Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal

In M. Of. nr. 534 din 30 iulie 2010 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 768/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004.
Din cuprins:
    ART. I
    Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

    A. Titlul VI “Taxa pe valoarea adaugata”

    1. Punctul 16^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “16^1. (1) Prevederile art. 134^2 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal se aplica in situatia in care facturile totale ori partiale pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii au fost emise inaintea faptului generator de taxa si includ si situatia in care sunt emise facturi pentru avansuri inainte de incasarea acestora.
    (2) In aplicarea art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, in cazul in care intervin evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal, ulterior datei de 1 iulie 2010, cota aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare este cota operatiunii de baza care a generat aceste evenimente. Totusi, in cazul in care nu se poate determina operatiunea de baza care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul.
    (3) In cazul in care intervin evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal, ulterior datei de 1 iulie 2010, pentru achizitii intracomunitare de bunuri, cota aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare este cota in vigoare la data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara potrivit art. 135 din Codul fiscal. In situatia in care nu se poate determina achizitia intracomunitara care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul.

    Exemplu: Societatea A din Romania a primit o factura pentru un avans la o achizitie intracomunitara de bunuri in suma de 1.000 euro, emisa la data de 12 mai 2010. Taxa aferenta achizitiei intracomunitare s-a determinat pe baza cursului de schimb in vigoare la data de 12 mai 2010, respectiv 4,18 lei/euro, aplicandu-se cota de TVA de 19%, astfel: 1.000 euro x 4,18 lei/euro x 19% = 794,2 lei.
    In luna iulie, societatea primeste factura emisa la data de 16 iulie 2010 pentru diferenta pana la valoarea integrala a bunurilor care sunt achizitionate intracomunitar, in suma de 5.000 euro. Taxa aferenta achizitiei intracomunitare s-a determinat pe baza cursului de schimb in vigoare la data de 16 iulie 2010, respectiv 4,26 lei/euro, aplicandu-se cota de 24% de TVA, astfel: 5.000 euro x 4,26 lei/euro x 24% = 5.112 lei.
    La data de 5 august 2010, furnizorul extern emite un credit-note prin care acorda o reducere de pret de 10% aferenta livrarii intracomunitare care a generat achizitia intracomunitara de bunuri la societatea A din Romania. Cursul de schimb in vigoare la data la care intervine evenimentul este de 4,28 lei/euro. Societatea A are obligatia sa ajusteze baza de impozitare a achizitiei intracomunitare cu sumele calculate astfel:
    1.000 euro x 10% x 4,28 lei/euro x 19% = 81,32 lei
    5.000 euro x 10% x 4,28 lei/euro x 24% = 513,6 lei.”

    2. Dupa punctul 16^1 se introduce un nou punct, punctul 16^2, cu urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa
    ART. 134^3
    (1) Prin exceptie de la prevederile art. 134^2, in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine in cea de a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.
    (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii prevazute la art. 155 alin. (1), daca factura este emisa inainte de a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

    Norme metodologice:
    16^2. (1) In sensul art. 134^3 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de taxa, exigibilitatea intervine la data emiterii unei facturi inainte de a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator, indiferent daca factura a fost emisa pentru incasarea unui avans sau pentru contravaloarea integrala ori partiala a livrarii.
    (2) Exigibilitatea determina perioada fiscala in care livrarea intracomunitara scutita se inregistreaza in decontul de taxa pe valoarea adaugata prevazut la art. 156^2 din Codul fiscal si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal.”

    3. La punctul 19 alineatul (4), exemplul nr. 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Exemplul nr. 4: Societatea A din Franta isi trimite angajatii in Romania pentru negocierea unor contracte cu parteneri din Romania. Conform intelegerii dintre parti, facturile pentru cazare, transport local si alte cheltuieli efectuate pentru angajatii trimisi din Franta vor fi emise catre partenerii din Romania, acestia urmand sa isi recupereze sumele achitate prin refacturare catre societatea A din Franta. Pentru fiecare cheltuiala refacturata se va avea in vedere in primul rand locul prestarii serviciului si daca locul este in Romania refacturarea se va face aplicandu-se acelasi regim ca si cel aplicat de prestatorul acestor servicii. Astfel, serviciile de cazare au locul in Romania, acolo unde este situat bunul imobil [art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal], si vor fi refacturate prin aplicarea cotei reduse de TVA de 9%, serviciile de transport local de calatori au locul in Romania, acolo unde sunt efectiv prestate [art. 133 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal], si vor fi refacturate prin aplicarea cotei standard de TVA de 24%. In situatia in care factura de transport ar fi fost emisa in luna iunie 2010 cu cota de 19%, daca refacturarea ar avea loc in luna iulie 2010, cota de TVA aplicabila de catre persoana impozabila din Romania este de 24%. Se considera ca la aplicarea structurii de comisionar faptul generator pentru operatiunile refacturate intervine la data emiterii facturii de catre persoana care refactureaza cheltuieli efectuate pentru alte persoane.”

    4. La punctul 22 alineatul (2), exemplul se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Exemplul nr. 1: In luna august 2010, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.
    Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.
    Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.
    Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestuia, respectiv 4.200 lei si 1.008 lei, cu semnul minus.
    Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel:
    [(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.
    Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina astfel:
    21.400 lei x 24% = 5.136 lei.

    Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna iunie 2010 un avans de 2.000 euro pentru livrarea in interiorul tarii a unui utilaj catre clientul sau B. Livrarea utilajului are loc in cursul lunii iulie la pretul de 6.000 euro.
    A va emite o factura pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la data incasarii avansului in luna iunie.
    Baza de impozitare a TVA pentru avans = 2.000 euro x 4,1 lei/euro = 8.200 lei.
    Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 8.200 lei x 19% = 1.558 lei.
    In luna iulie, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a modificarii cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA:
    Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv 8.200 lei si 1.558 lei, cu semnul minus.
    Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,1 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei + 17.200 lei = 25.400 lei.
    Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei.”

    5. La punctul 23, alineatele (2) si (11) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Cotele
    ART. 140
    (1) Cota standard este de 24% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse.
    (2) Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
    a) serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe, altele decat cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);
    b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publicitatii;
    c) livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare;
    d) livrarea de produse ortopedice;
    e) livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;
    f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
    (2^1) Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construita locuinta include si amprenta la sol a locuintei. In sensul prezentului titlu, prin locuinta livrata ca parte a politicii sociale se intelege:
    a) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari;
    b) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap;
    c) livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de orice persoana necasatorita sau familie. Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Anexele gospodaresti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca terenul pe care este construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuintei, in cazul caselor de locuit individuale. In cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie poate achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:
    1. in cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;
    2. in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;
    d) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii in vederea atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor persoane sau familii a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.
    (3) Cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 134^2 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.
    (4) In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute la art. 134^2 alin. (2).
    (5) Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cota aplicabila pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun.
    (6) Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota aplicata pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun si care este in vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

    Norme metodologice:
    (2) Se aplica procedeul sutei marite pentru determinarea sumei taxei, respectiv 24 x 100/124 in cazul cotei standard si 9 x 100/109 sau 5 x 100/105 in cazul cotelor reduse, atunci cand pretul de vanzare include si taxa. De regula, pretul include taxa in cazul livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii direct catre populatie, pentru care nu este necesara emiterea unei facturi potrivit art. 155 alin. (7) din Codul fiscal, precum si in orice situatie in care prin natura operatiunii sau conform prevederilor contractuale pretul include si taxa.
    ………………………………………………………………..
    (11) Persoanele impozabile care livreaza locuinte vor aplica cota de 5% inclusiv pentru avansurile aferente acestor livrari, daca din contractele incheiate rezulta ca la momentul livrarii vor fi indeplinite toate conditiile impuse de art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal si sunt in posesia declaratiei prevazute la alin. (10) al prezentului punct. In situatia in care avansurile au fost facturate prin aplicarea cotei de 19% sau, dupa caz, de 24%, datorita neprezentarii de catre cumparator a declaratiei prevazute la alin. (10) sau din alte motive obiective, la livrarea bunului imobil se pot efectua regularizarile prevazute la art. 140 alin. (4) din Codul fiscal in vederea aplicarii cotei de 5%, daca toate conditiile impuse de art. 140 alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, astfel cum sunt detaliate si de prezentele norme metodologice, sunt indeplinite la data livrarii.”

    6. Dupa punctul 23 se introduce un nou punct, punctul 23^1, cu urmatorul cuprins:
    “23^1. (1) In cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri nu se fac regularizari in situatia modificarii cotelor de TVA, in sensul aplicarii cotei de TVA de la data faptului generator de taxa, cota aplicabila fiind cea in vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
    (2) Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, inclusiv in cazul in care beneficiarul are obligatia platii taxei potrivit art. 160 sau art. 150 alin. (2), (3), (5) si (6) din Codul fiscal, in situatia modificarilor de cote se aplica regularizarile prevazute la art. 140 alin. (4) din Codul fiscal.

    Exemplul nr. 1: O societate de constructii intocmeste situatia de lucrari in cursul lunii iunie, pentru lucrarile efectuate in lunile mai si iunie. Contractul prevede ca situatia de lucrari trebuie acceptata de beneficiar. Beneficiarul accepta situatia de lucrari in luna iulie 2010. Faptul generator de taxa, respectiv data la care se considera serviciul prestat, intervine la data acceptarii situatiei de lucrari de catre beneficiar, potrivit prevederilor art. 134^1 alin. (7) din Codul fiscal. In consecinta, cota aplicabila pentru intreaga contravaloare a serviciilor acceptate de beneficiar este de 24%, cota in vigoare la data faptului generator de taxa. In situatia in care anterior emiterii situatiei de lucrari au fost emise facturi de avans cu cota de 19%, dupa data de 1 iulie 2010 avansurile respective se regularizeaza prin aplicarea cotei de 24%.

    Exemplul nr. 2: O societate de furnizare a energiei electrice are incheiate contracte cu persoane fizice si cu persoane juridice:
    A. Pentru categoria de consumatori casnici, in contractul de furnizare se prevede ca societatea factureaza energia electrica furnizata la valoarea indexului comunicat de client lunar in intervalul 1 – 10 al fiecarei luni. Dupa comunicarea indexului pentru energia electrica consumata, societatea de furnizare emite factura in luna urmatoare celei in care a fost comunicat indexul de catre client. Faptul generator intervine la data la care societatea de distributie emite factura potrivit art. 134^1 alin. (8) din Codul fiscal. Presupunand ca indexul a fost comunicat de client la data de 10 iunie 2010, iar factura este emisa in cursul lunii iulie 2010, cota de TVA aplicabila este de 24%.
    De asemenea, contractul de furnizare a energiei electrice prevede ca in situatia in care clientul nu transmite indexul, societatea de furnizare va emite factura pentru o valoare estimata a consumului de energie electrica, determinat potrivit consumurilor anterioare efectuate de client. Presupunand ca facturarea s-a realizat in lunile mai, iunie si iulie 2010, pe baza consumului estimat, se considera ca faptul generator de taxa a intervenit la data emiterii fiecarei facturi pentru valoarea consumului estimat, cu cota de TVA in vigoare in perioadele respective, 19% in mai si iunie 2010 si 24% in iulie 2010. In luna august 2010, societatea de furnizare va trimite un reprezentant pentru citirea indexului in vederea regularizarii la consumul efectiv din perioadele de facturare anterioare. Presupunand ca exista diferente in plus sau in minus fata de consumul estimat facturat, in luna august 2010 intervine o situatie de ajustare a bazei de impozitare potrivit art. 138 din Codul fiscal, pentru care societatea de furnizare va emite o factura. In situatia in care societatea de furnizare nu poate determina carei livrari ii corespund diferentele respective, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul prevazut la art. 138 din Codul fiscal, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, respectiv 24%.
    B. Pentru categoria de consumatori mari, potrivit contractului de furnizare de energie electrica, societatea de furnizare factureaza lunar in avans o valoare a energiei electrice ce urmeaza a fi livrata in luna in curs, avand la baza criterii de determinare a cantitatii necesare de energie electrica la punctele de consum ale clientului. La finalul perioadei de facturare lunare, societatea de furnizare regularizeaza valoarea facturata initial in vederea reflectarii energiei electrice efectiv furnizate in luna respectiva. In aceasta situatie, factura emisa initial pentru valoarea energiei electrice ce urmeaza sa fie furnizata se va considera o factura de avans si nu da nastere unui fapt generator de taxa. In acest sens, faptul generator va interveni la emiterea facturii pentru cantitatea de energie electrica efectiv furnizata in luna respectiva. Presupunand ca la data de 1 iunie 2010 se emite factura de avans pentru luna iunie 2010, se va aplica cota de TVA de 19%, iar regularizarea facturii de avans se realizeaza la data de 1 iulie 2010, factura de avans va fi reluata cu semnul minus si se va factura cantitatea de energie electrica furnizata la cota de TVA de 24%, cota in vigoare la data faptului generator de taxa. Presupunand ca regularizarea facturii de avans se realizeaza la 30 iunie 2010, la facturarea cantitatii de energie electrica furnizata se va aplica cota de TVA de 19%.

    Exemplul nr. 3: O societate de leasing are incheiate cu utilizatori contracte de leasing financiar pentru autovehicule, in care se precizeaza un scadentar pentru efectuarea platii ratelor de leasing. Pentru rata de leasing avand data scadenta pentru efectuarea platii in luna iunie 2010 se va aplica cota de TVA de 19%. Pentru rata de leasing avand data scadenta pentru efectuarea platii in luna iulie 2010 se va aplica cota de TVA de 24%. Daca societatea de leasing emite factura pentru o rata de leasing in avans fata de data scadenta pentru efectuarea platii prevazuta in contract, aceasta se va considera o factura de avans. Prin urmare, se va efectua regularizarea facturii de avans, potrivit prevederilor art. 140 alin. (4) din Codul fiscal.

    Exemplul nr. 4: O societate de consultanta fiscala presteaza servicii de consultanta pentru care emite rapoarte de lucru. Prin contract nu se prevede ca este necesara acceptarea raportului de lucru de catre client. Faptul generator de taxa este, prin urmare, data emiterii raportului de lucru. Daca societatea de consultanta fiscala a prestat servicii de consultanta in lunile mai si iunie 2010 pentru care a emis rapoartele de lucru in luna iunie 2010, factura va fi emisa aplicandu-se cota de TVA de 19%, termenul de emitere a facturii fiind pana la data de 15 iulie 2010, potrivit art. 155 alin. (1) din Codul fiscal.

    Exemplul nr. 5: O societate furnizeaza reviste online pe baza de abonament, prin care clientul primeste acces la consultarea revistei pentru perioada de timp la care se refera abonamentul. Societatea factureaza in luna iunie 2010 abonamente prin care se acorda acces la revista online pentru o perioada de 6 luni, aplicand cota de TVA de 19%. Faptul generator de taxa intervine la data emiterii facturii prin care se acorda dreptul de acces online la reviste.

    Exemplul nr. 6: O societate inregistrata in scopuri de TVA receptioneaza bunuri livrate din Ungaria in Romania in cursul lunii iunie 2010. Pana la data de 15 iulie 2010 societatea nu primeste factura aferenta bunurilor receptionate in luna iunie 2010 si, in consecinta, va emite autofactura prevazuta la art. 155^1 alin. (1) din Codul fiscal la data de 15 iulie 2010, aplicand cota de TVA de 24%. Achizitia intracomunitara de bunuri se declara in decontul de TVA si in declaratia recapitulativa aferente lunii iulie 2010. In luna august 2010, societatea primeste factura emisa de furnizor avand data de 10 iunie 2010. Intrucat factura are data anterioara fata de 15 iulie 2010, exigibilitatea TVA intervine la data la care este emisa factura. Prin urmare, in luna august 2010, societatea va inscrie pe randurile de regularizari din decontul de TVA diferentele de curs valutar rezultate intre cursul in vigoare la data emiterii autofacturii si cursul de schimb in vigoare la data emiterii facturii de catre furnizor, pentru a raporta achizitia intracomunitara de bunuri la cursul de schimb valutar valabil la data exigibilitatii de taxa. De asemenea, societatea va regulariza cota de TVA aferenta acestei achizitii intracomunitare de bunuri in sensul aplicarii cotei de TVA de 19%, cota de TVA aplicabila la data exigibilitatii achizitiei intracomunitare de bunuri. In ceea ce priveste declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, societatea va rectifica atat declaratia recapitulativa aferenta lunii iulie 2010, in sensul excluderii achizitiei intracomunitare de bunuri, cat si declaratia recapitulativa aferenta lunii iunie 2010, in sensul includerii achizitiei intracomunitare de bunuri.”

    7. La punctul 25^1, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “25^1. (1) Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal pentru formarea profesionala a adultilor se aplica de persoanele autorizate in acest scop conform Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de persoanele autorizate pentru formarea profesionala a personalului aeronautic civil navigant prevazut de Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania, cu modificarile ulterioare.”

    8. La punctul 54 alineatul (6), exemplul se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Exemplu: O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, in valoare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adica 3.800 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusa este de 1.520 lei (3.800 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2008 este de 30%.
    La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 3.800 lei x 30% = 1.140 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (1.520 lei), iar diferenta de 380 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera si ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.
    Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel:
    TVA deductibila se imparte la 5: 3.800 lei: 5 = 760.
    TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5: 1.140 lei: 5 = 228 lei.
    Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 760 lei cu pro rata definitiva pentru fiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 228 lei.
    Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii fie in favoarea statului, fie a persoanei impozabile.
    Ajustarea pentru anul 2009:
    – pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%;
    – deducere autorizata: 760 lei x 50% = 380;
    – deja dedus: 228 lei;
    – deducerea suplimentara permisa: 380 lei – 228 lei = 152 lei.
    Ajustarea pentru anul 2010:
    – pro rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%;
    – deducere autorizata: 760 lei x 20% = 152 lei;
    – deja dedus: 228;
    – ajustare in favoarea statului: 228 lei – 152 lei = 76 lei.
    Ajustarea pentru anul 2011:
    – pro rata definitiva pentru 2011 este de 25%;
    – deducere autorizata: 760 lei x 25% = 190 lei;
    – deja dedus: 228 lei;
    – ajustare in favoarea statului: 228 lei – 190 lei = 38 lei.
    Ajustarea pentru anul 2012:
    – pro rata definitiva pentru anul 2012 este de 70%;
    – deducere autorizata: 760 lei x 70% = 532 lei;
    – deja dedus: 228 lei;
    – deducere suplimentara permisa: 532 lei – 228 lei = 304 lei.
    Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012), nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista limita de timp.
    Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de 15.000 lei plus 3.600 lei, reprezentand TVA calculat aplicand cota de 24%, persoana impozabila ar avea dreptul sa efectueze o ajustare in favoarea sa, astfel:
    – taxa nededusa: 2.660 lei;
    – taxa colectata: 3.600 lei;
    – ajustare permisa: 2.660 lei * 2/5 = 1.064 lei (deoarece este mai mica decat taxa colectata).
    Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu da drept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, persoana impozabila ar avea obligatia sa efectueze urmatoarele ajustari:
    – perioada ramasa din perioada de ajustare: 2 ani;
    – taxa dedusa initial: 1.140 lei;
    – ajustare in favoarea bugetului de stat: 228 lei * 2/5 = 456 lei.”

    9. La punctul 69, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu urmatorul cuprins:
    “(3^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), in cazul schimbarii cotei de TVA, pentru a se aplica cota in vigoare la data faptului generator de taxa potrivit art. 140 alin. (4) din Codul fiscal, se impune efectuarea urmatoarelor regularizari:
    a) regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru avansurile partiale sau integrale incasate, precum si a facturilor emise inainte de livrare/prestare pentru contravaloarea partiala sau integrala a bunurilor livrate/serviciilor prestate;
    b) regularizarea de catre beneficiarul care are obligatia platii taxei, potrivit art. 150 alin. (2), (3), (5) si (6) din Codul fiscal, a facturilor de avans partial sau integral ori a facturilor emise de furnizorii de bunuri sau de prestatorii de servicii inainte de livrare/prestare pentru contravaloarea partiala sau integrala a bunurilor livrate/serviciilor prestate.”

    10. Punctul 81^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Registrul operatorilor intracomunitari
    ART. 158^2. […]
    (4) In vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari, persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile trebuie sa depuna la organul fiscal competent o cerere de inregistrare insotita si de alte documente doveditoare, stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. In cazul persoanelor impozabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar eliberat de autoritatea competenta din Romania al asociatilor, cu exceptia societatilor pe actiuni, si al administratorilor.
    […]
    (8) Nu pot fi inscrise in Registrul operatorilor intracomunitari:
    a) persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1;
    b) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala si/sau care are inscrise in cazierul judiciar infractiuni in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la alin. (1).
    […]
    (10) Organul fiscal competent va radia din oficiu din Registrul operatorilor intracomunitari:
    a) persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care figureaza in lista contribuabililor declarati inactivi potrivit legii;
    b) persoanele impozabile in inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului, potrivit legii;
    c) persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, care in anul urmator inscrierii in registru nu au mai efectuat operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la alin. (1);
    d) persoanele inregistrate conform art. 153 sau art. 153^1, care solicita anularea inregistrarii in scopuri de TVA, potrivit legii;
    e) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la alin. (1).

