Hotararea Curtii Constitutionale privind cererea de anulare a alegerilor desfasurate in turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru functia de Presedinte al Romaniei, formulata de Partidul Social Democrat si Partidul Conservator
In M. Of. nr. 924 din 30 decembrie 2009 a fost publicata Hotararea Curtii Constitutionale nr. 39/2009 privind cererea de anulare a alegerilor desfasurate in turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru functia de Presedinte al Romaniei, formulata de Partidul Social Democrat si Partidul Conservator.
Din cuprins:
La data de 8 decembrie 2009, Partidul Social Democrat, prin secretar general, domnul Liviu Dragnea, si Partidul Conservator, prin presedinte, doamna Daniela Popa, au inaintat Curtii Constitutionale, in vederea solutionarii, cererea de anulare a alegerilor desfasurate in turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru functia de Presedinte al Romaniei.
Cererea a fost inregistrata cu nr. J 6.325 din 8 decembrie 2009 si formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 8.206 F/2009.
Cu Adresa inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. J 6.333 din 9 decembrie 2009 au fost depuse “probele in dovedirea cererii formulate […] privind anularea turului al doilea al alegerilor pentru Presedintele Romaniei”, iar cu adresa inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. J 6.358 din 10 decembrie 2009 s-au transmis “note de explicitare a probatoriului administrat in vederea sustinerii contestatiei formulate de Partidul Social Democrat si Partidul Conservator”.
La data de 11 decembrie 2009 s-a inregistrat la Curtea Constitutionala cererea formulata de domnul Mircea-Dan Geoana, candidat la alegerile prezidentiale din 6 decembrie 2009 si Presedinte al Partidului Social Democrat, prin care solicita formularea de catre Curtea Constitutionala a unor cereri catre Autoritatea Electorala Permanenta si catre Biroul Electoral Central, pentru a pune la dispozitia Curtii unele documente legate de desfasurarea procesului electoral, precum si efectuarea unei expertize care sa verifice votul dublu sau multiplu si orice alte nereguli efectuate de catre o parte din votantii din sectiile speciale ori de catre presedintii de sectii.
In temeiul dispozitiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si ale art. 30 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, cererea de anulare a alegerilor se solutioneaza pe baza sesizarii si a celorlalte documente aflate la dosar, fara instiintarea partilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
In motivarea cererii formulate, se arata ca “votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului de Presedinte al Romaniei”. Se sustine ca au fost fraudate un numar total de 263.170 de voturi, prin urmatoarele acte si fapte:
1. Fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile in raport cu prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004
In turul al doilea al alegerilor pentru Presedintele Romaniei s-a inregistrat un numar dublu de buletine de vot anulate, respectiv 138.476 voturi nule, fata de turul unu al alegerilor, in conditiile in care procedura a fost mult mai simpla; avand in vedere ca motivele de anulare a buletinelor de vot, reglementate de art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 sunt limitate la cateva situatii restranse, situatia relevata “conduce la concluzia evidenta a savarsirii, la nivelul sectiilor de vot, a numeroase fraude prin anularea unor buletine de vot valabile.”
2. Fraudarea prin vot nelegal, ce rezulta din numarul extrem de mare de voturi exprimate in sectiile de votare speciale si in sectiile de vot din strainatate, rezultand din practici de tipul: vot dublu, utilizare de date de identificare nereale sau utilizare de date de identificare ale unor persoane care nu au participat la vot
In cadrul sectiilor speciale de votare s-a inregistrat un numar de 600.000 de voturi (aproximativ 5% din numarul persoanelor care s-au prezentat la urne, “echivalent populatiei cu drept de vot a 20 de orase din Romania”), numar superior celui al alegatorilor care au votat pe liste speciale in orice alt proces electoral anterior. Se apreciaza ca la sectiile speciale “au fost exercitate un numar de voturi care depaseste mult posibilitatile fizice reale de exercitare a unui vot corect intr-o perioada normala de vot in cursul unei zile”, fiind prezentat un calcul care ia in considerare timpul apreciat de autorii cererii ca fiind necesar operatiunilor pe care le presupune exercitarea dreptului de vot de catre fiecare persoana. Pe baza acestui calcul, se conchide ca numarul de votanti, pe parcursul unei zile de vot, nu poate depasi 1056 si, prin urmare, “orice vot peste numarul de 1056 face parte din categoria voturilor imposibil de exercitat, deci voturi fraudate”, rezultand un numar de 27.197 de voturi imposibil de exercitat, corespunzator unui numar de 72 de sectii speciale de votare.
