Stimularea consumului si a investiilor prin mecanismul transparentei fiscale

Autori:

Prof.univ. dr. Gheorghe Piperea – avocat, managing partner al SCA Piperea & Asociatii
Ana Gabriela Atanasiu – avocat asociat la SCA Piperea & Asociatii

 Bugetul Romaniei este construit intr-o proportie majoritara pe baza incasarilor din impozitele si
taxele indirecte, adica din taxarea consumului. Criza economica severa pe care o traverseaza
Romania a dus la scaderea drastica a consumului, de unde o reducere substantiala a incasarilor la
buget. Incasarile mai mici decit cele preconizate au facut sa apara problema grava a subfinantarii
cheltuielilor bugetare. Guvernul a raspuns acestei probleme intr-o modalitate comoda si complet
lipsita de responsabilitate pentru viitorul imediat al Romaniei : (i) s-a imprumutat masiv la banci,
pe termen scurt, drenind bancile de resurse si angajind bugetul tarii pentru cel putin 2 ani la plata
de rate si dobinzi in loc de investitii; (ii) a operat rectificari de cheltuieli bugetare, trimitind in
somaj profesori, invatatori, militari si politisiti, inchizind spitale si reducind la jumatate salariile
judecatorilor; (iii) a introdus un impozit minim, aplicabil indiferent daca exista sau nu venit,
facind 100.000 de firme sa se inchida si obligind micii comercianti sa se reorganizeze ca
persoane fizice autorizate, care nu mai platesc decit impozitul pe venit de 16%, nu si contributiile
la sistemele de pensii si la alte fonduri de asigurare sociala.
Solutiile simple si eficiente ale acestei probleme, cel putin pe termen scurt, sunt stimularea
consumului, in special a celui de marfuri si produse indigene, si reducerea sau eliminarea
cheltuielilor bugetare inutile, in favoarea majorarii cheltuielilor bugetare absolute necesare
functionarii unui stat democratic si social (invatamint, sanatate, aparare, ordine publica, justitie).
Numarul ministerelor trebuie redus la 10, ajutoarele de stat, subventiile sau garantiile trebuie
admise doar pentru salvgardarea intreprinderilor prin proceduri de pre-insolventa si de
insolventa.
Un mecanism fiscal care poate stimula atit consumul, cit si cresterea gradului de conformare
voluntara, deci cresterea volumului incasarilor bugetare, este transparenta fiscala.
Sistemul transparentei fiscale are la baza idea că nu se impune profitul companiei, ci se impun ca
venit al fiecarui asociat parti din veniturile companiei (incasari minus cheltuieli) proportional cu
participarea la beneficii si pierderi a fiecarui asociat, ca si cind compania nu ar avea personalitate
juridica. Daca societatea ar fi impozitata conform regulilor stiute, atunci impozitul cumulat ar fi
de 28,5% (adica, un impozit pe profit de 16% si un impozit pe dividende de 16%, calculat asupra
partii din profit ramas dupa plata impozitului pe profit). In locul acestui impozit in cascada pe
aceeasi plusvaloare, transparenta fiscala duce la plata unui singur impozit pe venit, de 16%, ceea
ce permite concluzia dubla ca asociatul in cauza va avea la dispozitie mai multe lichiditati pe
care fie le va reinvesti, fie le va consuma, fie le va economisi si ca acelasi asociat va fi mai putin
tentat sa caute metode de evaziune fiscala sau de evitare a platii impozitului cumulat de 28,%. De
aici, un grad mai mare de conformare voluntara, cu consecinta unui volum mai mare de incasari
la buget. Nu este deloc de neglijat si un efect indirect al acestui mecanism : beneficiarii vor putea
sustine mai usor o afacere, o vor extinde sau vor incepe altele noi daca vor avea la dispozitie mai
multe lichiditati, de unde o sursa de locuri de munca. Salariatii acestor beneficiari ai
transparentei fiscale vor putea continua sa consume si, deci, vor putea alimenta in continuare
bugetul cu tva si alte impozite indirecte, statul fiind scutit de sarcina de a-i asista social in calitate
de someri.
Solutia legala ar fi modificarea Legii societatilor comerciale si a Codului fiscal in asa fel incit sa
permita adoptarea mecansimului transparentei fiscale. In esenta, modificarile necesare, alaturi de
introducerea contabilitatii in partida simpla, ar viza doar formele de organizare a afacerilor sub
forma de intreprindere. Afacerile mici, cele individuale si de familie si afacerile profesionale,
care se caracterizeaza printr-o mare mobilitate a obiectului de activitate, sediului si duratei, dar si
prin mobilitatea locurilor de munca, ar trebui sa fie singurele beneficiare ale transparentei fiscale.
Sistemul transparentei fiscale este practicat si aproape generalizat in Germania, Marea Britanie,
Franta si Olanda.
Sistemul transparenŃei fiscale este in prezent adoptat si in Romania, dar limitat la societatile
profesionale de practicieni in insolventa si la cele de avocat. Pentru prima data, acest sistem a
fost adoptat in 2006, cind s-a reglementat, printr-un proiect de lege elaborat de mine, noua forma
de organizare a practicienilor in insolventa, respective, societatea profesionala cu raspundere
limitata. Dupa acest model, in 2008 a fost adoptata si societatea profesionala cu raspundere
limitata de avocati, care se supune aceluiasi regim al transparentei fiscal.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close