    Norme metodologice:
    81^1. – (1) In sensul art. 158^2 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul persoanelor impozabile care au sediul activitatii economice in Romania, prin asociati si administratori se intelege numai asociatii si administratorii societatilor comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
    (2) In cazul societatilor pe actiuni, inclusiv a celor in comandita pe actiuni, care au sediul activitatii economice in Romania, in vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari, se va prezenta cazierul judiciar al administratorilor, nu si al asociatilor.
    (3) Institutiile publice, astfel cum sunt prevazute de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte persoane impozabile stabilite sau nestabilite in Romania, care nu sunt constituite in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu au obligatia prezentarii cazierului judiciar in vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari.
    (4) Prevederile alin. (1) – (3) se aplica corespunzator si in situatiile prevazute la art. 158^2 alin. (8) lit. b) si alin. (10) lit. e) din Codul fiscal.”

    11. Dupa punctul 81^1 se introduce un nou punct, punctul 81^2, cu urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Corectarea documentelor
    ART. 159
    (1) Corectarea informatiilor inscrise in facturi sau in alte documente care tin loc de factura se efectueaza astfel:
    a) in cazul in care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta se anuleaza si se emite un nou document;
    b) in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din documentul initial, numarul si data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de alta parte, informatiile si valorile corecte, fie se emite un nou document continand informatiile si valorile corecte si concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data documentului corectat.
    (2) In situatiile prevazute la art. 138 furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii trebuie sa emita facturi sau alte documente, cu valorile inscrise cu semnul minus, cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului, cu exceptia situatiei prevazute la art. 138 lit. d).
    (3) Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal si au fost constatate si stabilite erori in ceea ce priveste stabilirea corecta a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume in baza actului administrativ emis de autoritatea fiscala competenta, pot emite facturi de corectie conform alin. (1) lit. b) catre beneficiari. Pe facturile emise se va face mentiunea ca sunt emise dupa control si vor fi inscrise intr-o rubrica separata in decontul de taxa. Beneficiarii au drept de deducere a taxei inscrise in aceste facturi in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 – 147^1.

    Norme metodologice:
    81^2. – (1) In sensul prevederilor art. 159 alin. (1) din Codul fiscal, documentul care tine loc de factura este documentul emis pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in conformitate cu obligatiile impuse de un acord sau tratat la care Romania este parte, care contine cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal.
    (2) In situatia in care o persoana impozabila a emis facturi aplicand regimul de taxare si ulterior intra in posesia documentelor justificative care ii dau dreptul la aplicarea unei scutiri de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 143, 144 sau 144 1 din Codul fiscal, aceasta poate corecta facturile emise, potrivit art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, aplicand regimul de scutire corespunzator operatiunilor realizate.
    (3) Organele de inspectie fiscala vor permite deducerea taxei pe valoarea adaugata in cazul in care documentele controlate aferente achizitiilor nu contin toate informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal sau/si acestea sunt incorecte, daca pe perioada desfasurarii inspectiei fiscale la beneficiar documentele respective vor fi corectate de furnizor/prestator in conformitate cu art. 159 din Codul fiscal. Furnizorul/Prestatorul are dreptul sa aplice prevederile art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal pentru a corecta anumite informatii din factura care sunt obligatorii potrivit art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, care au fost omise sau inscrise eronat, dar care nu sunt de natura sa modifice baza de impozitare si/sau taxa aferenta operatiunilor ori nu modifica regimul fiscal al operatiunii facturate initial, chiar daca a fost supus unei inspectii fiscale. Aceasta factura va fi atasata facturii initiale, fara sa genereze inregistrari in decontul de taxa al perioadei fiscale in care se opereaza corectia, nici la furnizor/prestator, nici la beneficiar.
    (4) Furnizorii/Prestatorii care emit facturi de corectie dupa inspectia fiscala, in conformitate cu prevederile art. 159 alin. (3) din Codul fiscal, vor inscrie aceste facturi in jurnalul pentru vanzari intr-o rubrica separata, care vor fi preluate de asemenea intr-o rubrica separata din decontul de taxa, fara a avea obligatia sa colecteze taxa pe valoarea adaugata inscrisa in respectivele facturi. Pentru a evita situatiile de abuz si pentru a permite identificarea situatiilor in care se emit facturi dupa inspectia fiscala, in cuprinsul acestor facturi furnizorii/prestatorii vor mentiona ca sunt emise dupa inspectia fiscala. Beneficiarii vor avea dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata inscrise in aceste facturi in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 – 147^1 din Codul fiscal, taxa fiind inscrisa in rubricile din decontul de taxa aferente achizitiilor de bunuri si servicii. Emiterea facturilor de corectie nu poate depasi perioada prevazuta la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal.

    (5) Prevederile alin. (4) si ale art. 159 alin. (3) din Codul fiscal se aplica si pentru situatiile in care facturile de corectie se refera la perioade fiscale anterioare datei de 1 ianuarie 2010.
    (6) Prevederile alin. (4) si (5) se aplica inclusiv in cazul micilor intreprinderi care nu s-au inregistrat in scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal la depasirea plafonului prevazut de art. 152 din Codul fiscal si organele de inspectie fiscala au stabilit diferente de taxa colectata de plata conform pct. 62 alin. (2).
    (7) Prevederile art. 159 din Codul fiscal se aplica numai de catre persoanele inregistrate in scopuri de TVA in Romania. In cazul persoanelor care nu sunt inregistrate si nu au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania, se aplica prevederile art. 155 alin. (11) din Codul fiscal.”

    B. Titlul VII “Accize si alte taxe speciale”

    1. La punctul 71, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
    “(6) In intelesul prezentelor norme metodologice, accize percepute reprezinta accizele stabilite si inregistrate in evidentele contabile ale platitorului de accize ce urmeaza a fi virate la bugetul de stat in termenele prevazute in titlul VII din Codul fiscal.”

    2. La punctul 72, alineatele (3) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    “(3) Operatiunea de aditivare a produselor energetice in regim suspensiv de accize poate fi realizata in antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse energetice sau in antrepozitele fiscale de depozitare ale persoanelor afiliate antrepozitarilor autorizati pentru productie de produse energetice. In aceasta situatie, antrepozitarul autorizat pentru productia de produse energetice este operatorul economic care detine instalatii, utilaje si echipamente pentru rafinarea titeiului si prelucrarea fractiilor rezultate in vederea obtinerii de produse supuse accizelor.
    (4) In intelesul prezentelor norme metodologice, autoritatea competenta poate fi:
    a) Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, instituita prin ordin al ministrului finantelor publice, denumita in continuare Comisie;
    b) directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei si directia cu atributii in elaborarea legislatiei privind regimul accizelor din cadrul Ministerului Finantelor Publice, denumite in continuare autoritate fiscala centrala;
    c) directiile de specialitate din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor, denumite in continuare autoritate vamala centrala;
    d) directiile generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti si Directia generala de administrare a marilor contribuabili, denumite in continuare autoritate fiscala teritoriala;
    e) directiile judetene pentru accize si operatiuni vamale sau a municipiului Bucuresti si Directia de autorizari din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor, in cazul operatorilor economici mari contribuabili, denumite in continuare autoritate vamala teritoriala.”

    3. La punctul 73, alineatele (1) si (10) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    “73. (1) Nu se considera eliberare pentru consum deplasarea produselor energetice din antrepozitul fiscal in vederea alimentarii navelor sau aeronavelor care au ca destinatie un teritoriu din afara teritoriului comunitar, fiind asimilata unei operatiuni de export. De asemenea, operatiunea de alimentare cu produse energetice a navelor sau aeronavelor care au ca destinatie un teritoriu din afara teritoriului comunitar este asimilata unei operatiuni de export.
    ………………………………………………………………..
    (10) Pentru pierderile neadmise ca neimpozabile se datoreaza accizele aferente acestora in Romania, calculate pe baza cotelor de accize in vigoare la momentul constatarii de primitorul produselor accizabile, obligatia de plata a accizelor la bugetul statului revenind in sarcina expeditorului.”

    4. La punctul 78, dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (3^1) si (3^2), cu urmatorul cuprins:
    “(3^1) Pe langa documentele prevazute la alin. (3), operatorul economic, altul decat antrepozitarul autorizat, va depune la autoritatea fiscala centrala – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei si urmatoarele documente:
    a) copia certificatului de inregistrare la oficiul registrului comertului;
    b) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate al operatorului economic;
    c) confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea operatorului economic de platitor de accize;
    d) autorizatia de mediu sau avizul de mediu, dupa caz.
    (3^2) Prevederile alin. (3) si (3^1) se aplica si in cazul operatorilor economici pentru produsele prevazute la art. 206^16 alin. (5) si (6) din Codul fiscal.”

    5. La punctul 79, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    “79. (1) Inregistrarea operatorilor economici autorizati in domeniul gazelor naturale se face la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei. Aceasta obligatie revine operatorilor economici licentiati de autoritatea competenta in domeniu sa distribuie sau sa furnizeze gaz natural direct consumatorilor finali. Inregistrarea se face pe baza cererii prezentate in anexa nr. 32.
    (2) In cazul gazului natural provenit de la un distribuitor sau redistribuitor dintr-un stat membru si destinat a fi eliberat in consum in Romania, acciza va deveni exigibila la furnizarea catre consumatorul final si va fi platita de o societate desemnata in Romania de acel distribuitor sau redistribuitor, societate care are, de asemenea, obligatia de a se inregistra la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, in calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern.”

    6. La punctul 80, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “80. (1) Operatorii economici autorizati pentru extractia carbunelui si lignitului, operatorii economici producatori de cocs, precum si operatorii economici care efectueaza achizitii intracomunitare sau importa astfel de produse se vor inregistra in calitate de operatori economici cu produse accizabile la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei. Inregistrarea se face pe baza cererii prevazute in anexa nr. 32.”

    7. La punctul 81, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    “(2) Operatorii economici autorizati in domeniul energiei electrice de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei se vor inregistra in calitate de operatori economici cu produse accizabile la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei. Aceasta obligatie revine operatorilor economici autorizati care furnizeaza energie electrica direct consumatorilor finali. Inregistrarea se face pe baza cererii prevazute in anexa nr. 32.
    (3) In cazul energiei electrice provenite de la un distribuitor sau redistribuitor dintr-un stat membru si destinate a fi eliberata in consum in Romania, acciza va deveni exigibila la furnizarea catre consumatorul final si va fi platita de o societate desemnata in Romania de acel distribuitor sau redistribuitor, societate care are, de asemenea, obligatia de a se inregistra la autoritatea fiscala centrala, directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, in calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern.”

    8. Punctul 82 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Exceptii
    ART. 206^20
    (1) Nu se datoreaza accize pentru:
    1. caldura rezultata si produsele cu codurile NC 4401 si 4402;
    2. urmatoarele utilizari de produse energetice si energie electrica:
    a) produsele energetice utilizate in alte scopuri decat in calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru incalzire;
    b) utilizarea duala a produselor energetice. Un produs energetic este utilizat dual atunci cand este folosit atat in calitate de combustibil pentru incalzire, cat si in alte scopuri decat pentru motor sau pentru incalzire. Utilizarea produselor energetice pentru reducerea chimica si in procesele electrolitic si metalurgic se considera a fi utilizare duala;
    c) energia electrica utilizata in principal in scopul reducerii chimice si in procesele electrolitice si metalurgice;
    d) energia electrica, atunci cand reprezinta mai mult de 50% din costul unui produs, potrivit prevederilor din normele metodologice;
    e) procesele mineralogice, potrivit prevederilor din normele metodologice.
    (2) Nu se considera productie de produse energetice:
    a) operatiunile pe durata carora sunt obtinute accidental mici cantitati de produse energetice;
    b) operatiunile prin care utilizatorul unui produs energetic face posibila refolosirea sa in cadrul intreprinderii sale, cu conditia ca acciza deja platita pentru un asemenea produs sa nu fie mai mica decat acciza care poate fi cuvenita, daca produsul energetic refolosit ar fi pasibil de impunere;
    c) o operatie constand din amestecul – in afara unui loc de productie sau a unui antrepozit fiscal – al produselor energetice cu alte produse energetice sau alte materiale, cu conditia ca:
    1. accizele asupra componentelor sa fi fost platite anterior; si
    2. suma platita sa nu fie mai mica decat suma accizei care ar putea sa fie aplicata asupra amestecului.
    (3) Conditia prevazuta la alin. (2) lit. c) pct. 1 nu se va aplica daca acel amestec este scutit pentru o utilizare specifica.
    (4) Modalitatea si conditiile de aplicare a alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.

    Norme metodologice:
    82. (1) Pentru produsele energetice de natura celor prevazute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal nu se datoreaza accize atunci cand sunt livrate operatorilor economici care detin autorizatii de utilizator final pentru utilizarea produselor respective in unul dintre scopurile prevazute la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) si e) din Codul fiscal.
    (2) Prevederile alin. (1) cu privire la detinerea autorizatiei de utilizator final nu se aplica produselor energetice care sunt prezentate in ambalaje destinate comercializarii cu amanuntul.
    (3) Pentru produsele energetice prevazute la alin. (1) livrate operatorilor economici care nu detin autorizatii de utilizator finali se datoreaza accize calculate dupa cum urmeaza:
    a) pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (3) din Codul fiscal, pe baza cotelor de accize prevazute de Codul fiscal;
    b) pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal, altele decat cele prevazute la art. 206^16 alin. (3) din Codul fiscal, pe baza cotei de acciza aferente motorinei.
    (4) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final beneficiaza de regimul de exceptare de la plata accizelor atunci cand produsele sunt achizitionate de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat, provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
    (5) In cazul destinatarului inregistrat prevazut la alin. (4), acesta trebuie ca inainte de efectuarea achizitiei intracomunitare sa detina autorizatie de utilizator final exclusiv pentru livrarile catre operatorii economici care detin autorizatie de utilizator final potrivit alin. (1). Produsele energetice transportate in stare varsata prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integranta din mijlocul de transport auto, pot fi livrate unui singur utilizator final, situatie in care se aplica prevederile pct. 90 cu privire la locul de livrare directa. Aceste prevederi pot fi aplicate si in cazul transportului de produse energetice in stare varsata efectuat prin alte containere, cu conditia ca deplasarea produselor sa se realizeze catre un singur utilizator final.
    (6) Atunci cand produsele energetice utilizate de operatorul economic care detine autorizatie de utilizator final provin din achizitii intracomunitare proprii, acesta trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.
    (7) Autorizatiile de utilizator final se elibereaza de autoritatea vamala teritoriala, la cererea scrisa a operatorilor economici.
    (8) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste conform modelului prevazut in anexa nr. 33. Cererea, insotita de documentele prevazute expres in aceasta, se depune la autoritatea vamala teritoriala.
    (9) In termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, autoritatea vamala teritoriala elibereaza autorizatia de utilizator final, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
    b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;
    c) solicitantul detine utilajele, terenurile si cladirile sub orice forma legala;
    d) solicitantul a utilizat produsele energetice achizitionate anterior in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.
    (10) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator, modelul autorizatiei fiind prevazut in anexa nr. 34.
    (11) Dupa emiterea autorizatiei de utilizator final, o copie a acestei autorizatii va fi transmisa, la cerere, operatorului economic furnizor al produselor energetice in regim de exceptare de accize.
    (12) Deplasarea produselor energetice de la antrepozitul fiscal la utilizatorul final va fi insotita de un exemplar pe suport hartie al documentului administrativ electronic prevazut la pct. 91.
    (13) Atunci cand produsele energetice sunt achizitionate de utilizatorul final prin operatiuni proprii de import, deplasarea acestor produse de la biroul vamal de intrare in teritoriul comunitar va fi insotita de documentul administrativ unic.
    (14) Deplasarea produselor energetice de la un destinatar inregistrat catre utilizatorul final, atunci cand nu se aplica prevederile aferente locului de livrare directa, va fi insotita de un document care va contine aceleasi informatii ca exemplarul pe suport hartie al documentului administrativ electronic, al carui model este prezentat in anexa nr. 40.1.
    (15) La primirea produselor energetice, utilizatorul final autorizat trebuie sa instiinteze autoritatea vamala teritoriala si sa pastreze produsele in locul de receptie maximum 48 de ore pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati.
    (16) Eliberarea autorizatiei de utilizator final este conditionata de prezentarea de catre operatorul economic solicitant a dovezii privind constituirea unei garantii in favoarea autoritatii fiscale teritoriale, al carei cuantum se va stabili dupa cum urmeaza:
    a) pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (3) si, respectiv, in anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal, garantia va reprezenta o suma echivalenta cu 50% din valoarea accizelor aferente cantitatii de produse aprobate;
    b) pentru produsele energetice prevazute la art. 206^16 alin. (2), altele decat cele mentionate la alin. (3) al aceluiasi articol, din Codul fiscal, garantia va reprezenta o suma echivalenta cu 50% din valoarea calculata pe baza accizei aferente motorinei, aplicata asupra cantitatii de produse aprobate.
    (17) Garantia stabilita in conformitate cu prevederile alin. (16) se reduce dupa cum urmeaza:
    a) cu 50%, in cazul in care operatorul economic si-a desfasurat activitatea cu produse energetice in ultimii 2 ani consecutivi, in calitate de utilizator final, fara incalcarea legislatiei fiscale aplicabile acestora, si a respectat, in ultimii 2 ani, destinatia utilizarii produselor energetice in scopurile inscrise in autorizatiile de utilizator final anterioare;
    b) cu 75%, in cazul in care operatorul economic si-a desfasurat activitatea cu produse energetice in ultimii 3 ani consecutivi, in calitate de utilizator final, fara incalcarea legislatiei fiscale aplicabile acestora, si a respectat, in ultimii 3 ani, destinatia utilizarii produselor energetice in scopurile inscrise in autorizatiile de utilizator final anterioare;
    c) cu 100%, in cazul in care operatorul economic si-a desfasurat activitatea cu produse energetice in ultimii 4 ani consecutivi, in calitate de utilizator final, fara incalcarea legislatiei fiscale aplicabile acestora, si a respectat, in ultimii 4 ani, destinatia utilizarii produselor energetice in scopurile inscrise in autorizatiile de utilizator final anterioare.
    (18) Garantia poate fi sub forma de depozit in numerar si/sau de garantii personale, cu respectarea prevederilor pct. 108.
    (19) Garantia poate fi deblocata, total sau partial, la solicitarea operatorului economic, cu viza autoritatii fiscale teritoriale, pe masura ce operatorul economic face dovada utilizarii produselor in scopul pentru care acestea au fost achizitionate.
    (20) Garantia poate fi executata atunci cand se constata ca produsele achizitionate in regim de exceptare de la plata accizelor au fost folosite in alt scop decat cel pentru care se acorda exceptarea si acciza aferenta acestor produse nu a fost platita.
    (21) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse energetice inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
    (22) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informatii cu privire la furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse energetice achizitionata, cantitatea utilizata/comercializata, stocul de produse energetice la sfarsitul lunii de raportare, cantitatea de produse finite realizate, cantitatea de produse finite expediate si destinatarul produselor, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
    (23) Autoritatea vamala teritoriala revoca autorizatia de utilizator final in urmatoarele situatii:
    a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului de procedura fiscala;
    b) operatorul economic nu a justificat destinatia cantitatii de produse energetice achizitionate, in cazul destinatarului inregistrat care efectueaza livrari de produse energetice catre utilizatori finali;
    c) operatorul economic a utilizat produsul energetic achizitionat altfel decat in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.
    (24) Decizia de revocare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte de la data comunicarii sau de la o alta data cuprinsa in aceasta.
    (25) Autoritatea vamala teritoriala anuleaza autorizatia de utilizator final atunci cand i-au fost oferite la autorizare informatii inexacte sau incomplete in legatura cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizatia de utilizator final.
    (26) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte incepand de la data emiterii autorizatiei.
    (27) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final, potrivit legislatiei in vigoare.
    (28) O noua autorizatie de utilizator final va putea fi obtinuta dupa 12 luni de la data revocarii sau anularii autorizatiei.
    (29) Stocurile de produse energetice inregistrate la data revocarii sau anularii autorizatiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
    (30) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici prevazuti la alin. (1) prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
    (31) Pentru situatia prevazuta la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Codul fiscal, in intelesul prezentelor norme metodologice, prin costul unui produs se intelege suma tuturor achizitiilor de bunuri si servicii la care se adauga cheltuielile de personal si consumul de capital fix la nivelul unei activitati, asa cum este definita la pct. 5^1.4 al cap. I. Acest cost este calculat ca un cost mediu pe unitate.
    (32) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin costul energiei electrice se intelege valoarea reala de cumparare a energiei electrice sau costul de productie al energiei electrice, daca este produsa in intreprindere.
    (33) In sensul art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul fiscal, cu titlu de exemplu, se considera utilizare duala a produselor energetice:
    a) carbunele, cocsul si gazul natural utilizate ca reductant chimic in procesul de productie a fierului, zincului si a altor metale neferoase;
    b) cocsul utilizat in furnalele cu arc electric pentru a regla activitatea oxigenului in procesul de topire a otelului;
    c) carbunele si cocsul utilizate in procesul de recarburare a fierului si otelului;
    d) gazul utilizat pentru a mentine sau a creste continutul de carbon al metalelor in timpul tratamentelor termice;
    e) gazul natural utilizat drept reductant in sistemele pentru controlul emisiilor;
    f) cocsul utilizat ca o sursa de dioxid de carbon in procesul de productie a carbonatului de sodiu;
    g) acetilena utilizata prin ardere pentru taierea/lipirea metalelor.
    (34) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin procese metalurgice se intelege procesele clasificate in nomenclatura CAEN sub codul DJ 27 <<Produse ale industriei metalurgice>>, in conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activitatilor economice in Comunitatea Europeana, cu modificarile si completarile ulterioare.
    (35) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin procese mineralogice se intelege procesele clasificate in nomenclatura CAEN sub codul DI 26 <<Fabricarea altor produse din minerale nemetalice>>, in conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, cu modificarile si completarile ulterioare.
    (36) Pentru produsele energetice reprezentand carbune, cocs, gaz natural sau pentru energia electrica, prevazute la art. 206^16 alin. (3) si, respectiv, la art. 206^19 alin. (1) din Codul fiscal, utilizate in scopurile exceptate de la plata accizelor, operatorii economici utilizatori notifica acest fapt autoritatii vamale teritoriale. Dupa notificare, operatorul economic utilizator va transmite furnizorului de astfel de produse o copie a notificarii cu numarul de inregistrare la autoritatea vamala teritoriala. Transmiterea notificarii nu este necesara atunci cand produsele respective provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import.
    (37) Notificarea prevazuta la alin. (36) va cuprinde informatii detaliate privind activitatea desfasurata de operatorul economic utilizator si costul produsului final, dupa caz.
    (38) Nerespectarea prevederilor alin. (36) si (37) atrage plata accizelor calculate pe baza cotei accizei prevazute pentru carbune, cocs, gaz natural sau energie electrica utilizate in scop comercial.
    (39) Procedura prin care se executa garantia si cea de revocare sau de anulare a autorizatiei de utilizator final se stabilesc prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, la propunerea Autoritatii Nationale a Vamilor.”