In plus, la sectiile de votare din strainatate s-a inregistrat o disproportie evidenta intre procentele obtinute de cei doi candidati, respectiv 21,14% pentru domnul Dan-Mircea Geoana si 78,86% pentru domnul Traian Basescu, comparativ cu cele obtinute pe teritoriul national, unde domnul Dan-Mircea Geoana a castigat scrutinul cu o diferenta de 24.000 de voturi, ceea ce determina a se discuta, “practic, de doua Romanii, una in tara, alta in diaspora”. Se arata ca punctul de vedere al unui “recunoscut institut de sondaje”, consultat in acest scop, este acela ca diferenta mentionata “nu este posibila si ca cei doi candidati ar fi trebuit sa obtina aceleasi scoruri cu cele din interiorul tarii.”
Imposibilitatea de supraveghere a procesului de vot la nivelul sectiilor de vot din strainatate, avand in vedere faptul ca autoritatile din tarile respective nu au competenta in aceasta privinta, a determinat desfasurarea nestingherita a unor practici de tipul “turism electoral” si “mita electorala”, cu consecinta unei fraude masive, capabila sa modifice atribuirea mandatului de Presedinte al Romaniei, “frauda legata atat de cazuri de vot dublu, cat si de utilizarea datelor de identificare ale unor persoane care nu s-au prezentat efectiv la vot sau chiar inscrierea unor date de identificare fictive in tabelele utilizate in cadrul sectiilor de votare din strainatate.” De exemplu, la Sectia nr. 229 din Spania s-a inregistrat un numar de 68 de CNP-uri inexistente, “fapt care atesta in mod evident ca presupusii alegatori din spatele acestor CNP-uri nu s-au prezentat, de fapt, la vot, fiind vorba de voturi inventate si bagate in urna”, aceeasi situatie fiind constatata si la Sectiile nr. 83, 84, 99, 101, 109, 113, 114 si 131 din Italia, unde au fost identificate 93 de CNP-uri inexistente, precum si la Sectia nr. 175 din Republica Moldova, unde au fost identificate un numar de 17 CNP-uri inexistente.
Diversele asemenea situatii au fost sesizate organelor competente, existand un numar mare de plangeri, contestatii, “insa procesul de solutionare a acestora este de durata, depasind termenul de validare a rezultatelor alegerilor.” Se face referire si la “autodenuntul Federatiei Asociatiilor Romanilor din Italia” privind implicarea in fraudarea alegerilor, la declaratia unei persoane care sesizeaza ca persoane aflate in Germania la data alegerilor au figurat ca votand in Romania, la circulara transmisa de Ministerul Afacerilor Externe prin care s-a solicitat “in mod ilegal, in data de 8 decembrie 2009, misiunilor si oficiilor consulare din strainatate sa amane pe termen nedeterminat transmiterea in tara” a documentelor referitoare la alegeri, precum si la o alta circulara a aceluiasi minister prin care “a dat posibilitatea sa se voteze in sectiile din strainatate cu titluri de calatorie”, ceea ce a facilitat exercitarea votului multiplu.
In cadrul notelor de explicitare a probatoriului se detaliaza sustinerea referitoare la fraudarea voturilor prin falsificarea codurilor numerice personale si prin votul multiplu. Astfel, pe baza constatarilor realizate la 31 de sectii de votare stabilite aleatoriu, dupa criterii sociologice, si a unui calcul matematic statistic, rezulta, potrivit sustinerilor contestatorilor, un numar de 91.864 de CNP-uri invalide. De asemenea, pe baza constatarilor Autoritatii Electorale Permanente cu privire la desfasurarea alegerilor europarlamentare din 7 iunie 2009, referitoare la identificarea unor persoane care au votat multiplu, si a unor argumente “logice si tehnice neindoielnice”, denunturi si autodenunturi, inregistrari audio si video, rezulta, in aceeasi opinie, un numar de 29.160 de voturi duble exercitate in sectiile speciale. Se ofera o serie de exemple in acest sens, cu precizarea ca timpul nu a permis verificarea si identificarea tuturor CNP-urilor alegatorilor, respectiv a situatiilor de vot multiplu.
3. Fraudarea masiva a rezultatelor la nivelul sectiilor de vot, probata de numeroasele modificari scriptice, efectuate in absenta unor verificari reale, ale datelor inscrise in procesele-verbale intocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare, ale sectiilor de votare din strainatate, ale sectiilor de votare speciale, de birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, respectiv de biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate
Au fost inregistrate numeroase cazuri de modificare ulterioara a acestor procese-verbale de catre presedintii sectiilor de votare, “in lipsa unor verificari reale, exclusiv in scopul crearii unei concordante scriptice a datelor din acestea”, precum si cazuri in care, “fara o verificare efectiva, a fost modificat in mod ilegal numarul total al voturilor valabil exprimate pentru unul sau altul sau pentru ambii candidati”. Or, potrivit art. 6 alin. (6) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 86/D din 13 noiembrie 2009, este interzisa efectuarea de corecturi asupra rubricilor dedicate voturilor valabil exprimate pentru competitorii electorali altfel decat daca aceste corecturi sunt rezultatul admiterii unor contestatii de catre biroul electoral judetean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucuresti sau de catre biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate, dupa caz.
