Decizia Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 149 alin. (1) din Codul de procedura fiscala
In M. Of. nr. 48 din 21 ianuarie 2010 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1643/2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 149 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, art. 304 pct. 9 si art. 3041 din Codul de procedura civila.
Din cuprins:
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 149 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala si art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala FMP Faget Moebel Produktion – S.R.L. din Faget in Dosarul nr. 624/832/2008 al Tribunalului Timis – Sectia comerciala si de contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ridicate si mentinerea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 5 mai 2009, pronuntata in Dosarul nr. 624/832/2008, Tribunalul Timis – Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 149 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala si art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala FMP Faget Moebel Produktion – S.R.L. din Faget intr-o cauza avand ca obiect solutionarea recursului formulat impotriva unei sentinte prin care a fost mentinuta poprirea infiintata de organul de executare.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se apreciaza in esenta ca prin posibilitatea acordata de catre legiuitor autoritatilor fiscale de a executa silit prin poprire orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terte persoane, se incalca principiile libertatii economice si comerciale. Executarea silita a creantelor unui agent economic in cazul in care acesta nu si-a achitat datoriile fata de debitor reprezinta o restrangere a libertatii sale economice.
Totodata, se mai arata ca dispozitiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale, intrucat, prin aplicarea lor, se ajunge la o prelungire nejustificata a procesului. In final, se considera ca art. 304^1 din Codul de procedura civila incalca art. 16 si art. 24 din Constitutie, intrucat instituie in sarcina instantelor judecatoresti facultatea, si nu obligatia, de a cerceta pricina sub aspectul temeiniciei.
Tribunalul Timis – Sectia comerciala si de contencios administrativ apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile legale criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit incheierii instantei de judecata, il constituie dispozitiile art. 149 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, si art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila. In realitate, astfel cum rezulta din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia critica numai alin. (1) al art. 149 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, precum si dispozitiile art. 304 pct. 9 si art. 304^1 din Codul de procedura civila. Prin urmare, Curtea, potrivit jurisprudentei sale, se va pronunta asupra acestor din urma texte, care au urmatorul cuprins:
– Art. 149 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003: “(1) Sunt supuse executarii silite prin poprire orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente”.
– Art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila: “Modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate: […]
9. cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.”
– Art. 3041 din Codul de procedura civila: “Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevazute de art. 304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.”
Autorul exceptiei sustine ca textele legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la aparare si ale art. 45 privind libertatea economica.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
I. Dispozitiile art. 149 alin. (1) din Codul de procedura fiscala au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 875 din 10 iulie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 575 din 30 iulie 2008, Curtea, in raport cu o critica similara de neconstitutionalitate, a statuat ca “art. 45 din Constitutie consacra libertatea economica in sensul posibilitatii persoanelor de a accede la o activitate economica, de a-si manifesta libera initiativa si de a exercita liber aceste drepturi in conditiile legii.
Astfel, dispozitiile constitutionale fixeaza prin insusi continutul lor cadrul libertatii economice, care nu poate fi conceputa in afara respectarii dispozitiilor legale si a obligatiilor ce izvorasc din acestea.
Asa fiind, executarea silita a creantelor unui agent economic in cazul in care acesta nu si-a achitat datoriile fata de debitor nu poate fi privita ca o restrangere a libertatii sale economice.
In cazul particular al textelor de lege criticate, se are in vedere situatia speciala a executarii prin poprire a bunurilor ce se cuvin persoanelor care nu au achitat obligatiile fiscale. Asa cum deja s-a aratat, aceasta masura nu poate fi privita ca o restrangere a libertatii economice, in masura in care ea este generata nu doar de nerespectarea obligatiilor legale, dar si a celor constitutionale, care, in art. 56 alin. (1), consacra in mod expres obligatia fiecarui cetatean de a contribui prin impozite si taxe la cheltuielile publice. In acelasi timp, obligatia statului de a proteja interesele nationale in activitatea financiara, conform art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie, justifica necesitatea asigurarii certitudinii in constituirea ritmica a resurselor financiare ale statului. Este in afara de orice indoiala ca incasarea impozitelor si taxelor constituie sursa principala de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apararii intereselor nationale pe plan financiar. Numai daca dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi in masura sa isi indeplineasca obligatiile sale fata de cetateni si agentii economici, care au fost stabilite in art. 135 alin. (2) lit. a) si b) din Constitutie.
Pentru aceste motive, apar ca perfect justificate si constitutionale masurile speciale adoptate, inclusiv prin textele de lege care constituie obiect al controlului de constitutionalitate, in vederea recuperarii creantelor fiscale”.
II. Cu privire la art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila, Curtea s-a mai pronuntat in raport cu critici similare de neconstitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 909 din 18 octombrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007, Curtea a stabilit ca dispozitiile criticate “constituie norme de procedura ce au fost adoptate de legiuitor in cadrul competentei sale constitutionale, astfel cum este consacrata prin art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora <<Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege>>.
Solutia legislativa adoptata de legiuitor nu releva niciun fine de neconstitutionalitate, reglementarea criticata constituind tocmai temeiul de drept al controlului judiciar exercitat pe calea recursului, fara a se incalca prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei”.
III. De asemenea, Curtea, prin mai multe decizii, a analizat constitutionalitatea dispozitiilor art. 3041 din Codul de procedura civila. Spre exemplu, prin Decizia nr. 1.004 din 7 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 753 din 7 noiembrie 2008, Curtea, constatand constitutionalitatea textului supus controlului sau, a statuat ca “recursul constituie in aceasta ipoteza o cale de atac cu caracter devolutiv, in care, ca si in cazul apelului, instanta de recurs judeca insasi cauza, atat sub aspectul legalitatii, cat si sub acela al temeiniciei, nelimitandu-se sa examineze doar hotararea pronuntata de prima instanta, exclusiv pentru motivele de casare prevazute in art. 304 din Codul de procedura civila, ceea ce este in deplina concordanta cu prevederile Constitutiei”.
Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a reconsidera jurisprudenta Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele deciziilor mentionate isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 149 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, art. 304 pct. 9 si art. 3041 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala FMP Faget Moebel Produktion – S.R.L. din Faget in Dosarul nr. 624/832/2008 al Tribunalului Timis – Sectia comerciala si de contencios administrativ.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 10 decembrie 2009.