    9. Punctul 83 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Reguli generale
    ART. 206^21
    (1) Productia si transformarea produselor accizabile trebuie realizate intr-un antrepozit fiscal.
    (2) Depozitarea exclusiva a produselor accizabile in regim suspensiv de accize poate avea loc in:
    a) antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse energetice si ale persoanelor afiliate acestora, in sensul prevazut la titlul I art. 7 pct. 21, pentru un numar maxim de 8 antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru productia de astfel de produse din Romania, inclusiv persoanele afiliate acestuia. In intelesul acestei prevederi, antrepozitarul autorizat pentru productia de produse energetice este operatorul economic care detine instalatii si utilaje pentru rafinarea titeiului si prelucrarea fractiilor rezultate in vederea obtinerii de produse supuse accizelor;
    b) antrepozitele fiscale aflate in zona aeroporturilor, destinate exclusiv aprovizionarii aeronavelor cu produse energetice, in baza certificatelor eliberate in acest sens de autoritatea competenta in domeniul aeronautic;
    c) antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizati pentru productia de tigarete a caror cota de piata reprezinta peste 5% si ale persoanelor afiliate acestora, in sensul prevazut la titlul I art. 7 pct. 21, pentru un numar maxim de doua antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru productia de astfel de produse din Romania, inclusiv persoanele afiliate acestuia.
    (3) Prevederile alin. (1) nu se aplica pentru:
    a) berea, vinurile si bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri, produse in gospodariile individuale pentru consumul propriu;
    b) vinurile linistite realizate de micii producatori care obtin in medie mai putin de 1.000 hl de vin pe an;
    c) energia electrica, gazul natural, carbunele si cocsul.
    (4) In cazul in care micii producatori prevazuti la alin. (3) lit. b) realizeaza ei insisi tranzactii intracomunitare, acestia informeaza autoritatile competente si respecta cerintele stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 884/2001 al Comisiei din 24 aprilie 2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentele de insotire a transporturilor de produse vitivinicole si evidentele obligatorii in sectorul vitivinicol, conform precizarilor din normele metodologice.
    (5) Atunci cand micii producatori de vin dintr-un alt stat membru sunt scutiti de la obligatiile privind deplasarea si monitorizarea produselor accizabile, destinatarul din Romania informeaza autoritatea competenta teritoriala cu privire la livrarile de vin primite, prin intermediul documentului solicitat in temeiul Regulamentului (CE) nr. 884/2001 sau printr-o trimitere la acesta, conform precizarilor din normele metodologice.
    (6) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile.
    (7) Detinerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora.
    (8) Fac exceptie de la prevederile alin. (6) antrepozitele fiscale care livreaza produse energetice catre aeronave, in conditiile prevazute in normele metodologice.
    (9) Este interzisa producerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal.
    (10) Este interzisa detinerea unui produs accizabil in afara antrepozitului fiscal, daca acciza pentru acel produs nu a fost perceputa.

    Norme metodologice:
    83. (1) Intr-un antrepozit fiscal de productie pot fi produse sau transformate in regim suspensiv de accize numai produsele accizabile apartinand uneia dintre urmatoarele grupe de produse:
    a) alcool si bauturi alcoolice;
    b) tutun prelucrat;
    c) produse energetice.
    (2) In antrepozitul fiscal de productie este permisa depozitarea in regim suspensiv de accize a produselor accizabile achizitionate in vederea utilizarii ca materie prima in procesul de productie de produse accizabile si a produselor accizabile rezultate din activitatea de productie pentru care a fost autorizat antrepozitul fiscal.
    (3) In antrepozitul fiscal de depozitare al unui antrepozitar autorizat pentru productie sau al unei persoane afiliate acestuia este permisa depozitarea in regim suspensiv de accize a produselor accizabile rezultate din activitatea de productie realizata in antrepozitul fiscal al acelui antrepozitar autorizat. In cazul produselor energetice, in antrepozitul de depozitare este permisa detinerea in regim suspensiv de accize si a produselor energetice accizabile de natura aditivilor sau a produselor realizate din biomasa, utilizate exclusiv pentru aditivare sau amestec.
    (4) Intra sub incidenta regimului de antrepozitare productia de arome alimentare, extracte si concentrate alcoolice care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum. Sistemul informatizat se aplica numai in cazul miscarilor de astfel de produse pe teritoriul national. In cazul deplasarilor intracomunitare de astfel de produse se aplica prevederile legislatiei statului membru de destinatie.
    (5) Nu intra sub incidenta regimului de antrepozitare berea, vinurile si bauturile fermentate, altele decat bere si vinuri, produse in gospodariile individuale pentru consumul propriu.
    (6) Prin gospodarie individuala se intelege gospodaria care apartine unei persoane fizice producatoare, a carei productie este consumata de catre aceasta si membrii familiei sale.
    (7) Gospodariile individuale care produc pentru consumul propriu bere, vinuri si bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, au obligatia de a depune in acest sens, pana la data de 15 ianuarie inclusiv a anului urmator celui in care se produc, o declaratie la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi au domiciliul. Declaratia se intocmeste potrivit modelului prevazut in anexa nr. 31.
    (8) Autoritatea vamala teritoriala va tine o evidenta a gospodariilor individuale mentionate la alin. (7), in care vor fi inscrise datele de identificare ale acestora, precum si informatii privind cantitatile de produse declarate.
    (9) In situatia in care gospodaria individuala intentioneaza sa vanda bere, vinuri sau bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, aceasta are obligatia de a se autoriza potrivit prevederilor legale.
    (10) Productia de vinuri pentru consumul propriu al unei gospodarii individuale din recolta proprie poate fi realizata in sistem de prestari de servicii numai in antrepozite fiscale autorizate pentru productia de vinuri.
    (11) Antrepozitele fiscale autorizate pentru productia de vinuri vor primi pentru prelucrare, in sistem de prestari de servicii, strugurii apartinand unei gospodarii individuale numai daca aceasta prezinta carnetul de viticultor, eliberat conform normelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si valabil pentru anul de productie viticola.
    (12) Persoanele juridice care detin in proprietate suprafete viticole pot realiza vin in sistem de prestari de servicii numai in antrepozite fiscale autorizate pentru productie de vinuri.
    (13) In cazurile prevazute la alin. (10) si (12), antrepozitele fiscale sunt obligate sa tina o evidenta distincta care sa cuprinda informatii cu privire la: numele gospodariei individuale/persoanei juridice, cantitatea de struguri data pentru prelucrare, cantitatea de vin rezultata, cantitatea de vin preluata, data preluarii, numele si semnatura persoanei care a preluat vinul. Se vor pastra copii ale carnetelor de viticultor prezentate de gospodariile individuale.
    (14) Cantitatile de vin preluate de gospodariile individuale sau persoanele juridice vor fi insotite de avizul de insotire a marfii emis de antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii.
    (15) Pentru cantitatile de vin preluate de gospodariile individuale, antrepozitele fiscale care au efectuat prestarea de servicii au obligatia ca lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, sa comunice informatiile prevazute la alin. (13) autoritatii vamale teritoriale in raza careia isi au domiciliul membrii gospodariilor individuale.
    (16) Nu intra sub incidenta regimului de antrepozitare micii producatori de vinuri linistite care produc in medie mai putin de 1.000 hl de vin pe an.
    (17) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin mici producatori de vinuri linistite se intelege operatorii economici producatori de vin linistit, care din punct de vedere juridic si economic sunt independenti fata de orice alt operator economic producator de vin, utilizeaza mijloace proprii pentru producerea vinului, folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt operator economic producator de vin si nu functioneaza sub licenta de produs a altui operator economic producator de vin.
    (18) Micii producatori de vinuri linistite au obligatia ca in fiecare an sa depuna semestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii imediat urmatoare semestrului, la autoritatea vamala teritoriala, o declaratie privind cantitatea de vinuri linistite produsa, precum si cantitatile de vinuri comercializate in perioada de raportare, potrivit situatiei al carei model este prevazut in anexa nr. 36.
    (19) In cazul in care in timpul anului micul producator de vinuri linistite inregistreaza o productie mai mare de 1.000 hl de vin si doreste sa continue aceasta activitate, este obligat ca in termen de 15 zile de la data inregistrarii acestui fapt sa depuna cerere de autorizare ca antrepozitar autorizat, potrivit prevederilor de la pct. 84. Pana la obtinerea autorizatiei, producatorul poate desfasura numai activitate de productie, dar nu si de comercializare. Dupa obtinerea autorizatiei de antrepozit fiscal, indiferent de productia realizata in perioada urmatoare, producatorul nu mai poate reveni la statutul de mic producator de vinuri linistite.
    (20) In situatia in care cererea de autorizare este respinsa, activitatea de productie inceteaza, iar valorificarea stocurilor se poate efectua numai cu aprobarea si sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
    (21) In situatia in care producatorul de vinuri linistite nu respecta prevederile alin. (18) si (19), se considera ca productia de vinuri se realizeaza in afara unui antrepozit fiscal, fapt ce atrage oprirea activitatii si aplicarea masurilor prevazute de lege.
    (22) Micii producatori de vinuri linistite pot comercializa aceste produse in vrac numai catre magazine specializate in vanzarea vinurilor, catre unitati de alimentatie publica sau catre antrepozite fiscale.
    (23) In cazul in care micii producatori prevazuti la alin. (17) realizeaza ei insisi tranzactii intracomunitare, in sensul vanzarii vinului realizat catre beneficiari din alte state membre, acestia au obligatia de a informa autoritatea vamala teritoriala inainte de efectuarea tranzactiei si de a se conforma reglementarilor legale cu privire la aprobarea documentelor de insotire a transporturilor de produse vitivinicole si evidentelor obligatorii in sectorul vitivinicol, emise de ministerul de resort potrivit Regulamentului (CE) nr. 884/2001.
    (24) Atunci cand un operator economic din Romania, altul decat un mic producator de vinuri, efectueaza achizitii de vin de la un mic producator de vinuri dintr-un alt stat membru care este scutit de la obligatiile privind deplasarea si monitorizarea produselor accizabile, acest operator economic din Romania are obligatia de a informa autoritatea vamala teritoriala cu privire la livrarile de vin prin intermediul documentului care a insotit transportul, admis de statul membru de expeditie.
    (25) Micul producator de vinuri aflat in cazul prevazut la alin. (23), precum si destinatarul din Romania prevazut la alin. (24) au obligatia ca semestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii imediat urmatoare semestrului, sa prezinte autoritatii vamale teritoriale o situatie centralizatoare, conform modelului prezentat in anexa nr. 37.
    (26) Nerespectarea prevederilor alin. (23) – (25) atrage aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
    (27) In sensul art. 206^21 alin. (6) din Codul fiscal, nu se considera vanzare cu amanuntul:
    a) livrarile de produse energetice catre avioane;
    b) acele livrari care indiferent de tipul destinatarului – consumator final sau nu – se efectueaza prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integranta din mijlocul de transport care efectueaza livrarea;
    c) livrarile de produse energetice in scopurile prevazute la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 din Codul fiscal;
    d) vanzarea buteliilor de vin din cramele sau expozitiile din interiorul antrepozitului fiscal autorizat exclusiv pentru productia de vinuri linistite si/sau spumoase;
    e) livrarile de produse energetice in scopurile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.
    (28) Antrepozitele fiscale autorizate pentru productia de produse energetice, inclusiv pentru productia de bio-ETBE (bio etil tert butil eter), bio-TAEE (bio tert amil etil eter) si/sau alte produse de aceeasi natura realizate pe baza de bioetanol, pot primi in regim suspensiv de accize bioetanol pentru prelucrare in vederea obtinerii de bio-ETBE, bio-TAEE si/sau alte produse de aceeasi natura realizate pe baza de bioetanol ori in vederea amestecului cu benzina.
    (29) Bioetanolul reprezinta alcoolul etilic realizat in antrepozitele fiscale de productie a alcoolului etilic, produs destinat utilizarii in productia de produse energetice.
    (30) Pentru aplicarea prevederilor alin. (28) si (29), la solicitarea antrepozitarului autorizat, autorizatia de antrepozit fiscal se va completa in mod corespunzator, dupa cum urmeaza:
    a) pentru productia de alcool etilic, cu productie de bioetanol;
    b) pentru productia de produse energetice, cu:
    b1) productie de bio-ETBE, bio-TAEE si/sau alte produse de aceeasi natura realizate pe baza de bioetanol; si/sau
    b2) depozitare de bioetanol denaturat sau nedenaturat in vederea prelucrarii sau a amestecului cu benzina.
    (31) In afara antrepozitului fiscal pot fi detinute numai produsele accizabile pentru care acciza a fost inregistrata ca obligatie de plata, iar prin circuitul economic se poate stabili de catre autoritatile competente cu atributii de control ca produsele provin de la un antrepozitar autorizat, de la un destinatar inregistrat sau de la un importator.
    (32) Atunci cand pentru produsele accizabile detinute in afara antrepozitului fiscal nu se poate stabili ca acciza a fost inregistrata ca obligatie de plata, intervine exigibilitatea accizei, obligatia de plata revenind persoanei care nu poate justifica provenienta legala a produselor.
    (33) In sensul art. 206^21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, cota de piata este cea determinata pentru anul calendaristic anterior celui in curs, pana la data de 31 ianuarie din anul in curs, de catre autoritatea fiscala centrala – directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor.
    (34) In situatia in care cota de piata inregistrata de antrepozitarul autorizat pentru productia de tigarete, inclusiv prin persoanele afiliate acestuia, se situeaza sub 5%, autorizatiile pentru antrepozitele fiscale de depozitare vor fi revocate.”

    10. Punctul 84 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal
    ART. 206^22
    (1) Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza autorizatiei valabile, emisa de autoritatea competenta prin Comisia instituita la nivelul Ministerului Finantelor Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate.
    (2) In vederea obtinerii autorizatiei, pentru ca un loc sa functioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie sa depuna o cerere la autoritatea competenta, in modul si in forma prevazute in normele metodologice.
    (3) Cererea trebuie sa contina informatii si sa fie insotita de documente cu privire la:
    a) amplasarea si natura locului;
    b) tipurile si cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse si/sau depozitate in decursul unui an;
    c) lista produselor accizabile care urmeaza a fi achizitionate in regim suspensiv de accize in vederea utilizarii ca materie prima in cadrul activitatii de productie de produse accizabile;
    d) identitatea si alte informatii cu privire la persoana care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat;
    e) organizarea administrativa, fluxurile operationale, randamentul utilajelor si instalatiilor si alte date relevante pentru colectarea si determinarea accizelor, prevazute intr-un manual de procedura;
    f) capacitatea persoanei care urmeaza a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerintele prevazute la art. 206^26;
    g) capacitatea maxima de productie a instalatiilor si utilajelor in 24 de ore, declarata pe propria raspundere de persoana fizica sau de administratorul persoanei juridice care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat.
    (4) Prevederile alin. (3) se vor adapta potrivit specificului activitatii ce urmeaza a se desfasura in antrepozitul fiscal, conform precizarilor din normele metodologice.
    (5) Persoana care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului de administrare sau a actelor de proprietate a sediului unde locul este amplasat.
    (6) Persoana care isi manifesta in mod expres intentia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea competenta o singura cerere. Cererea va fi insotita de documentele prevazute de prezentul capitol, aferente fiecarei locatii.
    (7) In exercitarea atributiilor sale, Comisia poate solicita orice informatii si documente de la structurile din cadrul Ministerului Finantelor Publice, de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala si de la alte institutii ale statului, pe care le considera necesare in solutionarea cererilor inregistrate.
    (8) In cazul in care solicitarea Comisiei este adresata structurilor din cadrul Ministerului Finantelor Publice sau Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, aceasta este obligatorie, constituindu-se ca sarcina de serviciu pentru personalul acestor institutii. Nerespectarea acestei obligatii atrage masurile sanctionatorii prevazute de legislatia in vigoare.
    (9) Comisia poate solicita, dupa caz, participarea la sedinte a organelor de control, care au incheiat actele de control, precum si a reprezentantului legal al societatii comerciale in cauza.
    (10) Activitatea curenta a Comisiei se realizeaza prin intermediul secretariatului care functioneaza in cadrul directiei de specialitate din Ministerul Finantelor Publice, directie desemnata prin hotararea de organizare si functionare a ministerului.
    (11) In exercitarea atributiilor sale, directia de specialitate poate solicita de la diferite structuri centrale si teritoriale din cadrul Ministerului Finantelor Publice si, respectiv, de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala orice alte informatii si documente pe care le considera necesare in solutionarea cererilor inregistrate.
    (12) Daca in urma analizarii documentatiei anexate la cererea inregistrata directia de specialitate constata ca aceasta este incompleta, dosarul in cauza poate fi restituit autoritatii emitente.