Modificarea ulterioara a proceselor-verbale “s-a datorat fraudelor electorale savarsite la nivelul sectiilor de votare, o parte din voturile valide pentru unul dintre candidati fiind transformate in voturi nule, respectiv o parte din voturile neintrebuintate si care ar fi trebuit anulate fiind transformate in voturi valide.” De asemenea, “intr-un numar considerabil de procese-verbale privind consemnarea rezultatelor votarii exista diferente notabile intre datele inscrise in acestea la momentul intocmirii la nivelul sectiei de votare si datele inscrise in procesele-verbale depuse la birourile electorale judetene.”
4. Fraudarea rezultatelor la nivelul sectiilor de vot, prin determinarea semnarii in alb a proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votarii pentru alegerea Presedintelui Romaniei
Aceasta reprezinta “o incalcare grava a procedurii prevazuta de art. 20 din Legea nr. 370/2004, care a dat posibilitate presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare sa completeze dupa bunul plac procesele-verbale privind consemnarea rezultatului alegerilor, situatie de natura sa denatureze rezultatul alegerilor, respectiv atribuirea mandatului de Presedinte al Romaniei.”
Se concluzioneaza ca situatiile prezentate, “raportate la diferenta minora dintre cei doi candidati la functia de Presedinte al Romaniei, sunt de natura a modifica atribuirea mandatului de Presedinte al Romaniei”.
Probele depuse in sustinerea contestatiei compun 12 bibliorafturi, respectiv:
– 9 bibliorafturi cuprinzand copii ale unor procese-verbale intocmite la sectii de votare, numarul acestor procese-verbale, corespunzator fiecarui judet fiind, dupa cum urmeaza: Braila (16), Botosani (16), Bistrita-Nasaud (33), Alba (7), Arad (12), Arges (41), Bihor (35), Brasov (17), Gorj (8), Galati (2), Dambovita (8), Calarasi (10), Caras-Severin (40), Salaj (4), Neamt (23), Hunedoara (8), Mehedinti (22), Mures (29), Satu-Mare (16), Vaslui (24), Valcea (17), Vrancea (40), Teleorman (8), Tulcea (23), Dolj (1), Giurgiu (25), Harghita (10), Ialomita (24), Ilfov (6), municipiul Bucuresti, sectoarele 1 – 6 (129), Prahova (32), Sibiu (17), Suceava (3), Timis (20), Bacau (15), Covasna (7), Iasi (57), Olt (39).
– biblioraftul nr. 10 – rapoarte juridice generale privind centralizarea principalelor nereguli/incalcari ale legii semnalate la nivelul birourilor electorale ale sectiilor de votare;
– biblioraftul nr. 11 – “declaratii primire mita electorala pentru exercitarea votului in favoarea lui Traian Basescu, declaratii martori mita electorala, declaratie martor influentare vot in favoarea lui Traian Basescu si turism electoral, declaratii tentativa de mita electorala in favoarea lui Traian Basescu si impiedicarea exercitarii dreptului la vot, imagini foto mita electorala si turism electoral, inregistrari video turism electoral”;
– biblioraftul nr. 12 – “sinteza rezultatului alegerilor turul II, 6 decembrie 2009, situatie vot multiplu la alegerile europarlamentare 7 iunie 2008, raspuns Companiei de Cercetare Sociologica si Branding nr. 216/SG/8.12.2009, tabele cu numarul de voturi potential frauduloase, declaratii martori, autodenuntul Federatiei Asociatiei Romanilor din Italia, Infograma Ministerului Afacerilor Externe, Directia Generala Afaceri Consulare, nr. G5-1/27109/9.11.2009, tabel CNP-uri invalide in sectii speciale judetul Timis.”
