Falimentul persoanelor fizice

Autor: Av. Marius Vicentiu Coltuc
Romania are nevoie de o lege a falimentului persoanelor fizice, ca masura de protectie
impotriva executarilor silite, spun practicienii in insolventa, ingrijorati de estimarile
alarmante cu privire la evolutia numarului somerilor. O astfel de lege ar permite
romanilor care nu-si mai pot plati datoriile la banci, din cauza conjuncturii economice
nefavorabile, sa intre sub protectia tribunalului. Bancile nu vor mai putea astfel sa ii
execute silit, iar datoriile vor putea fi reesalonate pe o perioada de cativa ani. Sa
presupunem ca o familie avea, in 2008, un venit total de 6.000 de lei pe luna, din care
aproximativ 40 de procente se duceau catre intretinerea familiei, iar cu restul se plateau
rate la casa, la masina si la aparatura electrocasnica. Falimentul personal e o idee profund
potrivita spiritului american – ai dreptul sa gresesti fara consecinte terminale. Legea iti
permite sa o iei de la inceput.
In Europa a existat o stigma asupra falimentelor personale. Persoanele juridice au dreptul
sa incerce si sa greseasca (iar cimitirele sunt pline, dar noi auzim doar povestile unui mic
de numar de supravietuitori), in timp ce persoanele fizice vor purta toata viata jugul
datoriilor si vor raspunde cu toate veniturile viitoare pentru datorii. Prima tara care a
introdus o astfel de lege a fost Danemarca – in 1984 – dupa care au urmat Franta,
Germania, Austria, Belgia, Marea Britanie, Olanda, Italia si Spania. Dintre noile state
membre, Estonia si Cehia dispun de un cadru legislativ similar, conform unui raport al
Consiliului Europei.
Romania nu are un cadru legal similar si nici se intrevede aparitia unuia in viitorul
apropiat. Cu ocazia semnarii acordului cu FMI, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a
declarat ca acum nu este momentul oportun nici macar pentru a discuta despre
oportunitatea unei astfel de legi.
La Senat a fost depus de curand proiectul unei legi a falimentului persoanelor fizice.
Astfel, o persoana care nu-si mai poate plati ratele pentru un credit va putea, in cazul in
care legea va fi adoptata, sa ceara instantei sa fie declarata in stare de insolventa.
Falimentul personal poate corecta greselile celor care au dat credite in stil “hit and run”
doar pentru a incasa un comision. Falimentul personal poate forta bancile sa fie mult mai
atente la standardele de creditare iar bulele de active generate de creditarea iresponsabila
sa se sparga mai repede.
Desigur, exista mult loc pentru abuz, iar aceste detalii trebuie stipulate in lege. Falimentul
personal poate avea mai multe aspecte:
– reabilitarea debitorului;
– obligatii de restructurare a datoriei in conditiile unei legi si nu a unei negocieri cu
banca;
In Ungaria deja s-au luat masuri in acest sens.
Pentru Romania, falimentul personal ar fi util pentru ca ar acorda drepturi in plus
consumatorilor.
Persoanele care sunt datoare la banci ar putea solicita instantei falimentul personal.
Aceasta prevedere face parte dintr-un proiect de lege care daca s-ar concretiza ar clarifica
situatia persoanelor fizice care au intrat in incapacitate de plata, ajutandu-le sa-si acopere
datoriile, iar numele lor sa fie sterse din toare registrele care fac referire la restantieri. De
asemenea, ar proteja persoanele fizice de modalitatile, nu tocmai placute si legale, ale
societatilor bancare, de a-si recupera imprumuturile. Concret, proiectul “Lege privind
falimentul persoanelor fizice” se refera la debitorii, persoane fizice, care se afla in stare
de insolventa declarata de instanta si are drept scop acoperirea creantelor pe care le-au
inregistrat. Acest proiect de lege este practic, o adaptare romaneasca a legilor din acest
domeniu, din Statele Unite ale Americii sau Germania. Ca si in cazul insolventei
declarata la persoanele juridice, proiectul prevede propunerea unui plan de reorganizare
pentru acoperirea creantelor, ce va fi implementat de debitor sub supravegherea
administatorului judiciar si sub controlul judiciar periodic al instantei.
In cazul falimentui personal, bunurile debitorului vor fi lichidate in vederea acoperirii
datoriilor sale. Debitorul, care cu buna credinta, a cerut sau a acceptat deschiderea
procedurii insolventei va putea fi descarcat total sau partial de datoriile anterioare sau
ulterioare deschiderii procedurii, daca bunurile sale sunt insuficiente pentru plata intregii
mase credale si daca instanta i-a acordat, in conditiile prezentei legi, beneficiul
scuzabilitatii.
Proiectul mai prevede ca debitorul de buna credinta care, fie prin plan, fie prin plata
anticipata, a acoperit un minim de 75 la suta din valoarea totala a creantelor acceptate in
lista creditorilor, va beneficia de inchiderea anticipata a procedurii si de stergerea din
toate registrele de publicitate si evidentele publice a consecintelor juridice ale insolventei.
“Debitorul de rea-credinta si debitorul fraudulos vor putea fi sanctionati, in conditiile
prezentei legi, odata cu inchiderea procedurii, precum si pentru bancruta frauduloasa, cu
interdictii si decaderi profesionale. Dreptul de abitatie va putea fi acordat de instanta unui
astfel de debitor numai in conditii exceptionale, cand debitorul sau familia acestuia ar
putea fi supus unui pericol grav in caz de evacuare si numai limitat la o perioada de
maxim trei luni de la data vanzarii locuintei”, conforme proiectului de lege.
In caz de faliment personal, nu vor mai fi calculate dobanzi si penalitati.
Procedura insolventei persoanelor fizice se va declansa la cererea debitorului care, odata
cu solicitarea, va recunoaste cu buna credinta ca se afla in stare de insolventa. Potrivit
proiectului de act normativ, procedura insolvente va fi deschisa si la cererea creditorului
care detine o creanta certa, lichida si exigibila contra debitorului si care probeaza cu
inscrisuri, ca debitorul se afla in stare de insolventa si ca intr-o perioada de maximum 30
de zile de la data exigibilitatii creantei a incercat cu buna credinta reglementarea amiabila
sau executarea silita de debitorului, iar aceste demersuri au ramas fara rezultat