    Norme metodologice:
    84. (1) Un antrepozit fiscal poate functiona doar in baza unei autorizatii valabile emise de Comisie.
    (2) Pentru a obtine o autorizatie de antrepozit fiscal, antrepozitarul autorizat propus trebuie sa depuna o cerere la autoritatea vamala teritoriala.
    (3) Cererea privind acordarea autorizatiei de antrepozit fiscal trebuie sa fie intocmita potrivit modelului prevazut in anexa nr. 38 si sa fie insotita de documentele specificate in aceasta anexa. In cazul activitatii de productie, cererea va fi insotita si de manualul de procedura.
    (4) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari pentru productie sau pentru depozitare de produse accizabile trebuie sa detina in proprietate sau sa aiba drept de folosinta a cladirilor si a terenurilor. Documentele care atesta detinerea in proprietate sau in folosinta a cladirilor si a terenurilor sunt:
    a) pentru cladiri, extrasul de carte funciara insotit de copia titlului de proprietate sau, dupa caz, a procesului-verbal de receptie, atunci cand acestea au fost construite in regie proprie sau copia actului care atesta dreptul de folosinta sub orice forma legala;
    b) pentru terenuri, extrasul de carte funciara insotit de copia titlului de proprietate sau copia actului care atesta dreptul de folosinta sub orice forma legala.
    (5) Persoanele care intentioneaza sa fie autorizate ca antrepozitari de productie de produse accizabile trebuie sa detina in proprietate sau sa detina contracte de leasing pentru instalatiile si echipamentele care contribuie direct la productia de produse accizabile pentru care urmeaza sa fie autorizat.
    (6) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (4) si (5) unitatile de cercetare-dezvoltare organizate potrivit reglementarilor Legii nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitatilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice <<Gheorghe Ionescu-Sisesti>>, cu modificarile si completarile ulterioare.
    (7) In cazul productiei de alcool si bauturi alcoolice, antrepozitarul autorizat propus trebuie sa depuna pe langa documentatia intocmita si lista tipurilor de produse ce urmeaza a se realiza in antrepozitul fiscal.
    (8) Antrepozitarii autorizati propusi prevazuti la alin. (7) pot desfasura activitate in regim de probe tehnologice, sub controlul autoritatii vamale teritoriale, pe o perioada de maximum 60 de zile de la intocmirea referatului favorabil de catre aceasta autoritate. Dupa efectuarea probelor tehnologice, antrepozitarul autorizat propus are obligatia ca in prezenta reprezentantului autoritatii vamale teritoriale sa preleve probe din produsele accizabile realizate, fiecare proba fiind constituita din doua esantioane identice. Fiecare esantion va fi sigilat de autoritatea vamala teritoriala, antrepozitarul autorizat propus urmand sa pastreze un esantion ca proba-martor impreuna cu rezultatul analizelor de laborator efectuate asupra celui de-al doilea esantion de un laborator autorizat.
    (9) In perioada de probe tehnologice, antrepozitarul autorizat propus are obligatia sa obtina incadrarea tarifara a produselor finite, precum si incadrarea in nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de autoritatea vamala centrala, pentru care va prezenta acestei autoritati:
    a) copia referatului favorabil intocmit de autoritatea vamala teritoriala;
    b) documentatia tehnica din care sa rezulte toate informatiile necesare stabilirii clasificarii tarifare si atribuirii codului de produs accizabil, referitoare la caracteristicile produsului finit, natura, cantitatea si compozitia materiilor prime utilizate, procesul tehnologic de fabricatie a produsului finit.
    (10) Dupa obtinerea incadrarii tarifare a produselor finite si a incadrarii in nomenclatorul codurilor de produse accizabile, acestea vor fi transmise de antrepozitarul autorizat propus la autoritatea vamala teritoriala la care s-a depus documentatia in vederea autorizarii.
    (11) In perioada de probe tehnologice, produsele accizabile finite obtinute nu pot parasi locul propus a fi autorizat ca antrepozit fiscal.
    (12) In cazul productiei de produse energetice, antrepozitarul autorizat propus trebuie sa depuna pe langa documentatia intocmita si lista cu semifabricatele si produsele finite inscrise in nomenclatorul de fabricatie, precum si domeniul de utilizare al acestora, avizata de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. In plus, aceasta lista va cuprinde si o rubrica aferenta asimilarii produselor din punctul de vedere al accizelor. Procedura prevazuta la alin. (8) – (11) se va aplica si antrepozitarilor autorizati propusi pentru productia de produse energetice.
    (13) In cazul antrepozitarilor autorizati propusi prevazuti la alin. (7) si (12), documentatia va cuprinde si lista produselor accizabile ce vor fi achizitionate in vederea utilizarii ca materie prima in procesul de productie, precum si incadrarea tarifara a acestora.
    (14) Autoritatea vamala teritoriala verifica realitatea si exactitatea informatiilor si a documentelor depuse de antrepozitarul autorizat propus. Se au in vedere in special indeplinirea conditiilor de autorizare prevazute la art. 206^23 si a obligatiilor prevazute la art. 206^26 alin. (1) lit. b), c) si d) din Codul fiscal.
    (15) Antrepozitarul autorizat propus este obligat ca pe durata actiunii de verificare sa asigure conditiile necesare bunei desfasurari a acesteia.
    (16) In actiunea de verificare, autoritatea vamala teritoriala poate solicita sprijinul organelor cu atributii de control si, dupa caz, al Ministerului Administratiei si Internelor, pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de autorizare prevazute la art. 206^23 din Codul fiscal.
    (17) In termen de 30 de zile de la depunerea documentatiei complete, autoritatea vamala teritoriala va inainta aceasta documentatie la autoritatea fiscala centrala – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, insotita de un referat intocmit de autoritatea vamala teritoriala, care sa cuprinda punctul de vedere asupra oportunitatii emiterii autorizatiei de antrepozitar autorizat si, dupa caz, aspectele sesizate privind neconcordanta cu datele si informatiile prezentate de antrepozitarul autorizat propus. Referatul va purta semnatura si stampila autoritatii vamale teritoriale.
    (18) Autoritatea fiscala centrala, prin directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, poate sa solicite antrepozitarului autorizat propus orice informatie si documente pe care le considera necesare cu privire la:
    a) amplasarea si natura antrepozitului fiscal propus;
    b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice si cantitatile de produse accizabile ce urmeaza a fi produse si/sau depozitate in antrepozitul fiscal propus;
    c) identitatea antrepozitarului autorizat propus;
    d) capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a asigura garantia.
    (19) In cazul oricarui nou produs ce urmeaza a intra in nomenclatorul de fabricatie, antrepozitarul autorizat are obligatia sa obtina incadrarea tarifara a produsului, precum si incadrarea in nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de autoritatea vamala centrala, pentru care va prezenta acestei autoritati documentatia tehnica din care sa rezulte toate informatiile necesare stabilirii clasificarii tarifare si atribuirii codului de produs accizabil, referitoare la caracteristicile produsului, natura, cantitatea si compozitia materiilor prime utilizate, precum si procesul tehnologic de fabricatie. Imediat dupa introducerea in fabricatie a noului produs antrepozitarul autorizat are obligatia indeplinirii procedurii cu privire la prelevarea de probe prevazuta la alin. (8).
    (20) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (8) antrepozitele fiscale – mici distilerii – care realizeaza tuica si rachiuri de fructe, inclusiv in sistem de prestari de servicii pentru gospodariile individuale.
    (21) Declaratia pe propria raspundere privind capacitatea maxima de productie in 24 de ore va cuprinde informatii referitoare la capacitatea de productie a tuturor instalatiilor si utilajelor detinute in antrepozitul fiscal, precum si informatii cu privire la capacitatea tehnologica de productie, respectiv cea care urmeaza a fi utilizata, volumul de productie la nivelul unui an si programul de functionare stabilit de persoana care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat.
    (22) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin organizare administrativa se intelege schema organizatorica a persoanei care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat.”

    11. Punctul 85 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Conditii de autorizare
    ART. 206^23
    (1) Autoritatea competenta elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal pentru un loc numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea, transformarea, detinerea, primirea si/sau expedierea produselor accizabile in regim suspensiv de accize;
    b) locul este amplasat, construit si echipat astfel incat sa nu permita scoaterea produselor accizabile din acest loc fara plata accizelor, conform prevederilor din normele metodologice;
    c) locul nu va fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile, cu exceptiile prevazute la art. 206^21 alin. (8);
    d) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, cu completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
    e) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicata, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
    f) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie sa dovedeasca ca poate indeplini cerintele prevazute la art. 206^26;
    g) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat sa nu inregistreze obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat.
    (2) Prevederile alin. (1) vor fi adaptate corespunzator pe grupe de produse accizabile si categorii de antrepozitari, conform precizarilor din normele metodologice.
    (3) Locurile aferente rezervei de stat si rezervei de mobilizare se asimileaza antrepozitelor fiscale de depozitare, potrivit prevederilor din normele metodologice.

    Norme metodologice:
    85. (1) Locul care urmeaza sa fie autorizat ca antrepozit fiscal trebuie sa fie strict delimitat – acces propriu, imprejmuire -, iar activitatea ce se desfasoara in acest loc trebuie sa fie independenta de alte activitati desfasurate de persoana care solicita autorizarea si care nu au legatura cu productia sau depozitarea de produse accizabile.
    (2) Locurile destinate productiei de vinuri sau de bauturi fermentate, altele decat berea si vinurile, trebuie sa fie dotate cu vase litrate.
    (3) Locurile destinate productiei de alcool etilic si de distilate ca materie prima si locurile destinate productiei de bauturi alcoolice obtinute exclusiv din prelucrarea alcoolului si a distilatelor trebuie sa fie dotate cu mijloace de masurare legala pentru determinarea concentratiei alcoolice, avizate de Biroul Roman de Metrologie Legala.
    (4) In cazul antrepozitelor fiscale de productie de alcool si de distilate, coloanele de distilare si rafinare trebuie sa fie dotate cu contoare pentru determinarea cantitatii de produse obtinute si a concentratiei alcoolice avizate si sigilate conform reglementarilor specifice stabilite de Biroul Roman de Metrologie Legala.
    (5) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool etilic, contoarele vor fi amplasate la iesirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, la iesirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic rafinat si la iesirea din coloanele aferente alcoolului tehnic, astfel incat sa fie contorizate toate cantitatile de alcool rezultate.
    (6) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de distilate, contoarele vor fi amplasate la iesirea din coloanele de distilare sau, dupa caz, la iesirea din instalatiile de distilare.
    (7) Folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si amplasarea inaintea contoarelor a unor canele sau robinete, prin care se pot extrage cantitati de alcool sau distilate necontorizate, sunt interzise.
    (8) Antrepozitarii autorizati propusi pentru productia de alcool si de distilate sunt obligati sa detina certificate eliberate de Biroul Roman de Metrologie Legala sau de un laborator de metrologie agreat de acesta, pentru toate rezervoarele si recipientele calibrate in care se depoziteaza alcoolul, distilatele si materiile prime din care provin acestea, indiferent de natura lor.
    (9) In cazul antrepozitelor fiscale – mici distilerii – care utilizeaza pentru realizarea productiei instalatii tip alambic, acestea trebuie sa fie dotate cu vase calibrate avizate de Biroul Roman de Metrologie Legala.
    (10) In cazul antrepozitelor fiscale prevazute la alin. (9), pe perioada de nefunctionare se va aplica procedura de sigilare si desigilare prevazuta la pct. 77.
    (11) Locurile destinate productiei de alcool etilic si distilate, ca materie prima, trebuie sa fie dotate cu un sistem de supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate contoarele si rezervoarele de alcool si distilate, precum si a cailor de acces in antrepozitul fiscal. Stocarea imaginilor culese prin intermediul camerelor video se face pe casete video sau in memoria sistemului, durata de stocare a imaginilor inregistrate fiind de minimum 30 de zile. Sistemul de supraveghere trebuie sa functioneze permanent, inclusiv in perioadele de nefunctionare a antrepozitului, chiar si in conditiile intreruperii alimentarii cu energie electrica de la reteaua de distributie.
    (12) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (11) micile distilerii.
    (13) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de productie sau de depozitare de produse energetice numai daca este echipat cu rezervoare standardizate distincte pentru fiecare produs in parte, calibrate de Biroul Roman de Metrologie Legala.
    (14) Locurile destinate productiei sau depozitarii de produse energetice trebuie sa fie dotate cu mijloace de masurare a debitului volumic sau masic.
    (15) Locurile destinate producerii de produse energetice pentru care accizele se calculeaza numai pe baza accizei exprimate in echivalent euro/tona sau euro/1.000 kg, locurile destinate producerii combustibililor al caror cod tarifar se incadreaza la art. 206^16 alin. (3) lit. g) din Codul fiscal, precum si locurile destinate imbutelierii gazului petrolier lichefiat vor fi dotate cu mijloace de masurare a masei.
    (16) Rezerva de stat si rezerva de mobilizare vor fi autorizate ca un singur antrepozit fiscal de depozitare, indiferent de numarul locurilor de depozitare pe care le detine.
    (17) Pentru obtinerea autorizatiei, institutiile care gestioneaza rezerva de stat si rezerva de mobilizare vor depune o cerere la autoritatea fiscala centrala, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 38.”

    12. Punctul 86 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Autorizarea ca antrepozit fiscal
    ART. 206^24
    (1) Autoritatea competenta va notifica in scris autorizarea ca antrepozit fiscal, in termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete de autorizare.
    (2) Autorizatia va contine urmatoarele:
    a) codul de accize atribuit antrepozitului fiscal;
    b) elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat, inclusiv codul de accize atribuit acestuia;
    c) descrierea si amplasarea locului antrepozitului fiscal;
    d) tipul produselor accizabile primite/expediate din antrepozitul fiscal si natura activitatii;
    e) capacitatea de depozitare a produselor accizabile in antrepozitul fiscal, in cazul antrepozitarului autorizat pentru depozitare;
    f) nivelul garantiei;
    g) perioada de valabilitate a autorizatiei. Perioada de valabilitate este de 3 ani in cazul contribuabililor mari si mijlocii stabiliti conform reglementarilor in vigoare si de un an in celelalte cazuri;
    h) orice alte informatii relevante pentru autorizare.
    (3) Autorizatiile pot fi modificate de catre autoritatea competenta.
    (4) Inainte de a fi modificata autorizatia, autoritatea competenta trebuie sa-l informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificarii propuse si asupra motivelor acesteia.
    (5) Antrepozitarul autorizat poate solicita autoritatii competente modificarea autorizatiei, in conditiile prevazute in normele metodologice.
    (6) Procedura de autorizare a antrepozitelor fiscale nu intra sub incidenta prevederilor legale privind procedura aprobarii tacite.
    (7) Antrepozitarul autorizat care doreste continuarea activitatii intr-un antrepozit fiscal dupa expirarea perioadei de valabilitate inscrise in autorizatia pentru acel antrepozit fiscal va solicita in scris autoritatii competente reautorizarea ca antrepozit fiscal cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea perioadei de valabilitate, conform precizarilor din normele metodologice.

    Norme metodologice:
    86. (1) Dupa analizarea referatelor intocmite de autoritatile vamale teritoriale si a documentatiilor depuse de solicitant, Comisia aproba sau respinge cererea de autorizare a antrepozitarului autorizat propus.
    (2) La lucrarile Comisiei va fi invitat, dupa caz, cate un reprezentant din partea Ministerului Administratiei si Internelor, a Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si cate un reprezentant al patronatelor producatorilor de produse accizabile sau al depozitarilor de astfel de produse, legal infiintate.
    (3) Autorizatia pentru un antrepozit fiscal are ca data de incepere a valabilitatii data de 1 a lunii urmatoare celei in care a fost aprobata cererea de autorizare de catre Comisie.
    (4) In cazul antrepozitelor fiscale de productie, in baza documentatiei depuse de antrepozitarul autorizat, in autorizatia aferenta antrepozitului fiscal vor fi inscrise atat materiile prime accizabile care pot fi achizitionate in regim suspensiv de accize, cat si produsele finite ce se realizeaza in antrepozitul fiscal.
    (5) In cazul antrepozitelor fiscale de depozitare produse energetice care efectueaza operatiuni de aditivare a produselor energetice, de amestec intre biocarburanti si carburanti traditionali sau intre biocombustibili si combustibili traditionali, in baza documentatiei depuse de antrepozitarul autorizat, in autorizatia aferenta antrepozitului fiscal vor fi mentionate materiile prime accizabile plasate in regim suspensiv de accize, produsele finite rezultate, precum si operatiunile care se efectueaza in antrepozitele fiscale.
    (6) In cazul pierderii autorizatiei de antrepozit fiscal, titularul autorizatiei va anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
    (7) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
    (8) Antrepozitarii autorizati pot solicita autoritatii fiscale centrale modificarea autorizatiei atunci cand constata erori in redactarea autorizatiei de antrepozit fiscal sau in alte situatii in care se justifica acest fapt.
    (9) Antrepozitarii autorizati care dupa expirarea perioadei de valabilitate a autorizatiei de antrepozit fiscal doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal vor depune la autoritatea vamala teritoriala, cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei, o cerere de reautorizare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 38, la care se vor anexa documentele prevazute la pct. I nr. 10 si 12 si pct. III din aceasta anexa, declaratia privind capacitatea maxima de productie in 24 de ore prevazuta la pct. 84 alin. (21), o situatie privind cantitatile totale de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize la nivel national, intracomunitar si la export in anul anterior reautorizarii, precum si orice alte documente in cazul in care intervin modificari asupra datelor prezentate anterior la autorizare.
    (10) Antrepozitarul autorizat sau persoana afiliata acestuia care solicita autorizarea unui loc ca antrepozit fiscal de depozitare va depune la autoritatea vamala teritoriala o cerere intocmita potrivit modelului prevazut in anexa nr. 38, insotita de documentele specificate in aceasta anexa si de orice alte documente care fac dovada indeplinirii conditiilor prevazute la art. 206^21 din Codul fiscal.
    (11) Antrepozitarul autorizat sau persoana afiliata acestuia care dupa expirarea perioadei de valabilitate a autorizatiei de antrepozit fiscal de depozitare doreste reautorizarea locului ca antrepozit fiscal va depune la autoritatea vamala teritoriala, cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei, o cerere de reautorizare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 38, la care se vor anexa documentele prevazute la pct. I nr. 10 si 12 si pct. III din aceasta anexa, o situatie privind cantitatile totale de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize la nivel national, intracomunitar si la export in anul anterior reautorizarii, precum si orice alte documente in cazul in care intervin modificari asupra datelor prezentate anterior la autorizare.
    (12) In termen de 30 de zile de la depunerea cererilor potrivit prevederilor alin. (10) si (11), autoritatea vamala teritoriala va inainta documentatiile catre directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, insotite de un referat intocmit de autoritatea vamala teritoriala, care sa cuprinda punctul de vedere asupra oportunitatii autorizarii/reautorizarii antrepozitului fiscal si, dupa caz, aspectele sesizate privind neconcordanta cu datele si informatiile prezentate de antrepozitarul autorizat. Aceste referate vor purta semnatura si stampila autoritatii vamale teritoriale.
    (13) Directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei poate sa solicite antrepozitarului autorizat orice informatie si documente pe care le considera necesare, cu privire la:
    a) amplasarea si natura antrepozitului fiscal;
    b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice si cantitatile de produse accizabile ce urmeaza a fi produse si/sau depozitate in antrepozitul fiscal;
    c) capacitatea antrepozitarului autorizat de a asigura garantia.
    (14) Modificarea autorizatiilor de antrepozitar autorizat ca urmare a schimbarii sediului social, denumirii sau a formei de organizare nu intra sub incidenta alin. (3) si este valabila de la data aprobarii de catre Comisie.
    (15) Modificarea prevazuta la alin. (14), precum si orice alta modificare intervenita asupra autorizatiilor de antrepozitar autorizat in perioada de valabilitate a autorizatiei nu atrag prelungirea acelei perioade de valabilitate.”

    13. Punctul 87 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Obligatiile antrepozitarului autorizat
    ART. 206^26
    (1) Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a indeplini urmatoarele cerinte:
    a) sa constituie in favoarea autoritatii competente o garantie pentru productia, transformarea si detinerea de produse accizabile in regim suspensiv de accize, precum si o garantie pentru circulatia acestor produse in regim suspensiv de accize, in conformitate cu prevederile art. 206^54 si in conditiile stabilite prin normele metodologice;
    b) sa instaleze si sa mentina incuietori, sigilii, instrumente de masura sau alte instrumente similare adecvate, necesare securitatii produselor accizabile amplasate in antrepozitul fiscal;
    c) sa asigure mentinerea sigiliilor aplicate sub supravegherea autoritatii competente sub forma si procedura prevazute in normele metodologice;
    d) sa tina evidente exacte si actualizate cu privire la materiile prime, lucrarile in derulare si produsele accizabile finite, produse sau primite in antrepozitele fiscale si expediate din antrepozitele fiscale, si sa prezinte evidentele corespunzatoare, la cererea autoritatilor competente;
    e) sa tina un sistem corespunzator de evidenta a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, contabil si de securitate;
    f) sa asigure accesul autoritatii competente in orice zona a antrepozitului fiscal, in orice moment in care antrepozitul fiscal este in exploatare si in orice moment in care antrepozitul fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor;
    g) sa prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autoritatea competenta, la cererea acestora;
    h) sa asigure in mod gratuit un birou in incinta antrepozitului fiscal, la cererea autoritatii competente;
    i) sa cerceteze si sa raporteze catre autoritatea competenta orice pierdere, lipsa sau neregularitate cu privire la produsele accizabile;
    j) sa instiinteze autoritatile competente despre orice modificare ce intentioneaza sa o aduca asupra datelor initiale in baza carora a fost emisa autorizatia de antrepozitar, cu minimum 5 zile inainte de producerea modificarii;
    k) sa se conformeze cu alte cerinte impuse prin normele metodologice.
    (2) Prevederile alin. (1) vor fi adaptate corespunzator pe grupe de produse accizabile si pe categorii de antrepozitari, conform precizarilor din normele metodologice.
    (3) Cesionarea ori instrainarea sub orice forma a actiunilor sau a partilor sociale ale antrepozitarilor autorizati ori ale unui antrepozitar a carui autorizatie a fost anulata sau revocata conform prezentului capitol va fi adusa la cunostinta autoritatii competente cu cel putin 60 de zile inainte de realizarea acestei operatiuni, in vederea efectuarii inspectiei fiscale, cu exceptia celor care fac obiectul tranzactiilor pe piata de capital.
    (4) Instrainarea activelor de natura imobilizarilor corporale care contribuie direct la productia si/sau depozitarea de produse accizabile ale antrepozitarului autorizat ori ale unui antrepozitar a carui autorizatie a fost anulata sau revocata conform prezentului capitol se va putea face numai dupa ce s-au achitat la bugetul de stat toate obligatiile fiscale ori dupa ce persoana care urmeaza sa preia activele respective si-a asumat obligatia de plata restanta a debitorului printr-un angajament de plata sau printr-un alt act incheiat in forma autentica, cu asigurarea unei garantii sub forma unei scrisori de garantie bancara la nivelul obligatiilor fiscale restante, la data efectuarii tranzactiei, ale antrepozitarului.
    (5) Actele incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (3) si (4) sunt anulabile la cererea organului fiscal.