Reprezentantul Ministerului Public, punand concluzii, solicita respingerea cererii de anulare a alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei ca neintemeiata. Cat priveste prima dintre sustinerile autorilor cererii, se face referire la concluziile cuprinse in Procesul-verbal din 14 decembrie 2009 incheiat de Biroul Electoral Central, intocmit ca urmare a reexaminarii buletinelor de vot nule de la al doilea tur de scrutin. Referitor la sustinerea privind fraudarea prin vot nelegal ce rezulta din numarul extrem de mare de voturi exprimate in sectiile de votare speciale si in cele din strainatate, se arata ca “argumentele aduse […] sunt total nefondate si ireale.” Faptul ca unul dintre candidati a obtinut un procent mai mare in strainatate nu reprezinta un argument solid privind fraudarea alegerilor, ci tine mai mult de optiunea alegatorului, “optiune care nu poate sa fie controlata in vreun fel, dar nici nu atrage nelegalitatea.” In plus, “in toate cazurile in care au fost semnalate ilegalitati au fost sesizate autoritatile publice in drept in vederea aplicarii tratamentului stabilit de lege. Dar toate aceste indicii nu pot conduce in mod automat la fraudarea alegerilor de natura sa modifice atribuirea mandatului de presedinte in lipsa unor dovezi concludente si pertinente.” Cat priveste modificarile cuprinse in procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votarii, se arata ca “toate aceste incidente sunt prevazute de lege si au fost inlaturate in conformitate cu dispozitiile legale in materie, neconducand la existenta unei fraude de natura sa modifice atribuirea mandatului de presedinte”. In sfarsit, sustinerea referitoare la fraudarea rezultatului la nivelul sectiilor de vot, prin determinarea semnarii in alb a proceselor-verbale cu privire la consemnarea rezultatelor votarii, “nu a fost dovedita prin niciun mijloc de proba, iar in situatia in care ar fi reala, organele statului de drept au la indemana toate mijloacele necesare pentru combaterea elementelor infractionale si stabilirea ordinii de drept.”
Reprezentantul Ministerului Public depune concluzii scrise in sensul celor aratate, precum si un material intocmit de Ministerul Administratiei si Internelor privind incidentele electorale sesizate in procesul electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei si masurile dispuse.
CURTEA,
analizand cererea in raport cu prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum si documentele aflate la dosar, retine urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 146 lit. f) din Constitutie, ale art. 37 si art. 38 din Legea nr. 47/1992, precum si ale art. 2 alin. (2) si ale art. 24 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta sa solutioneze cererea de anulare a alegerilor desfasurate in turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009 pentru functia de Presedinte al Romaniei.
Curtea Constitutionala retine ca in cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularitati, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile si de amploarea neregularitatilor constatate de autoritatile statului.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) si (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei:
“Art. 24. – (1) Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. In aceasta situatie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele si candidatii care au participat la alegeri, in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii; cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza.”
Conform dispozitiilor art. 2 pct. 30 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, frauda electorala reprezinta “orice actiune ilegala care are loc inaintea, in timpul sau dupa incheierea votarii ori in timpul numararii voturilor si incheierii proceselor-verbale si care are ca rezultat denaturarea vointei alegatorilor si crearea de avantaje concretizate prin voturi si mandate in plus pentru un partid politic, o alianta politica, o alianta electorala sau un candidat independent”.
In temeiul prevederilor legale citate, Curtea retine ca:
– anularea alegerilor poate sa intervina numai in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda;
– nu orice frauda din procesul electoral este echivalenta cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natura sa modifice atribuirea mandatului (sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin);
– cererea de anulare a alegerilor trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza.
Examinand sustinerile autorilor cererii de anulare a alegerilor si probele pe care acestea se fundamenteaza, in raport cu dispozitiile legale mai sus mentionate, Curtea constata urmatoarele:
1. Prima dintre aceste sustineri, referitoare la fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile, a fost infirmata de datele transmise de Biroul Electoral Central care, ca urmare a hotararii din 11 decembrie 2009 a Plenului Curtii Constitutionale, a procedat la reexaminarea si renumararea buletinelor de vot nule, pentru a se stabili daca exista diferente intre datele consemnate in procesul-verbal si realitatea constatata.
Cu Adresa inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. J 6.502 din 14 decembrie 2009, Biroul Electoral Central a transmis procesul-verbal privind finalizarea reexaminarii buletinelor de vot nule de la al doilea tur de scrutin pentru Presedintele Romaniei din 6 decembrie 2009 si a renumararii acestora, incheiat in data de 14 decembrie 2009. In urma operatiunii de reexaminare si renumarare a buletinelor de vot nule primite de la birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate, Biroul Electoral Central a identificat un numar de 2.247 voturi valabil exprimate, repartizate dupa cum urmeaza:
– domnul Traian Basescu – 1.260 voturi valabil exprimate;
– domnul Mircea Geoana – 987 voturi valabil exprimate.
