Comisia de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei

In M. Of. nr. 100 din 15 februarie 2010 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 79/2010 privind înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei.
Din cuprins:
ART. 1 – (1) Pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de referinţă cuprinse în Decizia Comisiei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 354 din 14 decembrie 2006, prevăzute în anexa nr. 1, se înfiinţează Comisia de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei, denumită în continuare Comisia MCV.
(2) Comisia MCV prevăzută la alin. (1) este un organism interinstituţional, fără personalitate juridică, în coordonarea ministrului justiţiei.
ART. 2 – Comisia MCV are următoarele atribuţii principale:
a) întocmeşte, ca urmare a recomandărilor cuprinse în Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu din 22 iulie 2009 privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, prevăzute în anexa nr. 2, şi în baza propunerilor instituţiilor reprezentate în Comisia MCV, Planul de acţiune pe termen scurt pentru îndeplinirea obiectivelor de referinţă din cadrul MCV, denumit în continuare Planul de acţiune MCV, care va fi adoptat prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii;
b) monitorizează îndeplinirea măsurilor din Planul de acţiune MCV;
c) aprobă rapoarte lunare, rapoarte periodice – o dată la două luni, raportul semestrial, precum şi raportul anual;
d) formulează propuneri privind modificarea şi completarea Planului de acţiune MCV ori, după caz, elaborează un nou plan de acţiune MCV, care va fi adoptat prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii.
ART. 3 – Planul de acţiune MCV prevăzut la art. 2 lit. a) şi d), precum şi orice modificare şi/sau completare ale/a acestuia se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
ART. 4 – (1) Comisia MCV este alcătuită din următoarele persoane:
a) ministrul justiţiei;
b) consilierul de stat pe probleme de justiţie din aparatul propriu al primului-ministru;
c) un secretar de stat din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, desemnat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
d) un secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, desemnat prin ordin al ministrului afacerilor externe;
e) un secretar de stat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, desemnat prin ordin al ministrului finanţelor publice;
f) şeful Departamentului pentru Afaceri Europene;
g) preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii;
h) preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
j) procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
k) preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate.
(2) Lucrările Comisiei MCV sunt conduse de ministrul justiţiei.
ART. 5 – (1) Comisia MCV este convocată de către ministrul justiţiei lunar, până la data de 10 a fiecărei luni şi ori de câte ori este necesar.
(2) Comisia MCV se consideră legal reunită în prezenţa a cel puţin 7 dintre membrii săi.
(3) Deciziile Comisiei MCV se iau prin consens.
ART. 6 – (1) La lucrările Comisiei MCV pot participa, la invitaţia ministrului justiţiei, reprezentanţi ai altor autorităţi sau instituţii publice, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (1).
(2) La lucrările Comisiei MCV în care pe ordinea de zi sunt supuse aprobării raportul semestrial şi anual pot fi invitaţi de către ministrul justiţiei, în calitate de observatori, reprezentanţi ai organizaţiilor legal constituite din sectorul societăţii civile şi ai mass-mediei sau ai organizaţiilor profesionale ale magistraţilor.
(3) Ordinea de zi a şedinţelor Comisiei MCV prevăzute la alin. (2) va fi publicată pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, cu 5 zile înainte, cu indicarea locului, datei şi orei de desfăşurare.
(4) Sintezele rapoartelor semestriale şi anuale, care vor fi supuse aprobării Comisiei MCV, vor fi publicate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei împreună cu ordinea de zi menţionată la alin. (3).
ART. 7 – (1) În realizarea atribuţiilor prevăzute la art. 2, Comisia MCV adoptă decizii şi recomandări.
(2) Deciziile adoptate de către Comisie vor fi puse în aplicare, cu celeritate, de către instituţiile competente.
(3) Ministrul justiţiei are obligaţia de a-l informa lunar sau ori de câte ori este necesar, în scris, pe primul-ministru cu privire la deciziile adoptate de Comisia MCV.
ART. 8 – (1) Secretariatul Comisiei MCV este asigurat de maximum 5 persoane din cadrul Ministerului Justiţiei, desemnate prin ordin al ministrului justiţiei.
(2) Secretariatul Comisiei MCV are următoarele atribuţii:
a) elaborează şi supune aprobării Comisiei MCV rapoartele prevăzute la art. 2 lit. c);
b) solicită informaţii fiecărei instituţii implicate, în vederea elaborării rapoartelor;
c) convoacă membrii grupului tehnic de lucru ori de câte ori este nevoie, pentru clarificarea ori definitivarea rapoartelor;
d) transmite rapoartele periodice şi raportul anual, sub semnătura ministrului justiţiei, către Preşedintele României, către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi către primul-ministru;
