Decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Codul de procedura fiscala

In M. Of. nr. 187 din 24 martie 2010 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
Din cuprins:
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Cristian Prodimpex” – S.A. in Dosarul nr. 284/175/2008 al Judecatoriei Aiud.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Cauza este in stare de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 24 iunie 2009, pronuntata in Dosarul nr. 284/175/2008, Judecatoria Aiud a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala “Cristian Prodimpex” – S.A. intr-o cauza avand ca obiect un litigiu fiscal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine ca obligarea platii cautiunii ca o conditie de acces la judecarea cererii de suspendare a executarii silite incalca accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil. Totodata, se incalca egalitatea in drepturi dintre debitor si creditor, motivat de faptul ca primul trebuie sa plateasca o cautiune pentru a se judeca cererea sa de suspendare a executarii silite, iar creditorul are dreptul de a-si recupera eventualul prejudiciu care i s-a pricinuit in ipoteza respingerii contestatiei la executare silita. O cautiune proportionala cu valoarea obiectului litigiului reprezinta o descurajare a liberului acces la justitie. In acest sens, apreciaza autorul, este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului – Cauza Airey impotriva Irlandei (1979). Autorul mai arata ca prin obligarea la plata unei cautiuni se incalca si prevederile constitutionale referitoare la dreptul de proprietate.
Judecatoria Aiud considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, prevederi ce au urmatorul continut: “Executarea silita se suspenda: a) cand suspendarea a fost dispusa de instanta sau de creditor, in conditiile legii; […]”.
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 16 privind egalitatea in drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind liberul acces la justitie, art. 44 privind dreptul de proprietate privata, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si art. 136 privind proprietatea.
Examinand exceptia, Curtea constata ca asupra dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala s-a mai pronuntat, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 1.362 din 27 octombrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, constatand ca sunt constitutionale. Curtea a retinut in aceasta decizie ca “instituirea obligatiei de plata a cautiunii, ca o conditie a suspendarii executarii, are o dubla finalitate, si anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garantie pentru creditor, in ceea ce priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a intarzierii executarii silite, prin efectul suspendarii acesteia, si, pe de alta parte, de a preveni si limita eventualele abuzuri in valorificarea unui atare drept de catre debitorii rau-platnici. Intrucat plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executarii silite, instituirea acestei obligatii nu poate fi calificata ca o modalitate de a impiedica accesul liber la justitie”.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, argumentarea si solutia retinute in decizia de mai sus isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
Curtea mai retine faptul ca jurisprudenta sa este in acord cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat in Cauza Z si altii contra Marii Britanii (2001) ca liberul acces la justitie “nu este absolut si ca el poate fi supus la restrictii legitime, cum ar fi termenele legale de prescriptie sau ordonantele care impun depunerea unei cautiuni judicatum solvi, […]”. Important este ca aceste restrangeri sa nu aduca atingere substantei dreptului, sa urmareasca un scop legitim si sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit.

Pentru motivele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Cristian Prodimpex” – S.A. in Dosarul nr. 284/175/2008 al Judecatoriei Aiud.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 ianuarie 2010.