Curtea retine ca numarul voturilor valabil exprimate identificate nu este de natura, pe de o parte, sa probeze existenta unei fraude, ci mai degraba a unor erori umane inerente unui proces de o astfel de amploare si complexitate, iar, pe de alta parte, nu este de natura sa afecteze in vreun fel atribuirea mandatului.
2. O alta sustinere vizeaza fraudarea alegerilor prin vot nelegal, ce rezulta din numarul extrem de mare de voturi exprimate in sectiile de votare speciale si in sectiile de vot din strainatate, rezultand din practici de tipul: vot dublu, utilizare de date de identificare nereale sau utilizare de date de identificare ale unor persoane care nu au participat la vot, votarea pe baza titlurilor de calatorie, in corelatie cu practici de tipul “mita electorala” si “turism electoral”.
Analizand argumentele prezentate, Curtea constata ca niciunul dintre acestea nu este de natura sa conduca la concluzia fraudarii alegerilor.
Astfel, existenta unui numar mare de alegatori care s-au prezentat la vot in strainatate sau care au votat la sectiile speciale, precum si disproportia intre procentele obtinute de cei doi candidati in strainatate, comparativ cu cele obtinute pe teritoriul national, nu sunt de natura sa determine, in sine, o astfel de concluzie. De altfel, chiar in punctul de vedere invocat de autori, institutul de sondaje consultat in acest scop nu se exprima in sensul ca diferentele constatate nu ar fi posibile, ci ca “sunt putin probabile si dificil de explicat.” In esenta, aceste diferente pun in discutie optiunea politica a alegatorilor, iar nu nelegalitatea votului exprimat de acestia.
In ceea ce priveste premisa de la care se porneste in demonstrarea afirmatiei potrivit careia la sectiile speciale “au fost exercitate un numar de voturi care depaseste mult posibilitatile fizice reale de exercitare a unui vot corect intr-o perioada normala de vot in cursul unei zile”, si anume aceea ca numarul de votanti, pe parcursul unei zile de vot, nu poate depasi 1056 intr-o sectie de votare, se constata ca este lipsita de fundamentare. Astfel, nu se precizeaza conditiile concrete de exercitare a dreptului de vot in sectiile de votare respective (cate cabine, cate stampile, cati operatori ai procesului de votare) si nu exista dovezi privind timpul real de exprimare a votului la fiecare sectie. In plus, chiar reglementarea organizarii sectiilor de votare, prin dispozitiile Legii nr. 370/2004, ia in calcul un numar mai mare de posibili alegatori decat cel stabilit in mod arbitrar de autorii cererii de anulare a alegerilor, dispozitiile art. 7^1 lit. a) din actul normativ mentionat reglementand ca sectiile de votare se organizeaza dupa cum urmeaza: “in localitatile cu o populatie de peste 1.000 de locuitori, cate o sectie de votare la 1.000 – 2.000 de alegatori”.
Se mai sustine ca au existat practici de tipul “turism electoral” si “mita electorala”, cu consecinta unei fraude masive, capabila sa modifice atribuirea mandatului de Presedinte al Romaniei, “frauda legata atat de cazuri de vot dublu, cat si de utilizarea datelor de identificare ale unor persoane care nu s-au prezentat efectiv la vot sau chiar inscrierea unor date de identificare fictive in tabelele utilizate in cadrul sectiilor de votare din strainatate.”
Examinand probele prezentate in acest sens, Curtea constata ca acestea privesc: declaratii olografe ale unor persoane care sustin ca au fost inregistrate la vot desi nu s-au prezentat, au primit mita pentru a vota cu un anumit candidat, au fost martori la influentarea altor persoane de catre reprezentanti ai unui partid sau au fost martori la practici de tipul “turism electoral”, autodenuntul Federatiei Asociatiilor Romane din Italia cu privire la influentarea votului, CD-uri si fotografii cu privire la care se sustine ca prezinta diferite fapte ce au influentat votul. Din inscrisurile depuse nu rezulta autoritatea in fata careia au fost facute aceste declaratii sau daca au fost inregistrate la vreo autoritate.
Curtea nu isi poate fundamenta insa concluziile pe astfel de documente sau probe video, in absenta unor procese-verbale de constatare a contraventiilor, intocmite in temeiul Legii nr. 370/2004, respectiv a unor hotarari de condamnare pentru savarsirea de infractiuni prevazute de acelasi act normativ. A decide altfel ar insemna substituirea de catre Curtea Constitutionala a autoritatilor statului, a caror competenta este stabilita prin lege. In acest sens, Capitolul III^1 din Legea nr. 370/2004 reglementeaza faptele care constituie contraventii si infractiuni, procedura constatarii contraventiilor si aplicarii sanctiunilor, inclusiv in ceea ce priveste autoritatile competente. De altfel, in multe cazuri in care s-au semnalat ilegalitati au fost sesizate autoritatile publice in vederea aplicarii sanctiunilor prevazute de lege.