e) întocmeşte informările pentru primul-ministru, conform prevederilor art. 7 alin. (3), şi le înaintează ministrului justiţiei;
f) transmite, sub semnătura ministrului justiţiei, convocări membrilor Comisiei MCV şi oricăror alte persoane care urmează să participe la şedinţe ori la întâlnirile organizate cu prilejul misiunilor de experţi ale Comisiei Europene;
g) elaborează minutele fiecărei întâlniri, inclusiv pentru întâlnirile organizate cu prilejul misiunilor de experţi ale Comisiei Europene, care vor fi transmise spre aprobare tuturor membrilor prezenţi şi spre informare membrilor absenţi;
h) elaborează documentele-suport pentru discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene;
i) solicită toate minutele întâlnirilor, elaborate de către reprezentanţii instituţiilor evaluate de către Comisia Europeană;
j) ori de câte ori instituţiile europene solicită informaţii ce sunt de competenţa altor instituţii, secretariatul poate solicita acestora, în regim de urgenţă, dacă este cazul, date referitoare la subiectul în cauză;
k) sesizează ministrul justiţiei în cazul în care intervin disfuncţionalităţi de natură să afecteze calitatea documentelor elaborate de către Ministerul Justiţiei, în calitate de coordonator MCV, care, la rândul său, dacă este cazul, va informa primul-ministru cu privire la problemele intervenite.
ART. 9 – (1) În sprijinul Comisiei MCV se constituie un grup tehnic de lucru care cuprinde experţi din cadrul instituţiilor menţionate la art. 4 alin. (1).
(2) Fiecare instituţie reprezentată în cadrul Comisiei MCV are obligaţia de a desemna prin dispoziţie a conducătorului un expert şi un supleant al acestuia în grupul tehnic de lucru.
(3) Grupul tehnic de lucru va fi coordonat de secretariatul Comisiei MCV, prevăzut la art. 8.
ART. 10 – (1) Membrii grupului tehnic de lucru au obligaţia de a transmite în format electronic un raport privind măsurile din sfera de competenţă a instituţiei pe care o reprezintă până la data de 15 a fiecărei luni, cuprinzând evoluţiile înregistrate în luna anterioară celei pentru care se face raportarea. În cazul în care membrii grupului tehnic de lucru nu oferă la termenul stabilit informaţiile solicitate, secretariatul Comisiei MCV va informa despre aceasta ministrul justiţiei şi conducătorul instituţiei din care fac parte.
(2) Secretariatul Comisiei MCV va elabora o formă consolidată a raportului privind progresele înregistrate în realizarea măsurilor din cadrul Planului de acţiune MCV până la data de 25 a fiecărei luni, pentru luna anterioară celei în care se face raportarea, care va fi transmisă tuturor membrilor grupului tehnic de lucru, în format electronic, până în ultima zi calendaristică a fiecărei luni, pentru luna anterioară celei în care se face raportarea.
(3) Raportul lunar va respecta în detaliu structura Planului de acţiune MCV.
(4) Raportul lunar se aprobă de către Comisia MCV, care se va întruni până la data de 10 a fiecărei luni.
ART. 11 – (1) Secretariatul Comisiei MCV elaborează rapoarte periodice o dată la două luni, precum şi raportul semestrial privind evoluţiile înregistrate în perioada de referinţă, care se transmit pe suport hârtie şi în format electronic tuturor instituţiilor reprezentate în cadrul Comisiei MCV.
(2) Rapoartele periodice şi raportul semestrial se aprobă de către Comisia MCV.
(3) Rapoartele prevăzute la alin. (1), astfel aprobate, vor fi transmise de către Ministerul Justiţiei, spre informare, Preşedintelui României, primului-ministru şi preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.
ART. 12 – (1) Secretariatul Comisiei MCV va elabora raportul anual privind evoluţiile înregistrate în perioada de referinţă, care va fi transmis, pe suport hârtie şi în format electronic, tuturor instituţiilor reprezentate în cadrul Comisiei MCV.
(2) Raportul anual se aprobă de către Comisia MCV.
(3) Raportul prevăzut la alin. (1), astfel aprobat, va fi transmis de către Ministerul Justiţiei, spre informare, Preşedintelui României, primului-ministru şi preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.
ART. 13 – În termen de 10 zile de la numirea persoanelor prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2), Ministerul Justiţiei va înainta Guvernului, spre adoptare, proiectul de hotărâre pentru aprobarea Planului de acţiune MCV, întocmit de către Comisia MCV.
ART. 14 – (1) În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, conducătorii instituţiilor reprezentate în Comisia MCV vor emite documentele de desemnare a secretarilor de stat prevăzuţi la art. 4 alin. (1) lit. b) – d) şi a membrilor grupului tehnic de lucru, în condiţiile art. 9 alin. (2).
(2) Dispoziţiile de numire cu privire la persoanele desemnate în condiţiile alin. (1) se transmit ministrului justiţiei în termen de cel mult 3 zile de la semnare.
ART. 15 – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 16 – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă pct. 5 lit. b din Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.346/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 12 noiembrie 2007.