    Norme metodologice:
    87. (1) Pentru orice antrepozitar autorizat Comisia stabileste o garantie care sa acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile produse si/sau depozitate in fiecare antrepozit fiscal.
    (2) Pentru orice antrepozitar autorizat Comisia stabileste obligatoriu o garantie care sa acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile deplasate in regim suspensiv de accize, in cazul circulatiei intracomunitare.
    (3) Nu sunt supuse obligatiei de a constitui garantie produsele energetice supuse accizelor care sunt deplasate din Romania pe teritoriul Comunitatii exclusiv pe cale maritima sau prin conducte fixe, in cazul in care celelalte state membre implicate sunt de acord.
    (4) Nivelul garantiei ce urmeaza a se constitui se determina potrivit prevederilor pct. 108.
    (5) In vederea inregistrarii productiei de bere obtinute, fiecare antrepozitar autorizat pentru productie este obligat:
    a) sa inregistreze productia de bere rezultata la sfarsitul procesului tehnologic, prin aparatura adecvata de masurare a butoaielor, sticlelor, navetelor, paletilor sau a berii filtrate la vasele de depozitare, si sa inscrie aceste date in rapoartele de productie si gestionare, cu specificarea capacitatii ambalajelor si a cantitatii de bere exprimate in litri;
    b) sa determine concentratia zaharometrica a berii, conform standardelor in vigoare privind determinarea concentratiei exprimate in grade Plato a berii, elaborate de Asociatia de Standardizare din Romania, si sa elibereze buletine de analize fizico-chimice. La verificarea realitatii concentratiei zaharometrice a sortimentelor de bere se va avea in vedere concentratia inscrisa in specificatia tehnica interna, elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare sortiment.
    (6) Antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool si distilate, dupa obtinerea autorizatiei, isi pot desfasura activitatea numai dupa aplicarea sigiliilor pe instalatiile si utilajele de productie alcool etilic de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale.
    (7) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de alcool, sigiliile se vor aplica pe intregul flux tehnologic de la iesirea alcoolului brut, rafinat si tehnic din coloanele de distilare, respectiv de rafinare, si pana la contoare, inclusiv la acestea.
    (8) In cazul antrepozitarilor autorizati pentru productia de distilate, sigiliile se vor aplica la iesirea distilatelor din coloanele de distilare sau din instalatiile de distilare.
    (9) In situatiile prevazute la alin. (7) si (8), sigiliile vor fi aplicate si pe toate elementele de asamblare-racordare ale aparatelor de masura si control, pe orice orificii si robineti existenti pe intregul flux tehnologic continuu sau discontinuu.
    (10) In cazul productiei de alcool, aparatele si piesele de pe tot circuitul coloanelor de distilare si rafinare, precum si de pe tot circuitul instalatiilor de distilare trebuie imbinate in asa fel incat sa poata fi sigilate.
    (11) Sigiliile apartin autoritatii vamale teritoriale, vor fi inseriate si vor purta, in mod obligatoriu, insemnele acesteia. Operatiunile de sigilare si desigilare, atunci cand se impun, se vor efectua de catre reprezentantul desemnat de autoritatea vamala teritoriala, astfel incat sa nu se deterioreze aparatele si piesele componente.
    (12) Stabilirea tipului de sigilii, prevazut la alin. (11), si a caracteristicilor acestora, uniformizarea si/sau personalizarea, precum si coordonarea tuturor operatiunilor ce se impun revin Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, prin Autoritatea Nationala a Vamilor.
    (13) Amprentele sigiliilor aplicate de autoritatea vamala teritoriala trebuie sa fie mentinute intacte.
    (14) Sigiliile prevazute la alin. (11) sunt complementare sigiliilor metrologice aplicate contoarelor.
    (15) Se interzice antrepozitarilor autorizati deteriorarea sau inlaturarea sigiliilor aplicate de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale. In cazul in care sigiliul este deteriorat accidental sau in caz de avarie, antrepozitarul autorizat este obligat sa solicite prezenta unui reprezentant al autoritatii vamale teritoriale pentru constatarea cauzelor deteriorarii accidentale a sigiliului sau ale avariei.
    (16) Atunci cand intervin sigilarea si desigilarea aparatelor si pieselor de pe tot fluxul tehnologic se va proceda dupa cum urmeaza:
    a) desigilarea se face numai in baza unei solicitari scrise, justificate, din partea antrepozitului fiscal de productie de alcool si de distilate sau in situatii de avarie;
    b) cererea de desigilare se transmite autoritatii vamale teritoriale cu cel putin 3 zile inainte de termenul stabilit pentru efectuarea operatiunii propriu-zise, solicitand si desemnarea unui reprezentant al acestei autoritati, care va proceda la desigilare;
    c) la desigilare, reprezentantul autoritatii vamale teritoriale intocmeste un proces-verbal de desigilare, intocmit in doua exemplare, in care va consemna data si ora desigilarii, cantitatea de alcool si de distilate – in litri si in grade Dall – inregistrata de contoare la momentul desigilarii, precum si stocul de alcool si de distilate, pe sortimente, aflat in rezervoare si in recipiente.
    (17) Daca antrepozitarul autorizat pentru productie de alcool si distilate constata un incident sau o disfunctie in functionarea unui contor, acesta va proceda dupa cum urmeaza:
    a) trebuie sa faca imediat o declaratie catre autoritatea vamala teritoriala, care va fi consemnata intr-un registru special al antrepozitului fiscal destinat acestui scop si va solicita prezenta unui reprezentant al acestei autoritati;
    b) pentru remedierea defectiunii va solicita prezenta unui reprezentant autorizat de catre Biroul Roman de Metrologie Legala pentru activitati de reparatii ale mijloacelor de masurare din categoria respectiva, in vederea desigilarii mijloacelor de masurare, a repunerii lor in stare de functionare si a resigilarii;
    c) contoarele defecte pot fi reparate sau inlocuite, sub supravegherea reprezentantului autoritatii vamale teritoriale, cu alte contoare de rezerva, cu specificarea, intr-un proces-verbal de inlocuire intocmit de acest reprezentant, a indicilor de la care se reia activitatea;
    d) daca timpul de remediere a contoarelor depaseste 24 de ore, se intrerupe activitatea de productie a alcoolului si a distilatelor, instalatiile respective fiind sigilate de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale.
    (18) Atunci cand in situatiile prevazute la alin. (15) si (17) este necesara intreruperea activitatii, aceasta va fi consemnata intr-un proces-verbal incheiat in doua exemplare de catre reprezentantul autoritatii vamale teritoriale, in prezenta reprezentantului legal al antrepozitului fiscal. In procesul-verbal incheiat se vor mentiona cauzele accidentului sau ale avariei care au generat intreruperea activitatii, data si ora intreruperii acesteia, stocul de alcool si de distilate existent la acea data si indicii inregistrati de contoare in momentul intreruperii activitatii.
    (19) Originalul procesului-verbal de desigilare prevazut la alin. (16) sau de intrerupere a activitatii prevazut la alin. (18), dupa caz, se depune la autoritatea vamala teritoriala, in termen de 24 de ore de la incheierea acestuia. Al doilea exemplar al procesului-verbal ramane la antrepozitul fiscal.
    (20) Reluarea activitatii in antrepozitul fiscal se va face in baza unei declaratii de remediere a defectiunii, intocmita de antrepozitarul autorizat si vizata de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale, insotita, dupa caz, de un aviz eliberat de specialistul autorizat de catre Biroul Roman de Metrologie Legala pentru activitati de reparatii ale mijloacelor de masurare care a efectuat remedierea. Reprezentantul autoritatii vamale teritoriale va proceda la sigilarea intregului flux tehnologic.
    (21) Toti antrepozitarii autorizati trebuie sa detina un sistem computerizat de evidenta a produselor aflate in antrepozite, a celor intrate sau iesite, a celor pierdute prin deteriorare, spargere, furt, precum si a accizelor aferente acestor categorii de produse.
    (22) In cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru productia de alcool etilic si distilate, sistemul computerizat trebuie sa asigure si evidenta materiilor prime introduse in fabricatie, precum si a semifabricatelor aflate pe linia de fabricatie. Cantitatile de alcool si de distilate obtinute vor fi evidentiate atat in litri, cat si in grade Dall.
    (23) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (22) antrepozitele fiscale – mici distilerii -, care utilizeaza pentru realizarea productiei instalatii tip alambic.
    (24) Intra sub incidenta termenului de minimum 5 zile orice modificare pe care antrepozitarul autorizat intentioneaza sa o aduca asupra datelor initiale in baza carora a fost emisa autorizatia de antrepozitar, prin notificarea intentiei respective la autoritatea vamala teritoriala. Atunci cand intentia de modificare atrage modificarea autorizatiei, aceasta intentie va fi notificata si la autoritatea fiscala centrala – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei. In cazul modificarilor care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, antrepozitarul autorizat are obligatia de a prezenta atat autoritatii fiscale centrale, cat si autoritatii vamale teritoriale documentul, in fotocopie, care atesta realizarea efectiva a modificarii, in termen de 30 de zile de la data emiterii acestui document.”

    14. Punctul 88 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Anularea, revocarea si suspendarea autorizatiei
    ART. 206^28
    (1) Autoritatea competenta poate anula autorizatia pentru un antrepozit fiscal atunci cand i-au fost oferite informatii inexacte sau incomplete in legatura cu autorizarea antrepozitului fiscal.
    (2) Autoritatea competenta poate revoca autorizatia pentru un antrepozit fiscal in urmatoarele situatii:
    a) in cazul unui antrepozitar autorizat, persoana fizica, daca:
    1. persoana a decedat;
    2. persoana a fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicata, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
    3. activitatea desfasurata este in situatie de faliment sau de lichidare;
    b) in cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoana juridica, daca:
    1. in legatura cu persoana juridica a fost deschisa o procedura de faliment ori de lichidare; sau
    2. oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicata, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
    c) antrepozitarul autorizat nu respecta oricare dintre cerintele prevazute la art. 206^26 sau la art. 206^53 – 206^55;
    d) cand antrepozitarul incheie un act de vanzare a locului;
    e) pentru situatia prevazuta la alin. (9);
    f) antrepozitarul autorizat inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat mai vechi de 60 de zile fata de termenul legal de plata.
    (3) Autoritatea competenta poate revoca autorizatia pentru un antrepozit fiscal si in cazul in care s-a pronuntat o hotarare definitiva pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicata, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
    (4) La propunerea organelor de control, autoritatea competenta poate suspenda autorizatia pentru un antrepozit fiscal, astfel:
    a) pe o perioada de 1 – 6 luni, in cazul in care s-a constatat savarsirea uneia dintre faptele contraventionale ce atrag suspendarea autorizatiei;
    b) pana la solutionarea definitiva a cauzei penale, in cazul in care a fost pusa in miscare actiunea penala pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completarile ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicata, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
    (5) Decizia prin care autoritatea competenta a hotarat suspendarea, revocarea sau anularea autorizatiei de antrepozit fiscal va fi comunicata si antrepozitarului detinator al autorizatiei.
    (6) Antrepozitarul autorizat poate contesta decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizatiei pentru un antrepozit fiscal, potrivit legislatiei in vigoare.
    (7) Decizia de suspendare sau de revocare a autorizatiei de antrepozit fiscal produce efecte de la data comunicarii sau de la o alta data cuprinsa in aceasta, dupa caz. Decizia de anulare a autorizatiei de antrepozit fiscal produce efecte incepand de la data emiterii autorizatiei.
    (8) Contestarea deciziei de suspendare, revocare sau anulare a autorizatiei de antrepozit fiscal suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
    (9) In cazul in care antrepozitarul autorizat doreste sa renunte la autorizatia pentru un antrepozit fiscal, acesta are obligatia sa notifice acest fapt autoritatii competente cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie isi produce efecte.
    (10) In cazul anularii autorizatiei, o noua autorizatie poate fi emisa de autoritatea competenta numai dupa o perioada de cel putin 5 ani de la data anularii.
    (11) In cazul revocarii autorizatiei, o noua autorizatie poate fi emisa de autoritatea competenta numai dupa o perioada de cel putin 6 luni de la data revocarii.
    (12) Antrepozitarii autorizati, carora le-a fost suspendata, revocata sau anulata autorizatia si care detin stocuri de produse accizabile la data suspendarii, revocarii ori anularii, pot valorifica produsele inregistrate in stoc – materii prime, semifabricate, produse finite -, in conditiile prevazute de normele metodologice.

    Norme metodologice:
    88. (1) Masura suspendarii – cu exceptia cazului prevazut la alin. (4) -, a revocarii sau a anularii autorizatiilor se va dispune de catre Comisie, in baza actelor de control emise de organele de specialitate, prin care s-au consemnat incalcari ale prevederilor legale care atrag aplicarea acestor masuri.
    (2) Actele de control prevazute la alin. (1), temeinic justificate, in care faptele constatate genereaza consecinte fiscale, vor fi aduse la cunostinta autoritatii fiscale centrale – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, in termen de doua zile lucratoare de la finalizare, care le va inainta Comisiei in vederea analizarii si dispunerii masurilor ce se impun.
    (3) Decizia Comisiei va fi adusa la cunostinta antrepozitarului autorizat sanctionat. Totodata, decizia Comisiei va fi adusa si la cunostinta autoritatii vamale teritoriale, care, in maximum 48 de ore de la data la care decizia produce efecte, va proceda la verificarea stocurilor de produse detinute de operatorul economic la acea data.
    (4) In situatia neplatii accizelor la termenele prevazute de lege, masura suspendarii autorizatiilor se va dispune de catre autoritatile vamale teritoriale in baza datelor furnizate de autoritatile fiscale teritoriale.
    (5) Atunci cand deficientele care atrag masura revocarii sau a suspendarii nu genereaza consecinte fiscale si sunt remediate in termen de 10 zile lucratoare de la data comunicarii actului de control, dupa constatarea remedierii deficientelor de catre organul de control, acesta nu va da curs propunerii de revocare sau de suspendare catre Comisie.
    (6) In cazul in care a intervenit suspendarea autorizatiei pentru un antrepozit fiscal – cu exceptia cazului prevazut la alin. (4) -, incetarea suspendarii autorizatiei va fi dispusa de Comisie, in baza referatului emis in acest sens de aceeasi autoritate care a efectuat controlul cu privire la inlaturarea deficientelor inscrise in decizia Comisiei.
    (7) In toate situatiile in care a intervenit suspendarea, revocarea sau anularea autorizatiei, aceasta atrage intreruperea sau incetarea activitatii si, dupa caz, aplicarea sigiliilor pe instalatiile de productie, operatiune care va fi efectuata de autoritatea vamala teritoriala.
    (8) Antrepozitarii autorizati a caror autorizatie a fost revocata sau anulata pot sa valorifice produsele accizabile inregistrate in stoc – materii prime, semifabricate, produse finite – numai dupa notificarea autoritatii vamale teritoriale cu privire la virarea accizelor datorate bugetului de stat.
    (9) In cazul suspendarii sau in cazul revocarii autorizatiei de antrepozit fiscal – pana la data cand aceasta produce efecte -, deplasarea produselor accizabile inregistrate in stoc se efectueaza sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale, astfel:
    a) fie catre alte antrepozite fiscale, in regim suspensiv de accize;
    b) fie in afara regimului suspensiv de accize, cu accize platite.
    (10) In cazul anularii sau revocarii autorizatiei, o noua autorizatie poate fi emisa de Comisie numai dupa o perioada de 5 ani, respectiv 6 luni, de la data la care decizia de anulare sau revocare a autorizatiei devine definitiva in sistemul cailor administrative de atac sau de la data hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.
    (11) Cererea de renuntare la un antrepozit fiscal, in care se vor mentiona si motivele acesteia, se depune la autoritatea vamala teritoriala. Aceasta autoritate are obligatia de a verifica daca la data depunerii cererii antrepozitarul autorizat detine stocuri de produse accizabile si daca au fost respectate prevederile legale in domeniul accizelor. Dupa verificare, cererea de renuntare, insotita de actul de verificare, va fi transmisa Comisiei care va proceda la revocarea autorizatiei.
    (12) Termenul de 6 luni prevazut la alin. (10) nu se aplica in cazul unui operator economic aflat in situatia precizata la alin. (11) care doreste o noua autorizare, cu conditia sa fi respectat prevederile legale in domeniul accizelor.
    (13) Cererea de renuntare la autorizatia emisa pentru un antrepozit fiscal, dupa ce Comisia a decis revocarea sau anularea autorizatiei din alte motive, nu produce efecte juridice pe perioada in care decizia de revocare sau de anulare, dupa caz, se afla in procedura prevazuta de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
    (14) Atunci cand renuntarea la autorizatia de antrepozit fiscal intervine ca urmare a unei operatiuni de fuziune a antrepozitarului autorizat cu un alt operator economic sau de divizare totala ori partiala a activitatii, antrepozitarul autorizat va notifica acest fapt autoritatii vamale teritoriale cu cel putin 60 de zile inainte de data efectuarii operatiunii si va solicita revocarea autorizatiei de antrepozitar detinuta de acesta.
    (15) In cazul prevazut la alin. (14), in situatia in care se intentioneaza continuarea aceleiasi activitati cu produse accizabile in regim suspensiv de accize si in aceleasi conditii, antrepozitarul autorizat impreuna cu antrepozitarul autorizat propus pot solicita ca revocarea autorizatiei de antrepozitar sa produca efecte concomitent cu data la care produce efecte noua autorizatie.”

    15. La punctul 89, alineatele (10) si (16) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    “(10) Nu va fi autorizata ca destinatar inregistrat persoana care:
    a) a fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva in Romania sau intr-un alt stat pentru o infractiune dintre cele reglementate de legislatia vamala sau fiscala, fapt dovedit prin cazierul judiciar al societatii;
    b) inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat.
    ………………………………………………………………..
    (16) In situatia in care intervin modificari fata de datele initiale mentionate in autorizatie, destinatarul inregistrat are obligatia de a depune o cerere la autoritatea fiscala centrala – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, pentru modificarea autorizatiei, dupa cum urmeaza:
    a) pentru fiecare noua locatie in care urmeaza a se realiza receptia de produse accizabile, cu cel putin 15 zile inainte de receptia produselor, insotita de dovada detinerii sub orice forma legala a spatiului si de certificatul constatator care sa dovedeasca inscrierea la oficiul registrului comertului ca punct de lucru;
    b) daca se modifica datele de identificare ale destinatarului inregistrat, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii, insotita de actul aditional/hotararea asociatilor, certificatul de inscriere de mentiuni la oficiul registrului comertului si, dupa caz, cazierele judiciare ale administratorilor si certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului.”