Tot astfel, Curtea nu poate proceda la examinarea datelor de identificare a persoanelor inscrise in copiile de pe listele electorale permanente, respectiv a codurilor numerice personale ale alegatorilor, aceste operatiuni fiind de competenta Ministerului Administratiei si Internelor, prin structurile sale, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 370/2004 si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 641 din 20 iulie 2005. Nu a fost prezentat niciun document emis de structurile competente din cadrul acestui minister din care sa rezulte ca au fost solicitate si efectuate verificari in bazele de date aflate in administrarea sa, cu privire la coduri numerice personale sau alte date de identificare ale persoanelor inscrise in listele electorale permanente, listele suplimentare sau tabelele electorale de la nivelul sectiilor de votare speciale. Nu se precizeaza motivul pentru care s-a apreciat ca CNP-urile in discutie sunt “false” sau “inexistente”, facandu-se trimitere la “programe informatice care valideaza sau, dimpotriva, invalideaza CNP-ul” disponibile si pe internet. O asemenea verificare, care nu se fundamenteaza pe concluziile unei autoritati publice avand competente stabilite de lege in administrarea si verificarea datelor in cauza, nu poate fi luata insa in considerare.
In ceea ce priveste suspiciunea referitoare la existenta unor cazuri de vot multiplu, Curtea retine ca probatoriul depus nu releva un numar semnificativ de asemenea situatii, de natura sa determine o modificare a atribuirii mandatului. Solutia legislativa pentru identificarea si sanctionarea acestor fapte este consacrata de dispozitiile art. 23 alin. (5) din Legea nr. 370/2004, potrivit carora “Biroul Electoral Central preda Autoritatii Electorale Permanente dosarele cuprinzand copiile de pe listele electorale permanente si tabelele utilizate in cadrul sectiilor de votare la ambele tururi de scrutin, precum si declaratiile pe propria raspundere prevazute de art. 19^5 alin. (4). La sesizarea partidelor politice, organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliantelor politice, aliantelor electorale si a candidatilor independenti care participa la alegeri, facuta in cel mult 15 zile de la data validarii rezultatului fiecarui tur de scrutin si insotita de probele pe care se intemeiaza, Autoritatea Electorala Permanenta verifica copiile de pe listele electorale permanente si tabelele utilizate in cadrul sectiilor de votare la care se refera sesizarea, in vederea descoperirii cazurilor in care o persoana a votat fara a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la acelasi tur de scrutin. Termenul de verificare a listelor electorale utilizate in cadrul sectiilor de votare este de 6 luni de la primirea acestora. In situatia in care Autoritatea Electorala Permanenta descopera indicii privind savarsirea infractiunilor prevazute de art. 265 alin. (1) lit. a) si b), sesizeaza organele de urmarire penala competente.”
De altfel, concluzia referitoare la fraudarea voturilor prin falsificarea codurilor numerice personale si prin votul multiplu se fundamenteaza, in mare masura, pe un calcul matematic statistic, pornind de la constatarile realizate de autorii cererii la 31 de sectii de votare din judetul Timis, precum si pe aplicare, prin analogie, a constatarilor Autoritatii Electorale Permanente cu privire la desfasurarea alegerilor europarlamentare din 7 iunie 2009, cand au fost identificate cazuri de persoane care au votat multiplu. Frauda nu poate fi stabilita insa prin analogie, iar diversele deductii, calcule statistice si probabilistice bazate pe simplele aprecieri ale autorilor cererii nu constituie dovezi in sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 370/2004.
Se mai face referire la o circulara a Ministerului Afacerilor Externe, cu privire la care se arata ca “a dat posibilitatea sa se voteze in sectiile din strainatate cu titluri de calatorie”, ceea ce a facilitat exercitarea votului multiplu. Posibilitatea folosirii titlului de calatorie pentru exercitarea dreptului de vot este prevazuta insa chiar de dispozitiile Legii nr. 370/2004 care, in art. 1^1 alin. (2) prevede ca “Pasaportul simplu, pasaportul simplu electronic, pasaportul simplu temporar si titlul de calatorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetatenii romani care voteaza in strainatate sau de cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care voteaza in Romania”.
In concluzie, imprejurarile semnalate nu sunt de natura sa duca la anularea alegerilor, intrucat nu demonstreaza o frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului.
3. Sustinerea referitoare la fraudarea rezultatelor la nivelul sectiilor de vot, prin modificarea datelor inscrise in procesele-verbale intocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare este nefondata.
