Decizia Curtii Constitutionale nr. 257/2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 pct. 1 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale
In M. Of. nr. 254 din 20 aprilie 2010 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 257/2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 pct. 1 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale.
Din cuprins:
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 pct. 1 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Erebul Consulting” – S.R.L. din Vaslui in Dosarul nr. 270/45/2009 al Curtii de Apel Iasi – Sectia contencios administrativ si fiscal.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Cauza este in stare de judecata.
Presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 25 iunie 2009, pronuntata in Dosarul nr. 270/45/2009, Curtea de Apel Iasi – Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 pct. 1 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale.
Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala “Erebul Consulting” – S.R.L. din Vaslui intr-o cauza de contencios administrativ si fiscal avand ca obiect anularea unui act administrativ.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei sustine, in esenta, ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 115 alin. (6) si art. 139 alin. (1), deoarece o lege organica, Codul fiscal, a fost modificata printr-o ordonanta de urgenta, considerata act normativ de rang inferior legii.
Instanta de judecata apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 32 pct. 1 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, aprobata prin Legea nr. 227/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 402 din 12 iunie 2009, dispozitii care au urmatorul cuprins:
– Art. 32 pct. 1 si 6: “Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 18 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
<<Impozit minim
Art. 18. – (1) Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si in cazul carora impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri inregistrate.
(2) Contribuabilii, cu exceptia celor prevazuti la alin. (1), la art. 13 lit. c) – e), art. 15 si 38, in cazul carora impozitul pe profit este mai mic decat suma impozitului minim pentru transa de venituri totale corespunzatoare, prevazute la alin. (3), sunt obligati la plata impozitului la nivelul acestei sume.
(3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzatoare impozitului minim, stabilite in functie de veniturile totale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt urmatoarele:
________________________________________________
| Venituri totale anuale | Impozit minim anual |
| (lei) | (lei) |
|__________________________|_____________________|
| 0 – 52.000 | 2.200 |
|__________________________|_____________________|
| 52.001 – 215.000 | 4.300 |
|__________________________|_____________________|
| 215.001 – 430.000 | 6.500 |
|__________________________|_____________________|
| 430.001 – 4.300.000 | 8.600 |
|__________________________|_____________________|
| 4.300.001 – 21.500.000 | 11.000 |
|__________________________|_____________________|
| 21.500.001 – 129.000.000 | 22.000 |
|__________________________|_____________________|
| Peste 129.000.001 | 43.000 |
|__________________________|_____________________|
(4) Pentru incadrarea in transa de venituri totale prevazuta la alin. (3), se iau in calcul veniturile totale, obtinute din orice sursa, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad:
a) veniturile din variatia stocurilor;
b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;
d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementarilor legale;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;
f) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare;
g) veniturile prevazute la art. 20 lit. d).>> […]
6. La articolul 34, dupa alineatul (14) se introduc patru noi alineate, alineatele (15) – (18), cu urmatorul cuprins:
<<(15) Pentru anul 2009, contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b) aplica urmatoarele reguli:
a) pentru trimestrul al II-lea se compara impozitul pe profit datorat la sfarsitul trimestrului cu impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3), recalculat in mod corespunzator pentru perioada 1 mai – 30 iunie 2009, prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultirea cu numarul de luni aferent perioadei respective;
b) pentru trimestrele al III-lea si al IV-lea se compara impozitul pe profit datorat la sfarsitul fiecarui trimestru cu impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3), recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul respectiv, prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultirea cu numarul de luni aferent trimestrului respectiv.
(16) Pentru anul 2009, contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) efectueaza in continuare platile anticipate in contul impozitului pe profit stabilite conform prezentului articol.
(17) In situatia in care contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) au inregistrat in anul 2008 pierdere fiscala, acestia efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit in suma de o patrime din impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3).
(18) Pentru anul 2009, contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) si alin. (5), pentru definitivarea impozitului pe profit anual, aplica prevederile art. 18 alin. (2) prin compararea impozitului pe profit datorat la sfarsitul anului fiscal cu impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3).>>”
Autorul exceptiei considera ca aceste dispozitii de lege contravin prevederilor constitutionale ale art. 115 alin. (6) referitoare la ordonantele de urgenta si art. 139 alin. (1) privind impozite, taxe si alte contributii.
Examinand exceptia, Curtea constata ca in jurisprudenta sa a statuat interdictia reglementarii de catre Guvern in domeniul legii organice numai in ce priveste ordonantele adoptate in baza unei legi de abilitare, interdictia decurgand din chiar prevederile art. 115 alin. (1) din Constitutie. O asemenea limitare nu este prevazuta insa de alin. (6) al art. 115 din Constitutie referitor la ordonantele de urgenta.
De altfel, Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal a fost adoptata cu votul majoritar prevazut la art. 76 alin. (2) din Constitutie pentru legi ordinare.
Nu se poate retine nici infrangerea prevederilor constitutionale ale art. 139 alin. (1), deoarece ordonanta de urgenta este un act normativ cu putere de lege pana la o eventuala respingere de catre Parlament. In speta, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 a fost aprobata prin Legea nr. 227/2009.
Cat priveste notiunea de “lege” utilizata in Constitutie in art. 139 alin. (1), se retine jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a statuat ca aceasta are in vedere un sens larg ce acopera ansamblul dispozitiilor normative cuprinse in Legea fundamentala si actele normative ce formeaza dreptul intern, precum si mai multe intelesuri in functie de distinctia ce opereaza intre criteriul formal sau organic si cel material.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 pct. 1 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Erebul Consulting” – S.R.L. din Vaslui in Dosarul nr. 270/45/2009 al Curtii de Apel Iasi – Sectia contencios administrativ si fiscal.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 16 martie 2010.