Decizia Curtii Constitutionale nr. 132/2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 din Codul de procedura fiscala
In M. Of. nr. 219 din 8 aprilie 2010 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 132/2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
Din cuprins:
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “EWB & Trading” – S.R.L. din Oradea in Dosarul nr. 2.603/271/2007 al Tribunalului Bihor – Sectia comerciala si de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 4 mai 2009, pronuntata in Dosarul nr. 2.603/271/2007, Tribunalul Bihor – Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “EWB & Trading” – S.R.L. din Oradea.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata ca dispozitiile art. 205 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 sunt neconstitutionale, intrucat prevad o cale de atac administrativa necontencioasa, prealabila adresarii instantei de contencios administrativ, fapt ce ingradeste accesul liber la justitie.
Tribunalul Bistrita-Nasaud – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal considera exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat prevede expres si imperativ ca instituirea caii administrative de atac nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ-fiscal.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fara caracter jurisdictional, neingradind accesul liber la justitie, atat timp cat decizia organului administrativ poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 205 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu urmatorul continut: “(1) Impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii. Contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, in conditiile legii.
(2) Este indreptatit la contestatie numai cel care considera ca a fost lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia.
(3) Baza de impunere si impozitul, taxa sau contributia stabilite prin decizie de impunere se contesta numai impreuna.
(4) Pot fi contestate in conditiile alin. (3) si deciziile de impunere prin care nu sunt stabilite impozite, taxe, contributii sau alte sume datorate bugetului general consolidat.
(5) In cazul deciziilor referitoare la baza de impunere, reglementate potrivit art. 89 alin. (1), contestatia se poate depune de orice persoana care participa la realizarea venitului.
(6) Bazele de impunere constatate separat intr-o decizie referitoare la baza de impunere pot fi atacate numai prin contestarea acestei decizii.”
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 16, 21 si 24, precum si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 687 din 12 iunie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 563 din 25 iulie 2008, a stabilit ca “instituirea recursului prealabil sau gratios reprezinta o modalitate simpla, rapida si scutita de taxa de timbru, prin care persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica are posibilitatea de a obtine recunoasterea dreptului pretins sau a interesului sau legitim direct de la organul emitent. Se realizeaza astfel, pe de o parte, protectia persoanei vatamate si a administratiei, iar, pe de alta parte, degrevarea instantelor judecatoresti de contencios administrativ de acele litigii care pot fi solutionate pe cale administrativa, dandu-se expresie principiului celeritatii”. Prin urmare, Curtea a statuat ca “parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fara caracter jurisdictional nu ingradeste dreptul de acces liber la justitie, atat timp cat decizia organului administrativ poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti”. In acelasi sens, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 927 din 18 octombrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, sau Decizia nr. 382 din 17 aprilie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2007.
Deosebit de cele retinute prin jurisprudenta anterioara a Curtii, trebuie subliniat ca insusi textul de lege criticat precizeaza fara echivoc faptul ca aceasta cale de atac nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, iar, in practica instantelor de contencios administrativ, lipsa contestatiei nu constituie un fine de neprimire al actiunii in justitie, astfel incat exceptia de neconstitutionalitate nu se sustine nici sub acest aspect.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, care sa conduca la schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutia din deciziile amintite isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “EWB & Trading” – S.R.L. din Oradea in Dosarul nr. 2.603/271/2007 al Tribunalului Bihor – Sectia comerciala si de contencios administrativ.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 25 februarie 2010.