Criza datoriilor de stat afecteaza cresterea economica pentru Zona Euro

Ani de stagnare in sudul Zonei Euro; cresterea PIB in nord, conditionata de exporturi
Frankfurt, 24 iunie 2010 – Poate ca incapacitatea de plata nu mai reprezinta o amenintare iminenta, insa criza este departe de a se termina in Zona Euro, conform unor raportului trimestrial „Eurozone Forecast” (EEF) realizat de Ernst & Young. EEF si-a modificat in sens descrescator previziunile pentru dezvoltarea Zonei Euro la 0,8% pentru acest an si la 1,3% pentru 2011. In plus, pana cand in Zona Euro nu se abordeaza cu seriozitate problema adoptarii unor reforme structurale, a caror absenta justifica problemele majore cu care se confrunta aceasta, riscurile unui “deceniu pierdut” din perspectiva economica, similar celui din Japonia din anii `90, sunt semnificative, in special pentru statele din sud.
Marie Diron, Consultant Economic Senior la realizarea raportului „Eurozone Forecast” precizeaza: “Repercusiunile crizei datoriilor de stat vor insemna o crestere economica in Zona Euro cu 1-2,5% mai mica pe an decat cea din Statele Unite in urmatorii cinci ani. Impactul asupra locurilor de munca este la fel de zdrobitor. In vreme ce in perioada 2010-2014 economia americana va genera peste 10 milioane de noi locuri de munca, in Zona Euro  gradul de ocupare a fortei de munca abia daca se va modifica.”
Un deceniu pierdut pentru statele din sud?
Pe fondul adoptarii planurilor drastice de reducere a deficitului bugetar in Grecia, Spania si Portugalia, anuntate in luna mai, se asteapta ca modelul „Europei cu doua viteze”, sustinut de EEF in cadrul editiei din aprilie, sa fie acum mult mai evidentiat. In timp ce cresterea PIB pentru Zona Euro in principalele state din partea de nord (Germania, Franta, Olanda si Belgia) este preconizata sa atinga o medie de 1,7% pe an in perioada 2010-2012, EEF prognozeaza o crestere negativa de -0,1% pe an pentru cele din sud, in aceeasi perioada de timp.
Prin urmare, PIB-ul per capita in Grecia va scadea de la 89% din media pentru Zona Euro in 2007 la 83% in 2012. In Spania, acesta se va diminua de la 93% din media pentru Zona Euro la 88%, nivel relativ inregistrat ultima data in anul 1998.
Marie Diron afirma, “Partea de sud nu va inregistra doar unul sau doi ani nefavorabili, ci mai multi ani de crestere extrem de mica sau chiar negativa. Cu toate acestea, Irlanda, care a fost adesea inclusa in aceeasi categorie cu tarile din regiunea Mediteranei, se va redresa incepand cu anul 2011, in timp ce, pana in 2014 nu se asteapta ca Grecia, Spania si Portugalia sa revina la nivelele de activitate inregistrate inainte de criza.”
Un contrast notabil in partea de nord
Previziunile indica faptul ca perspectiva pentru tarile din nordul Zonei Euro este una relativ optimista din doua motive principale. In primul rand, state precum Germania si Olanda beneficiaza de nivele de competitivitate sporite, dupa ani de crestere semnificativa a productivitatii  si de moderare a salariilor. Ele detin o pozitie buna pentru a putea valorifica spre propriul beneficiu o redresare semnificativa la nivel global.
In al doilea rand, ajustarea fiscala necesara in tarile in partea de nord, desi semnificativa, poate fi gestionata, iar guvernele pot continua actiunile de reducere a deficitului bugetar fara impact semnificativ asupra cresterii economice.
Moneda euro continua sa se deprecieze, iar ratele dobanzilor raman la acelasi nivel pana in 2011
EEF preconizeaza ca moneda euro va scadea pana la valoarea de US$1,05 pana la sfarsitul anului 2011, inainte de a se redresa usor datorita cresterii ce va fi inregistrata in Zona Euro. Comparativ cu cosul monetar reprezentand structura comerciala pentru Zona Euro, moneda euro se va deprecia cu circa 20% din valoarea maxima pana la sfarsitul anului 2010. 
Marie Diron explica, “Ingrijorarile permanente cu privire la sustenabilitatea fiscala a anumitor state din Zona Euro si reticenta acestora fata de abordarea problemelor esentiale, afecteaza in mod semnificativ moneda euro. In prezent valoarea euro se afla sub US$1,20, cea mai mica valoare de la inceputul anului 2006 si cu aproximativ 20% sub valoarea inregistrata la inceputul anului 2010.”
Date fiind perspectiva unei cresteri economice reduse si absenta unor riscuri inflationiste, EEF considera ca Banca Centrala Europeana (BCE) va mentine ratele dobanzii la acelasi nivel pana la jumatatea anului 2011.
Redresare lenta a investitiilor in domeniul corporativ
Nu vom vedea o redresare generata de evolutiile din domeniul afacerilor. EEF preconizeaza inca o scadere de 2,8% a investitiilor corporative in 2010, dupa dramatica scadere de 14% de anul trecut. Incepand din 2011, conform previziunilor, se preconizeaza intr-adevar o crestere moderata a investitiilor, insa chiar si pana in 2014 nu se vor mai atinge valorile inregistrate inainte de izbucnirea crizei.
Perspectiva negativa pentru somaj si cheltuielile de consum
Incertitudinea cu privire la perspectiva economica va incuraja companiile sa amane procesul privind angajarea de personal nou. Nu va exista nicio scadere a ratei somajului in Zona Euro pana in 2012 si chiar si cu o reducere modesta de pana la 9,4% realizata pana in 2014, acesta tot va depasi cu 2% valoarea inregistrata in anul 2007. Numarul somerilor va continua sa creasca. Valoarea maxima in Zona Euro se va situa in jurul a 16,8 milioane in prima jumatate a anului viitor, fata de aproape 16 milioane cat se inregistreaza in prezent.
Pe fondul reducerii indemnizatiilor si/sau majorarii taxelor in numeroase state, aceasta cumulare de factori implica o crestere insignifianta a veniturilor. Prin urmare, se preconizeaza in general o stagnare a consumului privat in acest an, inregistrandu-se acelasi nivelul scazut ca si anul trecut. Chiar si in 2011, conform previziunilor, cresterea consumului se va situa tot sub 1%, majorandu-se progresiv pana la 1,8%.
Ce urmeaza?
Conform EEF, vor fi necesare reforme profunde pentru a se putea elimina dezechilibrele majore si deficientele structurale. In plus, criza datoriilor de stat a dus la evidentierea unor disfunctii institutionale fundamentale existente in Zona Euro, care necesita coordonarea politicilor in vederea obtinerii unei uniuni monetare mai sustenabile.
Marie Diron concluzioneaza, “Data fiind necesitatea restructurarii finantelor publice pentru a le face sustenabile, tendinta actuala este aceea de reducere rapida a deficitelor, chiar si in state care nu au probleme cu finantarea deficitelor si refinantarea datoriei, existand riscul ca aceste masuri sa fie contraproductive. Mai exact, statele care isi permit sa isi reduca treptat deficitele ar trebui sa faca acest lucru pentru a sustine cresterea economica in Zona Euro in general si in partea de sud, in special.”