Ca urmare a examinarii tuturor probelor depuse in fundamentarea acestei sustineri (alcatuind cele 9 bibliorafturi anterior mentionate), inclusiv prin compararea copiilor prezentate de autorii cererii de anulare a alegerilor cu exemplarele originale transmise de Biroul Electoral Central, s-a constatat ca exista corecturi operate in interiorul rubricilor proceselor-verbale intocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare. Aceste corecturi vizeaza fie simpla indreptare a unor erori materiale, fie sunt determinate de refacerea calculelor ca urmare a constatarii valabilitatii unor voturi declarate initial nule, si a atribuirii acestora, in mod corespunzator, unuia sau altuia dintre candidati.
Toate modificarile sunt atestate prin semnatura si aplicarea stampilei sectiei de votare, in conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. (7) din Legea nr. 370/2004, potrivit carora “In cazul in care constata neconcordante intre datele continute de un proces-verbal primit de la un birou electoral al unei sectii de votare, biroul electoral judetean sau al sectorului municipiului Bucuresti trebuie sa solicite presedintelui biroului electoral al sectiei de votare respectiv sa efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai daca au fost atestate prin semnatura si prin aplicarea stampilei de control a sectiei de votare”, iar in majoritatea cazurilor, nu au fost formulate obiectiuni cu privire la continutul proceselor-verbale, acestea fiind semnate de toti membrii biroului electoral al sectiei de votare.
In unele situatii, modificarea rubricilor dedicate voturilor valabil exprimate pentru competitorii electorali nu este justificata de existenta unor contestatii solutionate de Biroul Electoral Judetean; exista doar mentiunea ca, la renumararea voturilor, s-a constatat ca unele buletine de vot declarate nule erau, de fapt, valabile, sau modificarile sunt operate fara vreo mentiune, ceea ce a determinat invocarea, in sustinerea cererii de anulare a alegerilor, a incalcarii art. 6 alin. (6) din Decizia nr. 86/2009 a Biroului Electoral Central, al carui continut a fost redat anterior. Curtea constata insa ca acest fapt nu este de natura sa conduca la concluzia fraudarii alegerilor, intrucat toate procesele-verbale cuprind corecturi certificate prin semnatura si aplicarea stampilei biroului sectiei de votare, iar modificarea numarului voturilor valabil exprimate a fost operata fie in favoarea unuia dintre candidati, fie in favoarea celuilalt, neexistand indicii in sensul favorizarii vreunuia dintre acestia. In plus, modificarea minora a numarului voturilor valabil exprimate cu privire la unul sau altul dintre candidati nu este de natura sa afecteze atribuirea mandatului.
In ceea ce priveste procesele-verbale cu privire la care se sustine ca ar avea un alt continut decat cele transmise birourilor electorale judetene, se constata ca acestea sunt prezentate in copie, de cele mai multe ori fara a avea atasata fila care cuprinde semnaturile membrilor biroului electoral al sectiei de votare. Fata de dispozitiile Legii nr. 370/2004, Curtea retine ca produc efecte juridice doar procesele-verbale intocmite de biroul electoral al sectiei de votare, semnate de membrii acestui birou, in conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. (2) din actul normativ mentionat, si transmise biroului electoral judetean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucuresti sau, dupa caz, biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate. Or, aceste procese-verbale, pe care Biroul Electoral Central le-a transmis Curtii Constitutionale, in original, sunt semnate de membrii biroului sectiei de votare.
In concluzie, examinarea proceselor-verbale intocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare nu a relevat existenta unei fraude in sensul textelor de lege anterior citate, ci a unor erori materiale, respectiv, in unele cazuri, a unor erori aritmetice, care au fost corectate si atestate potrivit legii. De altfel, chiar Decizia nr. 86/2009 a Biroului Electoral Central impune efectuarea de verificari in acest sens, asadar implicit si a efectuarii de corecturi, stabilind in art. 3 lit. b) ca, dupa completarea procesului-verbal, presedintele biroului electoral al sectiei de votare verifica “daca sunt respectate conditiile de control aritmetice si logice”.
4. In ceea ce priveste sustinerea referitoare la fraudarea rezultatelor la nivelul sectiilor de vot, prin determinarea semnarii in alb a proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votarii pentru alegerea Presedintelui Romaniei, aceasta nu a fost probata.
Cu privire la cererea formulata de domnul Mircea-Dan Geoana, in calitate de candidat la alegerile prezidentiale desfasurate in turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, Curtea constata ca aspectele semnalate au fost examinate in cuprinsul hotararii, in stransa legatura cu probele depuse la dosar. De altfel, potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor trebuie insotita de dovezile pe care se intemeiaza.