    16. La punctul 89, dupa alineatul 30 se introduc sase noi alineate, alineatele (31) – (36), cu urmatorul cuprins:
    “(31) Autorizarea ca destinatar inregistrat a operatorului economic care detine autorizatie de utilizator final se realizeaza in baza cererii depuse in acest scop la autoritatea fiscala centrala – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, insotita de urmatoarele documente:
    a) copia autorizatiei de utilizator final detinute de solicitant, valabila la data depunerii cererii;
    b) copia contractelor incheiate cu antrepozitarii autorizati din statele membre de expediere si codurile de acciza ale acestora;
    c) declaratia pe propria raspundere privind locurile unde urmeaza a fi primite produsele si scopul pentru care sunt achizitionate;
    d) denumirea produsului, incadrarea tarifara (codul NC) si incadrarea in nomenclatorul codurilor de produse accizabile;
    e) certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului.
    (32) Autorizatia de destinatar inregistrat prevazuta la alin. (31) este valabila atat timp cat este valabila autorizatia de utilizator final.
    (33) Modificarea autorizatiilor de destinatar inregistrat ca urmare a schimbarii sediului social, denumirii, formei de organizare, completarii sau eliminarii unei locatii unde se primesc produsele este valabila de la data emiterii autorizatiei modificate.
    (34) Procedura de autorizare a destinatarului inregistrat nu intra sub incidenta prevederilor legale privind procedura aprobarii tacite.
    (35) In cazul pierderii autorizatiei de destinatar inregistrat, titularul autorizatiei va anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
    (36) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.”

    17. Punctul 90 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Deplasarea produselor accizabile aflate in regim suspensiv de accize
    ART. 206^30
    (1) Antrepozitarii autorizati de catre autoritatile competente ale unui stat membru sunt recunoscuti ca fiind autorizati atat pentru circulatia nationala, cat si pentru circulatia intracomunitara a produselor accizabile.
    (2) Produsele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de accize pe teritoriul Comunitatii, inclusiv daca produsele sunt deplasate via o tara terta sau un teritoriu tert;
    a) de la un antrepozit fiscal la:
    1. un alt antrepozit fiscal;
    2. un destinatar inregistrat;
    3. un loc de unde produsele accizabile parasesc teritoriul Comunitatii, in sensul art. 206^34 alin. (1);
    4. un destinatar in sensul art. 206^56 alin. (1), in cazul in care produsele sunt expediate din alt stat membru;
    b) de la locul de import catre oricare dintre destinatiile prevazute la lit. a), in cazul in care produsele in cauza sunt expediate de un expeditor inregistrat. In sensul prezentului articol, locul de import inseamna locul unde se afla produsele in momentul in care sunt puse in libera circulatie, in conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92. Expeditorul inregistrat in Romania poate sa isi desfasoare activitatea in aceasta calitate numai in baza autorizatiei valabile emise de autoritatea competenta.
    (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) lit. a) pct. 1 si 2 si lit. b) si cu exceptia situatiei prevazute la art. 206^29 alin. (4), produsele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de accize catre un loc de livrare directa situat pe teritoriul Romaniei, in cazul in care locul respectiv a fost indicat de antrepozitarul autorizat din Romania sau de destinatarul inregistrat, in conditiile stabilite prin normele metodologice.
    (4) Antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat prevazuti la alin. (3) au obligatia de a depune raportul de primire prevazut la art. 206^33 alin. (1).
    (5) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica si deplasarilor de produse accizabile cu nivel de accize zero care nu au fost eliberate pentru consum.
    (6) Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize incepe, in cazurile prevazute la alin. (2) lit. a), in momentul in care produsele accizabile parasesc antrepozitul fiscal de expeditie si, in cazurile prevazute la alin. (2) lit. b), in momentul in care aceste produse sunt puse in libera circulatie, in conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92.
    (7) Deplasarea in regim suspensiv de accize a produselor accizabile se incheie:
    1. in cazurile prevazute la alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 si 4 si lit. b), in momentul in care destinatarul a receptionat produsele accizabile;
    2. in cazurile prevazute la alin. (2) lit. a) pct. 3, in momentul in care produsele accizabile au parasit teritoriul Comunitatii.

    Norme metodologice:
    90.
    90.1. (1) Expeditorul inregistrat poate functiona numai in baza autorizatiei emise de Comisie.
    (2) Persoana care intentioneaza sa obtina autorizatie de expeditor inregistrat depune la autoritatea vamala teritoriala o cerere conform modelului prezentat in anexa nr. 55, insotita de urmatoarele documente:
    a) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comertului, din care sa rezulte capitalul social, asociatii, obiectul de activitate, administratorii, precum si o copie de pe certificatul de inmatriculare sau certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului, dupa caz;
    b) cazierele judiciare ale administratorilor, eliberate de institutiile abilitate din Romania;
    c) declaratie pe propria raspundere care sa cuprinda o prezentare a operatiunilor cu produse accizabile ce urmeaza a se desfasura;
    d) contractele incheiate direct cu beneficiarul produselor accizabile deplasate in regim suspensiv de accize care poate fi un antrepozitar autorizat in Romania sau in alt stat membru ori un destinatar inregistrat din alt stat membru;
    e) contractele incheiate direct cu beneficiarul dintr-o tara terta sau dintr-un teritoriu tert, precum si declaratia pe propria raspundere cu privire la locul de unde produsele accizabile parasesc teritoriul Comunitatii;
    f) declaratie privind forma de constituire a garantiei;
    g) certificatul de atestare fiscala;
    h) cazierul fiscal;
    i) declaratie pe propria raspundere cu privire la locurile/birourile vamale de intrare pe teritoriul Comunitatii;
    j) lista produselor accizabile si cantitatile estimate a fi importate la nivelul unui an, precum si cantitatea maxima estimata aferenta unei deplasari, codul NC al produselor si codul din Nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
    (3) In termen de 15 zile de la data depunerii cererii conform prevederilor alin. (2), autoritatea vamala teritoriala va inainta documentatia autoritatii fiscale centrale – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, insotita de un referat al acelei autoritati vamale teritoriale asupra oportunitatii emiterii acestei autorizatii.
    (4) Comisia aproba eliberarea autorizatiei de expeditor inregistrat daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) au fost prezentate documentele prevazute la alin. (2);
    b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;
    c) solicitantul nu inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat.
    (5) Pentru antrepozitarii autorizati care intentioneaza sa achizitioneze produse accizabile, ca materii prime, din operatiuni proprii de import, autorizarea ca expeditor inregistrat si atribuirea codului de accize se fac in baza unei cereri depuse la autoritatea fiscala centrala, conform modelului prezentat in anexa nr. 55, insotita de declaratia pe propria raspundere cu privire la locurile/birourile vamale de intrare pe teritoriul Comunitatii si de lista produselor accizabile in care sa fie mentionate cantitatile estimate a fi importate la nivelul unui an, cantitatea maxima estimata aferenta unei deplasari, codul NC al produselor si codul din Nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
    (6) Autorizatia de expeditor inregistrat se elibereaza de Comisie in termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete in cazul prevazut la alin. (2) si in termen de 30 de zile de la data depunerii documentatiei in cazul prevazut la alin. (5).
    (7) Autorizatia de expeditor inregistrat este valabila incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care expeditorul inregistrat face dovada constituirii garantiei in cuantumul si in forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108.
    (8) Prin exceptie de la prevederile alin. (7), antrepozitarii autorizati trebuie sa faca dovada constituirii garantiei si pentru calitatea de expeditor inregistrat, in cuantumul si in forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108, iar valabilitatea autorizatiei de expeditor incepe de la emiterii acesteia.
    (9) In situatia in care intervin modificari fata de datele initiale in baza carora a fost emisa autorizatia, expeditorul inregistrat sau antrepozitarul autorizat in calitate de expeditor inregistrat are obligatia de a le notifica la autoritatea fiscala centrala – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, in vederea modificarii autorizatiei, daca este cazul, dupa cum urmeaza:
    a) pentru un nou loc de import, cu cel putin 15 zile inainte de punerea in libera circulatie a produselor;
    b) daca se modifica datele de identificare ale expeditorului inregistrat, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii, insotita de actul aditional/hotararea asociatilor, certificatul de inscriere de mentiuni la oficiul registrului comertului si, dupa caz, cazierele judiciare ale administratorilor si certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului;
    c) pentru un nou beneficiar, cu cel putin 15 zile inainte de punerea in libera circulatie a produselor.
    (10) In situatia in care modificarile care intervin se refera la tipul produselor accizabile, expeditorul inregistrat sau antrepozitarul autorizat ce detine si calitatea de expeditor inregistrat are obligatia de a solicita Comisiei modificarea autorizatiei cu cel putin 30 de zile inainte de punerea in libera circulatie a produselor.
    (11) Modificarea autorizatiilor de expeditor inregistrat ca urmare a schimbarii sediului social, denumirii, formei de organizare sau a locurilor de import nu intra sub incidenta alin. (7) si este valabila de la data emiterii autorizatiei modificate.
    (12) Autorizatia de expeditor inregistrat poate fi revocata atunci cand titularul acesteia nu respecta una dintre cerintele prevazute la alin. (9).
    (13) Decizia de revocare se comunica expeditorului inregistrat si produce efecte de la data la care a fost adusa la cunostinta acestuia.
    (14) Expeditorul inregistrat nemultumit poate contesta decizia de revocare a autorizatiei, potrivit legislatiei in vigoare.
    (15) Contestarea deciziei de revocare a autorizatiei de expeditor inregistrat suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
    (16) In cazul in care expeditorul inregistrat doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligatia sa notifice acest fapt Comisiei cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie produce efecte.
    (17) Procedura de autorizare a expeditorului inregistrat nu intra sub incidenta prevederilor legale privind procedura aprobarii tacite.
    (18) In cazul pierderii autorizatiei de expeditor inregistrat, titularul autorizatiei va anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
    (19) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
    90.2. (1) In intelesul prezentelor norme metodologice, locul de livrare directa reprezinta locul unde pot fi primite produse accizabile, cu exceptia tutunului prelucrat, in regim suspensiv de accize de la un antrepozit fiscal sau de la un expeditor inregistrat din alt stat membru si cu conditia ca acest loc sa fie indicat de destinatar, respectiv antrepozitarul autorizat din Romania sau de destinatarul inregistrat prevazut la pct. 89.
    (2) Se considera livrare directa de produse accizabile in regim suspensiv de accize daca sunt indeplinite urmatoarele cerinte:
    a) locul de livrare directa sa fie notificat la autoritatea vamala teritoriala de catre antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat inainte de expedierea produselor accizabile din statul membru de expediere;
    b) antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat accepta cantitatea de produse accizabile inscrisa in documentul administrativ electronic ca fiind cantitatea sosita la destinatie. Aceasta cantitate va fi imediat inregistrata de catre acestia in evidentele lor privind stocurile de astfel de produse ca intrare si, in acelasi timp, ca eliberare pentru consum;
    c) in cazul produselor energetice, autoritatea vamala teritoriala, de regula, va fi informata cu 12 ore inainte de sosirea produselor la locul de destinatie de catre antrepozitarul autorizat sau destinatarul inregistrat;
    d) produsele accizabile trebuie pastrate la locul de livrare directa cel putin 24 de ore pentru o posibila inspectie din partea autoritatii vamale teritoriale.
    (3) Un antrepozitar autorizat sau un expeditor inregistrat in Romania poate expedia produse accizabile in regim suspensiv de accize catre un loc de livrare directa dintr-un alt stat membru daca aceasta operatiune este permisa in acel stat membru.
    (4) Pe durata deplasarii in regim suspensiv de accize, ambalajul in care este deplasat produsul accizabil trebuie sa aiba la exterior marcaje care identifica tipul si cantitatea de produs aflat in interior.
    90.3. (1) In cazul produselor de natura aditivilor sau al produselor din biomasa realizate in antrepozite fiscale de productie produse energetice si destinate aditivarii sau amestecului cu produse energetice, al caror cod de produs nu se regaseste in Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, deplasarea produselor in cauza catre alte antrepozite fiscale ale antrepozitarului autorizat pentru productie de produse energetice ori ale unui alt antrepozitar autorizat din Romania se realizeaza in regim suspensiv de accize si va fi insotita de un document comercial care va contine aceleasi informatii ca cele din documentul administrativ electronic pe suport hartie prevazut in anexa nr. 40.1.
    (2) In cazul produselor de natura aditivilor sau al produselor din biomasa destinate aditivarii sau amestecului cu produse energetice intr-un antrepozit fiscal al antrepozitarului autorizat pentru productie de produse energetice, al caror cod de produs nu se regaseste in Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, achizitionate de antrepozitul fiscal prin operatiuni proprii de import, deplasarea produselor de la locul de import pana la antrepozitul fiscal se realizeaza in regim suspensiv de accize si va fi insotita de documentul administrativ unic.
    (3) In cazul produselor de natura aditivilor sau al produselor din biomasa destinate aditivarii sau amestecului cu produse energetice intr-un antrepozit fiscal al antrepozitarului autorizat pentru productie de produse energetice, al caror cod de produs nu se regaseste in Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, provenite din achizitii intracomunitare, regimul aplicabil pentru deplasarea produselor in cauza este in relatie directa cu legislatia statului membru de expediere.
    (4) Prevederile alin. (1) – (3) se aplica si in cazul antrepozitelor fiscale ale persoanelor afiliate antrepozitarilor autorizati pentru productie de produse energetice.”

    18. Dupa punctul 93 se introduce un nou punct, punctul 93^1, cu urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    ART. 206^34
    (1) In situatiile prevazute la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 3 si, dupa caz, la art. 206^30 alin. (2) lit. (b), autoritatile competente din statul membru de export intocmesc un raport de export, pe baza vizei biroului vamal de iesire, prevazuta la art. 793 alin. (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 al Comisiei, sau de biroul unde se realizeaza formalitatile prevazute la art. 206^4 alin. (5), prin care se atesta faptul ca produsele accizabile au parasit teritoriul Comunitatii.
    (2) Autoritatile competente din statul membru de export verifica pe cale electronica datele ce rezulta din viza prevazuta la alin. (1). Odata ce aceste date au fost verificate si atunci cand statul membru de expeditie este diferit de statul membru de export, autoritatile competente din statul membru de export transmit raportul de export autoritatilor competente din statul membru de expeditie.
    (3) Autoritatile competente din statul membru de expeditie inainteaza raportul de export expeditorului.

    Norme metodologice:
    93^1. (1) Produsele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de accize pe teritoriul Comunitatii, inclusiv daca produsele sunt deplasate via o tara terta sau un teritoriu tert, de la un antrepozit fiscal la un loc de unde produsele accizabile parasesc teritoriul Comunitatii.
    (2) Deplasarea produselor accizabile poate fi realizata in regim suspensiv de accize doar daca este acoperita de documentul administrativ electronic.
    (3) Dovada prin care se incheie deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize este raportul de export intocmit de autoritatea vamala teritoriala din Romania sau, dupa caz, de autoritatea competenta din statul membru de export, raport intocmit pe baza vizei biroului vamal de iesire ori a biroului unde se realizeaza formalitatile de iesire a produselor, prin care se atesta faptul ca produsele accizabile au parasit teritoriul Comunitatii.”

    19. Punctul 98 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Restituiri de accize
    ART. 206^42
    (1) Cu exceptia cazurilor prevazute la art. 206^44 alin. (7), la art. 206^47 alin. (5) si la art. 206^49 alin. (3) si (4), precum si a cazurilor prevazute de la art. 206^58 – 206^60, accizele privind produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum pot fi, la solicitarea persoanei in cauza, restituite sau remise de catre autoritatile competente din statele membre unde respectivele produse au fost eliberate pentru consum, in situatiile prevazute de statele membre si in conformitate cu conditiile stabilite de statul membru in cauza, in scopul de a preveni orice forma posibila de evaziune sau abuz. O astfel de restituire sau de remitere nu poate genera alte scutiri decat cele prevazute la art. 206^56 si 206^58 – 206^60.
    (2) Pentru produsele energetice contaminate sau combinate in mod accidental, returnate antrepozitului fiscal pentru reciclare, accizele platite vor putea fi restituite in conditiile prevazute in normele metodologice.
    (3) Pentru bauturile alcoolice si produsele din tutun retrase de pe piata, daca starea sau vechimea acestora le face improprii consumului, accizele platite pot fi restituite in conditiile prevazute in normele metodologice.
    (4) Acciza restituita nu poate depasi suma efectiv platita.

    Norme metodologice:
    98.
    98.1. (1) Pentru produsele energetice accizabile realizate de antrepozitarii autorizati pentru productie produse energetice si livrate la export din locuri de depozitare, altele decat cele autorizate ca antrepozite fiscale, accizele platite ca urmare a eliberarii pentru consum a acestor produse pot fi restituite la cererea antrepozitarului autorizat.
    (2) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, antrepozitarul autorizat va depune o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
    a) copia facturii catre cumparatorul dintr-o tara terta;
    b) copia declaratiei vamale de export si, dupa caz, copia documentului care atesta ca produsele au parasit teritoriul comunitar;
    c) copia documentului care atesta plata accizelor.
    (3) Pot beneficia de restituirea accizelor pentru produsele energetice livrate la export si operatorii economici care au achizitionat produsele direct de la un antrepozit fiscal sau prin operatiuni proprii de import care ulterior sunt exportate.
    (4) Pentru a beneficia de restituirea accizelor in situatia prevazuta la alin. (3), operatorul economic va depune o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe sau la autoritatea vamala teritoriala, dupa caz, insotita de urmatoarele documente:
    a) copia facturii de achizitie a produselor energetice, in care acciza sa fie evidentiata distinct, sau copia facturii de achizitie a produselor energetice si a declaratiei vamale de import;
    b) copia documentului care atesta plata accizelor;
    c) copia facturii catre cumparatorul dintr-o tara terta;
    d) copia declaratiei vamale de export si, dupa caz, copia documentului care atesta ca produsele au parasit teritoriul comunitar.
    (5) Autoritatea fiscala teritoriala sau autoritatea vamala teritoriala va analiza cererea si documentatia depuse de antrepozitul fiscal sau de operatorul economic si va decide asupra restituirii accizelor.
    98.2. (1) Pentru produsele returnate in antrepozitele fiscale din Romania in vederea reciclarii, reconditionarii sau distrugerii, dupa caz, accizele platite ca urmare a eliberarii pentru consum a acestor produse pot fi restituite la cererea antrepozitarului autorizat care a eliberat pentru consum produsele respective.
    (2) Antrepozitarul autorizat va instiinta in scris autoritatea vamala teritoriala in cazul returului produselor cu cel putin doua zile inainte de efectuarea returului produselor, printr-o notificare in care se vor mentiona cauzele, cantitatile de produse accizabile care fac obiectul returului in antrepozitul fiscal, data eliberarii pentru consum, valoarea accizelor aferente, data si locul/locurile de unde urmeaza sa fie retrase produsele respective, precum si procedura care urmeaza a fi aplicata produselor care fac obiectul restituirii accizelor (reciclare, reconditionare, distrugere).
    (3) Autoritatea vamala teritoriala va desemna un reprezentant care sa asiste la receptia produselor returnate in vederea certificarii documentului de receptie.
    (4) Autoritatea vamala teritoriala va analiza datele din documentul de receptie certificat de reprezentantul acestei autoritati, prezentat in copie, odata cu informatiile prezentate de antrepozitar, si va comunica acestuia, in termen de 5 zile lucratoare de la data documentului de receptie, punctul de vedere asupra unei eventuale cereri de restituire a accizelor platite pentru produsele returnate in antrepozitul fiscal, inclusiv a sumei de restituit potrivit celor analizate.
    (5) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, antrepozitarul autorizat va depune o cerere in acest sens la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, insotita de urmatoarele documente:
    a) copia documentului de receptie certificat de reprezentantul autoritatii vamale teritoriale;
    b) adresa prin care se comunica punctul de vedere al autoritatii vamale teritoriale, in original si in copie;
    c) documentul care atesta ca accizele au fost platite de antrepozitul fiscal care solicita restituirea accizelor.
    (6) Autoritatea fiscala teritoriala va analiza cererea si documentatia depuse de antrepozitul fiscal si va decide asupra restituirii accizelor.
    (7) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum in Romania de un destinatar inregistrat, accizele pot fi restituite la cererea acestuia, cerere care se va depune la autoritatea fiscala teritoriala unde este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, cu 7 zile lucratoare inainte ca produsele accizabile sa fie returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expeditie. Concomitent, acest fapt va fi notificat si autoritatii vamale teritoriale pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati.
    (8) In situatia prevazuta la alin. (7), cererea de restituire va fi insotita de urmatoarele documente:
    a) o nota justificativa privind cauzele, cantitatile de produse accizabile si locul/locurile unde se afla produsele ce urmeaza sa fie returnate;
    b) documentele care justifica faptul ca produsele respective au fost achizitionate de la antrepozitul fiscal din statul membru de expeditie;
    c) documentul care atesta ca accizele au fost platite in Romania.
    (9) In cazul produselor accizabile provenite din achizitii intracomunitare, retrase de pe piata, acestea pot fi returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expeditie, in conditiile stabilite de acel stat membru, de antrepozitul fiscal sau destinatarul inregistrat din Romania care a efectuat achizitia. Imediat ce produsele au fost returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expeditie, in completarea documentelor prevazute la alin. (8), antrepozitul fiscal sau destinatarul inregistrat din Romania va transmite autoritatii fiscale teritoriale o copie a documentului sau a documentelor care atesta returul si receptia produselor.
    (10) Pentru produsele accizabile provenite din operatiuni de import, ce urmeaza a fi returnate furnizorului extern, operatorul economic importator poate beneficia de restituirea accizelor, cu indeplinirea urmatoarelor cerinte:
    a) sa depuna cererea de restituire la autoritatea vamala teritoriala, cu 7 zile lucratoare inainte ca produsele accizabile sa fie returnate, pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati;
    b) cererea de restituire sa fie insotita de:
    1. o nota justificativa privind cauzele, cantitatile de produse accizabile si locul/locurile unde se afla produsele ce urmeaza sa fie returnate;
    2. documentul care atesta ca accizele au fost platite de importator.
    (11) Imediat ce produsele au fost returnate furnizorului extern, importatorul din Romania va transmite autoritatii vamale teritoriale o copie a documentului sau a documentelor care atesta returul si receptia produselor.
    (12) In cazul produselor supuse marcarii prin banderole sau timbre, operatorul economic care solicita restituirea accizelor este obligat sa intocmeasca un registru care sa contina urmatoarele informatii:
    a) cantitatea produselor accizabile eliberate pentru consum sau importate care fac obiectul restituirii accizelor;
    b) data la care produsele au fost eliberate pentru consum sau importate;
    c) seria si numarul de identificare ale banderolelor sau timbrelor;
    d) valoarea accizelor platite pentru produsele eliberate pentru consum sau importate;
    e) regimul care urmeaza a fi aplicat produselor care fac obiectul restituirii accizelor.
    (13) Restituirea accizelor va fi efectuata potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
    (14) Produsele supuse accizelor, eliberate pentru consum sau importate in Romania, care fac obiectul returului catre furnizorul extern, atunci cand urmeaza a fi distruse, pot fi supuse operatiunii de distrugere in Romania.
    (15) Responsabilitatea distrugerii o are antrepozitul fiscal, destinatarul inregistrat sau operatorul economic importator care a eliberat produsele accizabile pentru consum in Romania.
    (16) Distrugerea produselor accizabile poate fi efectuata la cererea operatorului economic, in baza aprobarii date de autoritatea vamala teritoriala.
    (17) Cererea va fi insotita de urmatoarele documente:
    a) o nota justificativa privind cauzele, cantitatile de produse accizabile si locul/locurile unde se afla produsele ce urmeaza a fi distruse;
    b) documentele justificative care confirma cauzele ce determina distrugerea produselor;
    c) documentul care atesta ca accizele au fost platite de operatorul economic care solicita restituirea accizelor si procedura care urmeaza a fi aplicata produselor ce fac obiectul restituirii accizelor (reciclare, reconditionare, distrugere).
    (18) Pentru produsele accizabile marcate cu timbre sau banderole, returnate in antrepozitul fiscal din Romania, in vederea reciclarii sau reconditionarii, dezlipirea marcajelor se va efectua sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale si va fi consemnata intr-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va insoti marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Nationale <<Imprimeria Nationala>> – S.A., operatiunea de distrugere efectuandu-se pe cheltuiala antrepozitului fiscal.
    (19) In cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, inainte de returnarea produselor in antrepozitul fiscal din alt stat membru ori producatorului dintr-o tara terta, se va efectua dezlipirea marcajelor sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale si va fi consemnata intr-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va insoti marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Nationale <<Imprimeria Nationala>> – S.A., operatiunea de distrugere efectuandu-se pe cheltuiala operatorului economic care returneaza marcajele.
    (20) Nu intra sub incidenta restituirii accizelor, produsele care au fost eliberate pentru consum cu mai mult de 2 ani inainte de data depunerii cererii de restituire.”

