5 (b) din capitolul 20 din NC in cauza. Regulamentul nr. 2388/2000 nu contine aceasta nota si utilizeaza criteriul „densitatii de maximum 1,33 g/cm3 la 20 °C”, care corespunde valorii Brix de maximum 67. In consecinta, pozitiile tarifare prevazute in Regulamentul nr. 2388/2000 contin distinctii similare cu cele prevazute in Regulamentele nr. 2031/2001 si nr. 1810/2004.
40. Astfel, modurile de redactare prin care se desemneaza diferite feluri de suc de mere din cadrul pozitiei 2009 realizeaza o distinctie intre produsele clasificate la subpozitia 2009 71 cu o valoare Brix de maximum 20 si produsele care se incadreaza la subpozitia 2009 79, „Altele”. Subpozitia 2009 79 include doua categorii de sucuri de mere: cele cu o valoare Brix de peste 67 si cele cu o valoare Brix de peste 20, dar maximum 67. Cele doua subpozitii 2009 71 si 2009 79 contin doua subcategorii cu descrierea „Care nu contin zahar adaugat”. Nici modul de redactare, nici structura acestei pozitii 2009 nu exclude aplicarea sa in cazul sucului de mere concentrat cu valori Brix determinate.
41. In consecinta, economia subpozitiei 2009 79 permite sa se concluzioneze clar ca sucurile de fructe naturale concentrate cu o valoare Brix putin mai redusa de 67 nu si au pierdut caracterul de suc de fructe, contrar prevederilor notei 5 (b) din capitolul 20 din NC in cauza, care exclude sucurile mentionate de la acea subpozitie. Aceasta nota exclude sucul concentrat de mere printr un calcul fictiv al continutului de zahar adaugat care are un rezultat de peste 50 % din greutate. Sucul concentrat de mere in cauza care a fost deshidratat si a atins, prin urmare, valori Brix ridicate isi pastreaza caracterul natural. In speta nu s a adaugat in vreun fel zahar. Continutul ridicat de zahar suplimentar, care conduce la un rezultat de peste 50 % din greutate, provine numai din concentrarea care rezulta din deshidratare. In consecinta, nota complementara 5 (b) din capitolul 20 din NC, excluzand sucul concentrat de mere de la pozitia 2009, modifica in mod cert continutul pozitiei tarifare in cauza, depasindu si competentele pe care articolul 9 din Regulamentul nr. 2658/87 le confera Comisiei.
42. Avand in vedere consideratiile de mai sus, trebuie sa se constate ca nota complementara 5 (b) din capitolul 20 din NC, in versiunea care rezulta din Regulamentele nr. 1776/2001, nr. 2031/2001 si nr. 1810/2004, nu este valida in masura in care exclude sucurile de mere naturale concentrate de la pozitia 2009.
Cu privire la cheltuielile de judecata
43. Intrucat, in privinta partilor din actiunea principala, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a opta) declara:
Nota complementara 5 (b) din capitolul 20 din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful vamal comun, care rezulta din Regulamentul (CE) nr. 1776/2001 al Comisiei din 7 septembrie 2001, din Regulamentul (CE) nr. 2031/2001 al Comisiei din 6 august 2001 si din Regulamentul (CE) nr. 1810/2004 al Comisiei din 7 septembrie 2004 de modificare a anexei I la Regulamentul nr. 2658/87, nu este valida in masura in care exclude sucurile de mere naturale concentrate de la pozitia 2009.
Sursa: site-ul Curtii de Justitie a Comunitatii Europene