ANEXA 1

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ
instituite în cadrul Mecanismul de cooperare şi verificare

Potrivit art. 1 din Decizia Comisiei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 354 din 14 decembrie 2006 p. 0058 – 0060, “în fiecare an, până la 31 martie cel târziu, iar în primul an la 31 martie 2007, România prezintă Comisiei un raport privind progresele realizate în vederea atingerii fiecăruia dintre obiectivele de referinţă enumerate în anexă”.
Obiectivele de referinţă pe care România trebuie să le atingă, potrivit anexei la Decizia Comisiei 2006/928/CE sunt următoarele:
1. garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient totodată, în special prin consolidarea capacităţilor şi a responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea şi evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală;
2. înfiinţarea, conform celor prevăzute, a unei agenţii pentru integritate cu responsabilităţi în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese potenţiale, precum şi cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancţiuni disuasive;
3. continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor anchete profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt;
4. adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale.

ANEXA 2

RECOMANDĂRI
cuprinse în Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu din 22 iulie 2009 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare

“(…) Comisia invită România să întreprindă acţiuni în următoarele domenii:

În ceea ce priveşte noile coduri:
– să efectueze o evaluare amănunţită a impactului celor 4 coduri asupra funcţionării sistemului judiciar şi asupra organizării instanţelor şi parchetelor şi să cuantifice mijloacele bugetare necesare punerii lor în aplicare;
– să realizeze o consultare publică cu privire la Codul de procedură civilă şi la Codul de procedură penală şi să le adopte cât mai curând;
– să faciliteze intrarea rapidă în vigoare a celor 4 coduri, prin adoptarea unei legi de punere în aplicare care să asigure coerenţa cadrului legislativ.

În ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar:
– să pună în aplicare, în ceea ce priveşte resursele umane, o abordare flexibilă, bazată pe priorităţi, concretizată pe termen scurt prin luarea de măsuri de urgenţă, precum transferarea posturilor vacante acolo unde este mai mare nevoie de ele (inclusiv efectuarea de transferuri între grade de jurisdicţie diferite), prin transferarea sarcinilor administrative personalului auxiliar, introducând manageri de instanţă şi, pe termen mediu şi lung, prin elaborarea unei scheme de personal adaptate nevoilor sistemului judiciar, prin efectuarea de simulări şi previziuni în ceea ce priveşte numirile, transferurile de personal, detaşările şi pensionările;
– să consolideze transparenţa şi răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv prin asumarea de către Consiliu a responsabilităţii care îi revine, şi anume de a avea o abordare mai proactivă în privinţa recrutărilor, a promovărilor, a măsurilor disciplinare, a transferurilor de personal şi a detaşărilor şi prin publicarea hotărârilor motivate ale Consiliului într-un format clar şi accesibil.

În ceea ce priveşte unificarea jurisprudenţei:
– să întreprindă măsurile adecvate ca urmare a recomandărilor Grupului de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie;
– să consolideze rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în unificarea jurisprudenţei, inclusiv prin simplificarea procedurii care se aplică în cazul recursurilor, în vederea interpretării şi aplicării legii în mod coerent, precum şi prin elaborarea de orientări privind pedepsele pentru infracţiunile de corupţie.

În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt:
– să asigure faptul că procedura prin care se permite începerea urmăririi penale care vizează membri ai Parlamentului care sunt foşti şi actuali membri ai Guvernului este aplicată uniform şi rapid de către Parlamentul României;
– să monitorizeze eficienţa sistemului judiciar în ceea ce priveşte judecarea cazurilor de corupţie la nivel înalt;
– să asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea corupţiei la nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri;
– să adopte o lege care să prevadă eliminarea suspendării judecării cauzelor atunci când se invocă excepţii de neconstituţionalitate.

În ceea ce priveşte activităţile Agenţiei Naţionale de Integritate:
– să continue să obţină rezultate în ceea ce priveşte verificarea averilor, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese;
– să asigure faptul că organismele judiciare şi disciplinare întreprind în timp util măsurile adecvate în ceea ce priveşte cauzele înaintate de Agenţia Naţională de Integritate referitoare la averi nejustificate, la incompatibilităţi şi la conflicte de interese.

În ceea ce priveşte combaterea corupţiei de la nivel local:
– să urmărească îmbunătăţirea coordonării strategiei naţionale anticorupţie, pentru a permite o mai bună identificare a punctelor vulnerabile şi a domeniilor care prezintă riscuri, astfel încât să fie elaborate strategii de atenuare prioritare la toate nivelurile;
– să continue punerea în aplicare a strategiilor locale elaborate de către procuratură, adaptate la necesităţile locale, şi să asigure o mai mare eficacitate a acestora;
– să accelereze întreprinderea de măsuri de prevenire a corupţiei în sectoarele vulnerabile, organismele centrale şi cele locale coordonându-se în acest sens.
Comisia invită România să continue procesul de reformă şi să pună în aplicare recomandările pe care i le-a făcut. Comisia va sprijini şi va monitoriza anul viitor pe această bază progresele realizate. Este nevoie de presiuni continue pentru a se obţine rezultate, iar Comisia invită celelalte state membre să continue să acorde asistenţă României şi să o ajute să realizeze progrese. În ceea ce o priveşte, Comisia va continua să sprijine eforturile României, prin dialog politic şi tehnic şi prin furnizarea de expertiză adecvată, dacă este necesar.”

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close