    20. Punctul 107 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Documente fiscale
    ART. 206^53
    Pentru produsele accizabile care sunt transportate sau sunt detinute in afara antrepozitului fiscal, originea trebuie sa fie dovedita folosindu-se un document care va fi stabilit prin normele metodologice.

    Norme metodologice:
    107. (1) Orice platitor de acciza care livreaza produse accizabile unei alte persoane are obligatia de a-i emite acestei persoane o factura. Aceasta factura trebuie sa respecte prevederile art. 155 din Codul fiscal. In cazul antrepozitarilor autorizati, destinatarilor inregistrati sau al expeditorilor inregistrati, acestia au obligatia de a inscrie in facturi codul de accize, la rubrica aferenta datelor de identificare.
    (2) Pentru livrarile de produse accizabile efectuate din antrepozitele fiscale, cu exceptia livrarilor in regim suspensiv de accize, factura trebuie sa cuprinda distinct valoarea accizei pentru fiecare produs sau, daca nu se datoreaza accize in urma unei exceptari/scutiri, mentiunea <<exceptat/scutit de accize>>.
    (3) Pentru livrarile de tigarete, factura va cuprinde si o rubrica aferenta pretului maxim de vanzare cu amanuntul declarat.
    (4) In cazul produselor accizabile, cu exceptia situatiei in care produsele circula in regim suspensiv de accize, la transportul acestora de la antrepozitul fiscal catre alte locuri proprii de depozitare ale antrepozitarului autorizat, se va utiliza avizul de insotire, in care se va inscrie si valoarea accizei aferente cantitatilor de produse accizabile transferate.
    (5) Transportul produselor accizabile de la locul de receptie detinut de destinatarul inregistrat catre alte locuri proprii ale acestuia va fi insotit de avizul de insotire a marfii in care se va inscrie <<accize percepute>>.
    (6) Avizul de insotire in care acciza se evidentiaza distinct se utilizeaza si in cazul produselor accizabile pentru care acciza devine exigibila la momentul iesirii din antrepozitul fiscal, atunci cand nu se emite factura la momentul expedierii catre clienti.
    (7) Avizul de insotire in care se va inscrie <<accize percepute>> se utilizeaza si in cazul livrarii de produse accizabile pentru care acciza devine exigibila la momentul primirii acestora de catre destinatarul inregistrat, atunci cand nu se emite factura la momentul expedierii catre clienti.
    (8) In situatiile prevazute la alin. (4) si (6) nu este obligatorie inscrierea accizelor in facturile intocmite la livrarea ulterioara a produselor catre clienti, dar se vor mentiona cuvintele <<accize percepute>>.
    (9) Miscarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize este insotita intotdeauna de documentul administrativ electronic tiparit.
    (10) Pe parcursul circulatiei intracomunitare a produselor achizitionate in Romania, pentru care acciza a fost platita in statul membru de expediere, documentele care vor insoti transportul sunt factura si documentul de insotire reglementat la pct. 102 sau un alt document comercial care sa contina aceleasi informatii din documentul de insotire.”

    21. Punctul 108 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Garantii
    ART. 206^54
    (1) Antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat si expeditorul inregistrat au obligatia depunerii la autoritatea competenta a unei garantii, conform prevederilor din normele metodologice, care sa asigure plata accizelor care pot deveni exigibile. In situatia in care antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat si expeditorul inregistrat inregistreaza obligatii fiscale restante cu mai mult de 30 de zile, administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, garantia se extinde si asupra acestora de drept si fara nicio alta formalitate.
    (2) Prin exceptie de la prevederile la alin. (1), garantia poate fi depusa de transportator, de proprietarul produselor accizabile, de destinatar sau, in comun, de doua ori mai multe dintre aceste persoane sau dintre persoanele prevazute la alin. (1), in cazurile si in conditiile stabilite prin normele metodologice.
    (3) Garantia este valabila pe intreg teritoriul Comunitatii.
    (4) Garantia reprezinta 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta la nivelul unui an, potrivit capacitatilor tehnologice de productie pentru antrepozitul nou-infiintat. Pentru antrepozitarii autorizati, valoarea garantiei se va calcula prin aplicarea procentului de 6% la valoarea accizelor aferente iesirilor de produse accizabile din ultimul an, dar nu mai putin de 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta potrivit capacitatilor tehnologice de productie. Tipul, modul de calcul, valoarea si durata garantiei vor fi prevazute in normele metodologice.
    (5) Valoarea garantiei va fi analizata periodic, pentru a reflecta orice schimbari in volumul afacerii sau in nivelul de accize datorat.
    (6) Garantia aferenta deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv de accize efectuata de un expeditor inregistrat reprezinta 100% din valoarea accizelor corespunzatoare produselor deplasate, in conditiile prevazute in normele metodologice.

    Norme metodologice:
    108. (1) Garantia se constituie in favoarea autoritatii fiscale teritoriale.
    (2) Garantia poate fi sub forma de:
    a) depozit in numerar;
    b) garantie personala.
    (3) In cazul unui depozit in numerar constituit la nivelul garantiei se aplica urmatoarele reguli:
    a) se consemneaza mijloacele banesti la unitatea Trezoreriei Statului la care este arondata autoritatea fiscala teritoriala;
    b) orice dobanda platita de trezorerie in legatura cu depozitul apartine deponentului.
    (4) In cazul garantiei personale se aplica urmatoarele reguli:
    a) garantul trebuie sa fie o societate bancara din teritoriul comunitar;
    b) trebuie sa existe o scrisoare de garantie bancara in favoarea autoritatii fiscale teritoriale la care operatorul economic este inregistrat ca platitor de impozite si taxe.
    (5) In cazul antrepozitarului autorizat pentru productie nou-infiintat, nivelul garantiei ce trebuie constituite corespunde unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta la nivelul unui an potrivit capacitatilor tehnologice de productie declarate la autorizare.
    (6) In cazul antrepozitarului autorizat pentru depozitare nou-infiintat, nivelul garantiei ce trebuie constituite corespunde unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente produselor accizabile estimate a fi intrate la nivelul unui an.
    (7) Antrepozitarul autorizat pentru productie nou-infiintat, care detine si antrepozite fiscale de depozitare, trebuie sa constituie garantie atat pentru antrepozitele de productie, cat si pentru antrepozitele fiscale de depozitare, potrivit prevederilor alin. (5) si (6).
    (8) Orice antrepozitar autorizat are obligatia constituirii unei garantii corespunzatoare unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente cantitatilor de produse accizabile deplasate in regim suspensiv de accize catre un alt stat membru in anul anterior constituirii garantiei.
    (9) In cazul expeditorului inregistrat, nivelul garantiei de constituit trebuie sa acopere 100% valoarea accizelor aferente oricarei deplasari de produse accizabile in regim suspensiv de accize.
    (10) Antrepozitarul autorizat pentru productie care detine si calitatea de expeditor inregistrat trebuie sa constituie garantia atat in calitate de antrepozitar autorizat, cat si in calitate de expeditor inregistrat.
    (11) In cazul destinatarului inregistrat, nivelul garantiei ce trebuie constituite obligatoriu corespunde unei cote de 6% din suma accizelor aferente achizitiilor de produse accizabile, estimate la nivelul unui an.
    (12) In cazul antrepozitarului autorizat pentru productie de biodiesel, destinat utilizarii in productia de produse energetice, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea garantiei se determina prin aplicarea cotei de acciza aferente motorinei.
    (13) In cazul antrepozitarului autorizat exclusiv pentru productie de bioetanol, destinat utilizarii in productia de produse energetice, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea garantiei se determina prin aplicarea cotei de acciza aferente benzinei fara plumb, cu conditia denaturarii acestui produs potrivit procedurii prevazute la pct. 111.
    (14) Nivelul garantiei se analizeaza anual de catre autoritatea vamala teritoriala, in vederea actualizarii in functie de schimbarile intervenite in volumul afacerii, in activitatea antrepozitarului autorizat/destinatarului inregistrat/expeditorului inregistrat sau in nivelul accizei datorate.
    (15) Pentru antrepozitarul autorizat pentru productie, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de iesirile de produse accizabile din anul precedent, care nu poate fi mai mica de 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta potrivit capacitatilor tehnologice de productie declarate potrivit prevederilor pct. 84 alin. (21).
    (16) Pentru antrepozitarii autorizati pentru depozitare, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile intrate in anul precedent.
    (17) Pentru antrepozitarul autorizat pentru productie, care detine si antrepozite fiscale de depozitare, nivelul garantiei pentru aceste antrepozite se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile eliberate pentru consum in anul precedent.
    (18) Pentru destinatarul inregistrat, nivelul garantiei se actualizeaza in functie de cantitatile de produse accizabile achizitionate in anul precedent.
    (19) In vederea actualizarii nivelului garantiei, antrepozitarul autorizat/destinatarul inregistrat/expeditorul inregistrat trebuie sa depuna anual, pana la data de 15 ianuarie inclusiv a anului urmator, la autoritatea vamala teritoriala, o declaratie privind informatiile necesare analizei potrivit prevederilor alin. (14) – (18).
    (20) Cuantumul garantiei stabilite prin actualizare se va comunica antrepozitarului autorizat/destinatarului inregistrat/expeditorului inregistrat prin decizie emisa de autoritatea vamala teritoriala, care va face parte integranta din autorizatia de antrepozit fiscal/destinatar inregistrat/expeditor inregistrat. O copie a deciziei se transmite si Comisiei. Termenul de constituire a garantiei astfel stabilite va fi de cel mult 30 de zile de la data comunicarii.
    (21) Orice reprezentant fiscal are obligatia de a constitui garantia echivalenta cu valoarea accizelor aferente fiecarei operatiuni cu produse accizabile. Garantia va fi constituita inainte de livrarea produselor de catre vanzatorul din alt stat membru in Romania.
    (22) Garantiile constituite sunt valabile atat timp cat nu sunt executate de autoritatea fiscala teritoriala la care sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat si expeditorul inregistrat.
    (23) Garantia poate fi executata atunci cand se constata ca antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau expeditorul inregistrat nu si-a respectat obligatiile legale privind plata accizei sau inregistreaza orice alte obligatii fiscale restante cu mai mult de 30 de zile fata de termenul legal de plata. Executarea garantiei atrage suspendarea autorizatiei pana la momentul reintregirii acesteia. Procedura prin care se executa garantia si cea de suspendare a autorizatiei se stabilesc prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
    (24) Garantiile constituite de antrepozitarii autorizati se depun la autoritatea fiscala teritoriala in termen de 30 de zile de la data cand devine valabila autorizatia, iar eventualele diferente rezultate din actualizarea garantiei, in cazul antrepozitarilor autorizati si al destinatarilor inregistrati, se depun la autoritatea fiscala teritoriala in termen de 30 de zile de la data cand devine valabila autorizatia ori de la data actualizarii garantiei, dupa caz. Autoritatea fiscala teritoriala, in termen de 5 zile lucratoare, va transmite o copie a documentului care atesta constituirea garantiei la autoritatea vamala teritoriala, care va instiinta Comisia.
    (25) In toate situatiile, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea/actualizarea garantiei se determina prin aplicarea cotelor de acciza in vigoare la momentul constituirii garantiei, prevazute in anexa nr. 1 la titlul VII – Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal.
    (26) Pentru actualizarea garantiei prevazute la alin. (14) se utilizeaza cursul de schimb leu/euro valabil pentru calculul accizelor la momentul efectuarii actualizarii.
    (27) Orice antrepozitar autorizat poate sa asigure, la cerere, o singura garantie care sa acopere riscul de neplata a accizelor pentru toate antrepozitele fiscale ale acelui antrepozitar autorizat. Valoarea garantiei totale va fi egala cu suma garantiilor aferente fiecarui antrepozit fiscal detinut de catre antrepozitarul autorizat.
    (28) In cazul antrepozitarului autorizat pentru productie de alcool etilic si bauturi alcoolice in sistem integrat, garantia va fi stabilita in functie de capacitatea tehnologica de productie cea mai mare, respectiv a alcoolului etilic ca materie prima sau a bauturilor alcoolice.
    (29) In cazul antrepozitarului autorizat sau destinatarului inregistrat, nivelul garantiei se reduce de Comisie, dupa cum urmeaza:
    a) cu 50%, in cazul in care in ultimii 3 ani consecutivi de activitate pentru care a fost autorizat s-a conformat prevederilor legale privind obligatiile datorate bugetului general consolidat;
    b) cu 75%, in cazul in care in ultimii 5 ani consecutivi de activitate pentru care a fost autorizat s-a conformat prevederilor legale privind obligatiile datorate bugetului general consolidat si cu conditia ca in perioadele respective garantia sa nu fi fost executata.
    (30) Prin conformarea cu prevederile legale privind obligatiile datorate bugetului general consolidat se intelege depunerea declaratiilor si efectuarea platii la bugetul general consolidat, inclusiv efectuarea eventualelor regularizari, in termenele legale. In situatia in care plata accizelor se efectueaza in termenul admis de Codul fiscal pentru intarzierea la plata a accizelor sau contribuabilul, din proprie initiativa, corecteaza declaratiile de accize si efectueaza plata eventualelor diferente, conditiile de acordare a reducerii garantiei nu sunt afectate.
    (31) Nivelul de reducere a garantiei stabilit de Comisie potrivit prevederilor alin. (29) ramane in vigoare pana la o decizie ulterioara a Comisiei, chiar daca in acest interval de timp a intervenit actualizarea garantiei.
    (32) In cazul unui antrepozitar autorizat beneficiar al garantiei reduse, care solicita autorizarea unui nou loc ca antrepozit fiscal, Comisia poate decide ca la stabilirea garantiei pentru acest nou antrepozit sa aplice acelasi nivel de reducere a garantiei.
    (33) In cazul unui antrepozitar autorizat beneficiar al garantiei reduse, care solicita reautorizarea, Comisia poate decide aplicarea in continuare a nivelului de reducere a garantiei.
    (34) Garantia poate fi deblocata, total sau partial, la solicitarea operatorului economic cu viza autoritatii fiscale teritoriale, numai dupa verificarea asupra conformarii cu prevederile legale ale titlului VII din Codul fiscal.”

    22. La punctul 111, alineatele (7), (20), (26) si (28) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    “(7) Denaturarea alcoolului etilic se realizeaza numai in antrepozite fiscale de productie alcool etilic – materie prima -, autorizate pentru aceasta operatiune, sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.
    ………………………………………………………………..
    (20) Autoritatea vamala teritoriala aproba eliberarea autorizatiei de utilizator final daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
    b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;
    c) solicitantul detine utilajele, terenurile si cladirile sub orice forma legala;
    d) solicitantul a utilizat alcoolul etilic si produsele alcoolice achizitionate anterior in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.
    ………………………………………………………………..
    (26) Autoritatea vamala teritoriala revoca autorizatia de utilizator final in urmatoarele situatii:
    a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului de procedura fiscala;
    b) operatorul economic nu a justificat legal destinatia cantitatii de alcool etilic si/sau de produse alcoolice achizitionate;
    c) operatorul economic a utilizat alcoolul etilic si/sau produsele alcoolice achizitionate altfel decat in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.
    ………………………………………………………………..
    (28) Autoritatea vamala teritoriala anuleaza autorizatia de utilizator final atunci cand i-au fost oferite la autorizare informatii inexacte sau incomplete in legatura cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizatia de utilizator final.”

    23. La punctul 111, dupa alineatul (42) se introduce un nou alineat, alineatul (43), cu urmatorul cuprins:
    “(43) Denaturarea alcoolului etilic pentru obtinerea alcoolului sanitar poate fi realizata numai in antrepozitul fiscal de productie in care se obtine alcoolul etilic – materie prima.”