SFARSIT

Perspective pentru Romania
Cu cererea interna şi investiţiile în declin abrupt, produsul intern brut al României a scăzut cu 7% anul trecut, o schimbare bruscă fata de creşterea de 7,4% din 2008. Recesiunea a continuat în T1 din acest an, produsul intern brut in perioada contractându-se cu 0,3% si ajungând sa fie cu 2,6% mai scăzut decât un an înainte. Totusi producţia industrială a reuşit să crească cu 3,6% în luna martie, reprezentând o majorare de 5,3% fata de anul anterior. Aceasta indica faptul că PIB-ul ar putea începe să crească din nou în T2, pe fondul scăderii stocurilor şi stabilizări consumului privat. Cu toate acestea, cu o capacitate neutilizata mare şi încrederea mediului de afaceri la cote scăzute, o revenire a investiţiilor in mijloace fixe este puţin probabil să apară până la sfârşitul acestui an. În plus, încrederea consumatorilor este încă scăzuta şi este de aşteptat să rămână prudentă, având în vedere ameninţarea reducerilor semnificative de locuri de muncă din sectorul public în cadrul acordului cu FMI, care solicită reduceri suplimentare de cheltuieli, în ciuda faptului ca ţinta de deficit pentru 2010 au fost ridicată la 6,8% din PIB, fata de obiectivul iniţial de 5,9%. Planurile de reducere a salariilor bugetarilor cu 25%, a pensiilor cu 15%, precum si a locurilor de muncă din sectorul public cu peste 250 de mii in următorii ani, se confruntă cu o opoziţie masivă din partea oamenilor care vor fi afectati, dar guvernul a supravieţuit unei motiuni de cenzura cu aceasta tema în parlament. Punerea în aplicare a acestor măsuri de austeritate este o pre-condiţie pentru viitoarele transe de la UE / FMI în cadrul pachetului de sprijin economic, dar grevele se profilează in continuare la orizont.
Perspectiva rămâne foarte incertă. Cresterea exporturilor care a condus la producţia industrială ceva mai mare poate fi subminată de revenirea efectelor crizei în economia Zonei Euro, în timp ce intrările din remiterile lucrătorilor romani din UE sunt supuse unei presiuni suplimentare. După începutul slab al acestui an, acum se pare că PIB-ul se va contracta cu circa 1,5% în 2010, în timp ce prognoza pentru  2011 este de crestere. Totusi riscurile rămân semnificative, deoarece rezistenta la măsurile de austeritate ridică spectrul unei crize de tip grecesc deasupra deficitului bugetar si datoriei publice a tarii.
Despre „Eurozone Forecast”
Prognozele si analizele prezentate in cadrul raportului „Eurozone Forecast” se bazeaza pe modelul Bancii Centrale Europene (BCE) utilizat pentru economia Zonei Euro. Acest model include o teorie si tehnici economice moderne si este utilizat de BCE in vederea realizarii de previziuni pentru Zona Euro.
Despre Ernst & Young
Ernst & Young este una dintre cele mai mari companii la nivel mondial în domeniul serviciilor de audit financiar, consultanţă fiscală, consultanţă în afaceri şi consultanţă în tranzacţii, având peste 144.000 de angajaţi în întreaga lume. În România Ernst & Young s-a impus ca unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale chiar de la înfiinţarea sa în anul 1992. Cu o echipă formată din 450 de angajaţi, Ernst & Young România oferă servicii de audit şi consultanţă unor clienţi prestigioşi, de la firme multinaţionale la companii locale. În România avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.