In motivarea cererii de anulare a alegerilor se mai arata si faptul ca “institutia contestarii unui scrutin national, pe langa probele concrete indubitabile care trebuie puse la dispozitia magistratilor pentru a forma convingerea instantei in legatura cu existenta reala a unei fraude, presupune din partea judecatorilor constitutionali si o apreciere generala a conditiilor concrete de desfasurare a procesului alegerilor, o observatie nu doar in temeiul probelor administrate, ci si ex propriis sensibus al situatiei de ansamblu, al starii de spirit a populatiei, al impresiei generale a corpului electoral in legatura cu rezultatul alegerilor.”
Curtea constata ca cele doua tururi de scrutin pentru alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2009 s-au organizat si s-au desfasurat pe fondul unei crize politice, economice si sociale, agravata de instabilitatea guvernamentala a tarii.
De asemenea, Curtea constata ca la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2009, atat in turul intai, cat si in turul al doilea de scrutin, au fost semnalate un numar mai mare de incidente, precum si o exprimare mai accentuata decat cu alte prilejuri, a unei lipse de incredere a cetatenilor in corectitudinea procesului electoral.
Acest fapt nu poate fi ignorat, fenomenele aratate fiind generate, in principal, de deficientele legislatiei electorale, de natura sa genereze insecuritate juridica. Curtea observa in acest sens ca Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei a fost modificata si completata in mod substantial cu cateva luni inainte de data organizarii alegerilor, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009. Aceasta modificare ridica o serie de probleme, dintre care cea mai evidenta vizeaza respectarea bunelor practici in materie electorala. Potrivit Codului bunelor practici in materie electorala – Linii directoare si raport explicativ, adoptat de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept – Comisia de la Venetia, in cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Venetia, 18 – 19 octombrie 2002) “stabilitatea dreptului este un element important al credibilitatii procesului electoral si este esentiala pentru consolidarea democratiei. Prin urmare, modificarea frecventa a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegatorul. Alegatorul poate conchide, in mod corect sau incorect, ca dreptul electoral este doar un instrument cu care opereaza cei care sunt la putere si ca votul alegatorului nu mai este un element esential care decide rezultatul scrutinului. […] Ar fi necesar a se evita, nu atat modificarea sistemelor de scrutin – ele pot fi intotdeauna imbunatatite -, ci modificarea lor frecventa sau cu putin timp (cel putin un an) inainte de alegeri. Chiar in absenta unei intentii de manipulare, modificarile vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic.”
Se constata, de asemenea, o serie de imperfectiuni ale legii astfel cum a fost modificata, de exemplu in ceea ce priveste organizarea votarii in sectiile speciale (care a generat suspiciuni referitoare la exercitarea unor practici de tipul “turism electoral”) sau in ceea ce priveste modul de reglementare a intervalului orar in care are loc votarea, fara a se distinge cu privire la strainatate, ceea ce a permis votarea in afara granitelor tarii dupa ce, in tara, acest proces se incheiase si fusesera anuntate primele rezultate.
In acest context, Curtea Constitutionala subliniaza necesitatea ca intreaga legislatie electorala referitoare la alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, a Presedintelui Romaniei, alegerile pentru Parlamentul European, precum si la alegerea autoritatilor administratiei publice locale sa fie reexaminata, urmand a fi concentrata intr-un Cod electoral ale carui dispozitii comune si speciale sa asigure, in concordanta cu principiile constitutionale, organizarea unui scrutin democratic, corect si transparent.
Observatiile expuse nu sunt insa de natura sa determine o alta concluzie decat aceea la care a condus examinarea sustinerilor formulate si a probelor prezentate de autorii cererii pentru anularea alegerilor. Frauda invocata constituie, in realitate, asa cum rezulta din aceste probe, o serie de elemente secventiale care nu au format un fenomen cu vocatia de a schimba vointa alegatorilor, in sensul unei modificari a atribuirii mandatului. Cu privire la aceste eventuale incalcari ale legii, ramane in sarcina autoritatilor competente cercetarea faptelor si aplicarea sanctiunilor prevazute de lege.
Fata de cele aratate, nefiind intrunite conditiile dispozitiilor art. 24 alin. (1) si (2) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor desfasurate in turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru functia de Presedinte al Romaniei, urmeaza sa fie respinsa.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. f) din Constitutie, al art. 37 si art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicata, precum si al art. 24 si art. 25 din Legea nr. 370/2004,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
HOTARASTE:
Respinge cererea de anulare a alegerilor desfasurate in turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009 pentru functia de Presedinte al Romaniei, formulata de Partidul Social Democrat si Partidul Conservator.
Hotararea este definitiva si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