    24. Punctul 113 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Scutiri pentru produse energetice si energie electrica
    ART. 206^60
    (1) Sunt scutite de la plata accizelor:
    a) produsele energetice livrate in vederea utilizarii drept combustibil pentru aviatie, alta decat aviatia turistica in scop privat. Prin aviatie turistica in scop privat se intelege utilizarea unei aeronave de catre proprietarul sau ori de catre persoana fizica sau juridica ce o detine cu titlu de inchiriere sau cu un alt titlu, in alte scopuri decat cele comerciale si, in special, altele decat transportul de persoane ori de marfuri sau prestari de servicii cu titlu oneros ori pentru nevoile autoritatilor publice;
    b) produsele energetice livrate in vederea utilizarii drept combustibil pentru navigatia in apele comunitare si pentru navigatia pe caile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, altele decat pentru navigatia ambarcatiunilor de agrement private. De asemenea, este scutita de la plata accizelor si electricitatea produsa la bordul navelor. Prin ambarcatiune de agrement privata se intelege orice ambarcatiune utilizata de catre proprietarul sau ori de catre persoana fizica sau juridica ce o detine cu titlu de inchiriere ori cu un alt titlu, in alte scopuri decat cele comerciale si, in special, altele decat transportul de persoane sau de marfuri ori prestari de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autoritatilor publice;
    c) produsele energetice si energia electrica utilizate pentru productia de energie electrica, precum si energia electrica utilizata pentru mentinerea capacitatii de a produce energie electrica;
    d) produsele energetice si energia electrica utilizate pentru productia combinata de energie electrica si energie termica;
    e) produsele energetice – gazul natural, carbunele si combustibilii solizi – folosite de gospodarii si/sau de organizatii de caritate;
    f) combustibilii pentru motor utilizati in domeniul productiei, dezvoltarii, testarii si mentenantei aeronavelor si vapoarelor;
    g) combustibilii pentru motor utilizati pentru operatiunile de dragare in cursurile de apa navigabile si in porturi;
    h) produsele energetice injectate in furnale sau in alte agregate industriale in scop de reducere chimica, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;
    i) produsele energetice care intra in Romania dintr-o tara terta, continute in rezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinate utilizarii drept combustibil pentru acel autovehicul, precum si in containere speciale si destinate utilizarii pentru operarea, in timpul transportului, a sistemelor ce echipeaza acele containere;
    j) orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit in scop de ajutor umanitar;
    k) orice produs energetic utilizat drept combustibil pentru incalzire de catre spitale, sanatorii, aziluri de batrani, orfelinate si alte institutii de asistenta sociala, institutii de invatamant si lacasuri de cult;
    l) produsele energetice, daca astfel de produse sunt obtinute din unul sau mai multe dintre produsele urmatoare:
    – produse cuprinse in codurile NC de la 1507 la 1518 inclusiv;
    – produse cuprinse in codurile NC 3824 90 55 si de la 3824 90 80 la 3824 90 99 inclusiv, pentru componentele lor produse din biomase;
    – produse cuprinse in codurile NC 2207 20 00 si 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetica;
    – produse obtinute din biomase, inclusiv produse cuprinse in codurile NC 4401 si 4402;
    m) energia electrica produsa din surse regenerabile de energie;
    n) energia electrica obtinuta de acumulatori electrici, grupurile electrogene mobile, instalatiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel, sursele stationare de energie electrica in curent continuu, instalatiile energetice amplasate in marea teritoriala care nu sunt racordate la reteaua electrica si sursele electrice cu o putere activa instalata sub 250 KW;
    o) produsele cuprinse in codul NC 2705, utilizate pentru incalzire.
    (2) Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.
    (3) Produsele energetice care contin unul sau mai multe dintre produsele enumerate la alin. (1) lit. l) beneficiaza de un nivel redus al accizelor, potrivit prevederilor din normele metodologice.

    Norme metodologice:
    113.
    113.1. In situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. a) si b) din Codul fiscal, scutirea se acorda dupa cum urmeaza:
    113.1.1. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, cu conditia ca aprovizionarea cu produse energetice sa se efectueze numai de la un antrepozit fiscal.
    (2) Livrarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aeronave se poate efectua la preturi fara accize catre:
    a) operatorii economici care detin certificate de autorizare pentru aprovizionarea aeronavelor cu produse energetice, eliberate de autoritatea competenta in domeniul aeronautic;
    b) persoana care detine certificat de autorizare ca operator aerian.
    (3) Certificatele prevazute la alin. (2) se elibereaza de Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
    (4) Intra sub incidenta prevederilor alin. (2) si livrarile de produse energetice destinate a fi utilizate drept combustibil de catre aeronavele inregistrate in alte state, care efectueaza zboruri, altele decat cele turistice in scop privat, fara a fi necesara prezentarea certificatelor eliberate de autoritatile aeronautice civile din statele respective.
    (5) Operatorii economici prevazuti la alin. (2) lit. a) care dispun de spatii de depozitare si efectueaza operatiuni de alimentare cu combustibil a aeronavelor trebuie sa se autorizeze ca antrepozite fiscale de depozitare.
    (6) Pentru operatorii economici care detin certificate de autorizare ca agenti de handling combustibili, autorizatia de antrepozit fiscal se emite pentru locurile si produsele specificate in anexa la certificatul de autorizare emis de Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
    (7) Scutirea de plata accizelor se aplica direct si in cazul operatorilor economici prevazuti la alin. (2) lit. a) care nu dispun de spatii de depozitare si efectueaza operatiuni de alimentare cu combustibil a aeronavelor, cu conditia ca deplasarea produselor energetice sa se realizeze direct de la antrepozitul fiscal catre beneficiarul scutirii.
    (8) Deplasarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aeronave, in cazul aeronavelor aflate pe alte aeroporturi decat cele situate in apropierea antrepozitului fiscal care asigura alimentarea aeronavelor, trebuie sa fie insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic. La rubrica <<Destinatar>> se vor inscrie tot datele expeditorului, iar in rubrica <<Locul livrarii>> se va inscrie adresa aeroportului in cauza. Dupa sosirea produselor la destinatie, expeditorul va intocmi raportul de primire in maximum 5 zile lucratoare de la incheierea deplasarii produselor, utilizand sistemul informatizat.
    (9) Zilnic, antrepozitele fiscale de productie sau de depozitare, altele decat cele prevazute la alin. (5), vor inscrie toate cantitatile de combustibil livrate cu destinatia utilizarii exclusive pentru aeronave in jurnale speciale intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 52.1.
    (10) Jurnalele mentionate la alin. (9) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
    (11) Operatorii economici prevazuti la alin. (5) vor inregistra zilnic toate cantitatile intrate si iesite in jurnalele privind achizitiile/livrarile de combustibil destinat utilizarii exclusiv pentru aviatie, intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 53.1.
    (12) Jurnalele mentionate la alin. (11) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
    (13) Intra sub incidenta prevederilor alin. (1) si institutiile de stat care implica apararea, ordinea publica, sanatatea publica, siguranta si securitatea nationala, care, datorita specificului activitatii lor, nu detin certificate eliberate de Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
    (14) In cazul deplasarii produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aviatie, realizata de antrepozitul fiscal care alimenteaza efectiv aeronavele, aceasta va fi insotita de avizul de insotire. Dovada care sta la baza acordarii scutirii o reprezinta certificatul de livrare semnat de comandantul aeronavei sau de reprezentantul companiei aeriene a carei aeronava a fost alimentata. Certificatul de livrare se intocmeste de antrepozitul fiscal care a efectuat alimentarea aeronavei, iar in cazul in care factura privind alimentarea aeronavei se intocmeste in numele altui antrepozit fiscal, un exemplar al certificatului de livrare va fi transmis si acelui antrepozit fiscal. Antrepozitul fiscal in numele caruia se emit facturile catre aeronave va intocmi jurnalul prevazut in anexa nr. 52.1. Antrepozitul fiscal care face alimentarea aeronavei va intocmi jurnalul prevazut in anexa nr. 53.1.
    (15) In cazul in care combustibilul pentru aviatie este facturat de un antrepozit fiscal de produse energetice catre un intermediar care administreaza contracte cu companii aeriene si care emite, la randul lui, facturi catre acestea, dupa alimentarea aeronavelor in aceleasi conditii cu cele prevazute la alin. (14), fara a avea loc un transfer fizic al produsului de la antrepozitul fiscal catre intermediar, deplasarea combustibilului pentru aviatie de la antrepozitul fiscal de depozitare catre aeronave va fi insotita de avizul de insotire. Dovada care sta la baza acordarii scutirii pentru cantitatea cu care a fost alimentata aeronava o reprezinta certificatul de livrare semnat de comandantul aeronavei sau de reprezentantul companiei aeriene a carei aeronava a fost alimentata. Certificatul de livrare se intocmeste de catre antrepozitul fiscal care a efectuat alimentarea aeronavei. Primul antrepozit fiscal va intocmi jurnalul prevazut in anexa nr. 52.1. Antrepozitul fiscal care face alimentarea aeronavei va intocmi jurnalul prevazut in anexa nr. 53.1.
    113.1.2. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, cu conditia ca aprovizionarea produselor energetice sa se efectueze de la un antrepozit fiscal sau de la un operator economic care detine autorizatie ca distribuitor de combustibil pentru navigatie, denumit in continuare distribuitor.
    (2) Se pot aproviziona cu produse energetice destinate exclusiv utilizarii drept combustibil pentru navigatia in apele comunitare si pentru navigatia pe caile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, la preturi fara accize, persoanele care detin certificat de autorizare pentru navigatie. Prin certificat de autorizare pentru navigatie se intelege orice document care atesta ca nava este luata in evidenta Autoritatii Navale Romane, in cazul navelor romanesti, ori a altei autoritati competente din alte state, in cazul navelor inregistrate in acele state.
    (3) Intra sub incidenta prevederilor alin. (2) si institutiile de stat care implica apararea, ordinea publica, sanatatea publica, siguranta si securitatea nationala, care, datorita specificului activitatii lor, nu detin certificate eliberate de Autoritatea Navala Romana pentru navele din dotare.
    (4) Deplasarea produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru nave, in cazul navelor aflate in alte porturi decat cele situate in apropierea antrepozitului fiscal care asigura alimentarea navelor, trebuie sa fie insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic. La rubrica <<Destinatar>> se vor inscrie tot datele expeditorului, iar in rubrica <<Locul livrarii>> se va inscrie adresa portului in cauza. Dupa sosirea produselor la destinatie, expeditorul va intocmi raportul de primire in maximum 5 zile lucratoare de la incheierea deplasarii produselor, utilizand sistemul informatizat.
    (5) In cazul deplasarii produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru navigatie, realizata de antrepozitul fiscal care alimenteaza efectiv navele, aceasta va fi insotita de avizul de insotire sau de factura. Dovada care sta la baza acordarii scutirii o reprezinta documentul de livrare semnat de comandantul navei sau de reprezentantul companiei de care apartine nava.
    (6) Zilnic, antrepozitele fiscale de productie sau de depozitare vor inscrie toate cantitatile de combustibil livrate cu destinatia utilizarii exclusive pentru nave in jurnale speciale intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 52.2.
    (7) Jurnalele mentionate la alin. (6) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
    (8) In vederea aprovizionarii navelor de catre distribuitori, acestia trebuie sa detina autorizatie de utilizator final.
    (9) Autorizatia de utilizator final se elibereaza de autoritatea vamala teritoriala, la cererea scrisa a operatorului economic.
    (10) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste conform modelului prevazut in anexa nr. 33. Cererea, insotita de documentele prevazute expres in aceasta, se depune la autoritatea vamala teritoriala.
    (11) Autoritatea vamala teritoriala aproba eliberarea autorizatiei de utilizator final daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
    b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;
    c) solicitantul detine spatii de depozitare sub orice forma legala;
    d) nu inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat.
    (12) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator.
    (13) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat in anexa nr. 34.
    (14) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
    a) primul exemplar se pastreaza de catre distribuitor;
    b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
    (15) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
    (16) Distribuitorii vor inregistra zilnic toate cantitatile intrate si iesite in jurnalele privind achizitiile/livrarile de combustibil destinat utilizarii exclusiv pentru navigatie, intocmite potrivit modelului prevazut in anexa nr. 53.2.
    (17) Jurnalele mentionate la alin. (16) se vor intocmi pentru fiecare luna calendaristica in baza documentelor de evidenta operativa si vor fi transmise on-line, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei de raportare, autoritatii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
    (18) Produsele energetice destinate aprovizionarii navelor de catre distribuitori trebuie sa provina de la un antrepozit fiscal, din operatiuni proprii de import sau din achizitii intracomunitare proprii. Atunci cand produsele energetice provin din achizitii intracomunitare, distribuitorul trebuie sa se autorizeze ca destinatar inregistrat.
    (19) In cazul in care produsele energetice se achizitioneaza de distribuitor de la un antrepozit fiscal, achizitia produselor se face la preturi cu accize.
    (20) Distribuitorul efectueaza aprovizionarea navelor la preturi fara accize. In aceasta situatie pretul de vanzare al produsului energetic va fi stabilit de catre distribuitor pe baza pretului de achizitie al produsului care nu are inclusa acciza.
    (21) Deplasarea la nave a produselor energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru nave, realizata de distribuitor, va fi insotita de avizul de insotire sau de factura. Dovada care sta la baza acordarii scutirii o reprezinta documentul de livrare semnat de comandantul navei sau de reprezentantul companiei de care apartine nava.
    (22) Pentru cantitatile de produse energetice livrate la preturi fara accize navelor, distribuitorul poate solicita compensarea/restituirea accizelor, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala. In acest sens, distribuitorul depune la autoritatea fiscala teritoriala cererea de restituire de accize, insotita de:
    a) copia autorizatiei de utilizator final;
    b) copia facturilor de achizitie;
    c) dovada platii accizelor;
    d) un exemplar pe suport hartie al jurnalului prevazut la alin. (16) aferent lunii calendaristice in care sunt inscrise cantitatile pentru care se solicita restituirea accizei;
    e) copii de pe documentele de livrare.
    (23) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
    (24) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice.
    (25) In cazul scutirii directe aplicate aprovizionarii navelor cu produse energetice, aceste produse vor circula marcate potrivit prevederilor pct. 113.10. In cazul distribuitorului, autorizatia de utilizator final atesta si dreptul de marcare a produselor.
    (26) Distribuitorii care detin autorizatie de utilizator final nu au obligatia obtinerii atestatului de inregistrare pentru comercializarea produselor energetice.
    (27) Potrivit prevederilor art. 23 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim si pe caile navigabile interioare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, instalatiile plutitoare de tipul macaralelor, cu sau fara propulsie, sunt considerate nave.
    113.2. (1) In situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. c), d) si h) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, cu conditia ca energia electrica sa provina de la operatori economici autorizati de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), iar produsele energetice sa fie aprovizionate direct de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat, de la un importator, din operatiuni proprii de import, de la companii de extractie a carbunelui sau alti operatori economici care comercializeaza acest produs ori de la un distribuitor autorizat, in cazul gazului natural.
    (2) Pentru aplicarea scutirii, titularii centralelor de productie de energie electrica, ai centralelor combinate de energie electrica si termica, precum si operatorii economici utilizatori ai produselor energetice prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal vor solicita autoritatii vamale teritoriale in raza careia isi au sediul autorizatii de utilizator final pentru produse energetice.
    (3) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (2) energia electrica si gazul natural.
    (4) Prevederile alin. (2) se aplica si in cazul productiei de energie electrica sau productiei combinate de energie electrica si termica realizate din carbune si lignit in sistem de prestari de servicii. In aceasta situatie, obligatia detinerii autorizatiei de utilizator final revine si beneficiarului prestarii de servicii.
    (5) Autorizatia de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului.
    (6) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste conform modelului prevazut in anexa nr. 33. Cererea, insotita de documentele prevazute expres in aceasta, se depune la autoritatea vamala teritoriala.
    (7) Autoritatea vamala teritoriala aproba eliberarea autorizatiei de utilizator final daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;
    b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;
    c) solicitantul detine utilajele, terenurile si cladirile sub orice forma legala. Face exceptie de la aceasta conditie operatorul economic beneficiar al prestarii de servicii;
    d) solicitantul a utilizat produsele energetice in scopul pentru care a obtinut anterior autorizatie de utilizator final.
    (8) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator.
    (9) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat in anexa nr. 34.
    (10) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
    a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. Cate o copie a acestui exemplar va fi transmisa si pastrata de catre operatorul economic furnizor al produselor energetice in regim de scutire;
    b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
    (11) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de 3 ani de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
    (12) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei, lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informatii, dupa caz, cu privire la furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achizitionata, cantitatea utilizata, stocul de produse energetice la sfarsitul lunii de raportare si cantitatea de produse finite realizate. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
    (13) Cantitatile de produse scutite de plata accizelor inscrise intr-o autorizatie vor fi estimate pe baza normelor de consum si a productiei preconizate a se realiza pe o perioada de 3 ani.
    (14) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
    (15) In situatia in care achizitionarea produselor energetice se efectueaza de la un antrepozit fiscal in regim de scutire directa, livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic prevazut la pct. 91.
    (16) La sosirea produsului, cu exceptia energiei electrice si a gazului natural, la operatorul economic utilizator, acesta trebuie sa inainteze in sistemul informatizat raportul de primire, potrivit prevederilor art. 206^33 din Codul fiscal, si are obligatia detinerii produselor maximum 48 de ore pentru un posibil control din partea autoritatii vamale teritoriale.
    (17) In situatia in care nu se respecta prevederile alin. (15) si
    (16), operatiunea respectiva se considera eliberare pentru consum si dupa expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibila.
    (18) Destinatarii inregistrati, importatorii sau operatorii economici care achizitioneaza produse energetice in vederea livrarii in regim de scutire directa catre centralele de productie de energie electrica sau productie combinata de energie electrica si termica, precum si catre operatorii economici prevazuti la alin. (4) vor livra produsele catre acesti beneficiari la preturi fara accize si vor solicita autoritatii fiscale teritoriale restituirea accizelor aferente cantitatilor livrate cu aceasta destinatie, care au fost platite la momentul receptiei, importului sau al achizitiei. Nu intra sub incidenta acestor prevederi beneficiarii scutirilor care utilizeaza produse energetice provenite din operatiuni proprii de import, pentru care scutirea se acorda direct.
    (19) In vederea restituirii accizelor in situatia prevazuta la alin. (18), destinatarul inregistrat, importatorul sau operatorul economic va depune la autoritatea fiscala/vamala teritoriala la care a efectuat plata o cerere de restituire de accize al carei model va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice. Cererea va fi insotita de copia autorizatiei de utilizator final a centralei beneficiare a scutirii si de documentul care atesta plata accizelor de catre destinatarul inregistrat, importator sau operatorul economic.
    (20) Atunci cand, in situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. c) si d) din Codul fiscal, centralele de productie de energie electrica sau centralele de productie combinata de energie electrica si termica preiau produse energetice cu titlu de imprumut de la rezerva de stat in baza unor acte normative speciale, preluarea se face in baza autorizatiei de utilizator final. Atat achizitionarea de produse energetice de la un antrepozit fiscal autorizat, in vederea stingerii obligatiei, cat si restituirea efectiva a cantitatilor astfel preluate se efectueaza in regim de scutire de la plata accizelor, in baza autorizatiei de utilizator final.
    113.3. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, cu conditia ca produsele sa fie achizitionate direct de la operatorii economici inregistrati la autoritatea fiscala centrala in calitate de furnizori de produse energetice ori – in cazul gazului natural provenit dintr-un stat membru – direct de la un distribuitor/furnizor autorizat/licentiat de autoritatea competenta din acel stat membru.
    (2) Produsele energetice – respectiv gazul natural, carbunele si combustibilii solizi – sunt scutite de la plata accizelor atunci cand sunt furnizate consumatorilor casnici, precum si organizatiilor de caritate.
    (3) In intelesul prezentelor norme metodologice, organizatiile de caritate sunt organizatiile care au inscrise in obiectul de activitate si care desfasoara efectiv activitati caritabile cu titlu gratuit in domeniul sanatatii, al protectiei mamei si copilului, al protectiei batranilor, persoanelor cu handicap, persoanelor care traiesc in saracie sau in cazuri de calamitati naturale.
    (4) In cazul organizatiilor de caritate, scutirea se acorda in baza autorizatiei de utilizator final emise de autoritatea vamala teritoriala, mai putin in cazul gazului natural, pentru care nu este obligatorie detinerea acestei autorizatii.
    (5) Autorizatiile de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a organizatiei de caritate, insotita de:
    a) actul de constituire – in copie si in original – din care sa rezulte ca organizatia desfasoara una dintre activitatile prevazute la alin. (3);
    b) fundamentarea cantitatilor ce urmeaza a fi achizitionate in regim de scutire de la plata accizelor, la nivelul unui an calendaristic;
    c) orice informatie si documente pe care autoritatea vamala teritoriala le considera necesare pentru eliberarea autorizatiilor.
    (6) Autorizatiile de utilizator final se emit de autoritatea vamala teritoriala si au o valabilitate de un an de la data emiterii. Modelul autorizatiei este prevazut in anexa nr. 34.
    (7) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
    a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. Cate o copie a acestui exemplar va fi transmisa si pastrata de catre operatorul economic furnizor al produselor accizabile in regim de scutire;
    b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
    (8) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
    (9) Anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an pentru anul precedent, fiecare organizatie de caritate care detine autorizatie de utilizator final este obligata sa prezinte autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei o situatie centralizatoare privind cantitatile de produse energetice achizitionate in decursul unui an calendaristic, cantitatile utilizate in scopul desfasurarii activitatilor caritabile si stocul de produse energetice ramas neutilizat, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
    113.4. (1) In situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. f) si g) din Codul fiscal, scutirea se acorda indirect, cu conditia ca aprovizionarea sa se efectueze de la un antrepozit fiscal sau de la un distribuitor prevazut la pct. 113.1.2.
    (2) Inainte de fiecare achizitie de combustibil pentru motor in regim de scutire, utilizatorul va notifica aceasta operatiune la autoritatea vamala teritoriala in raza careia isi desfasoara activitatea, pentru un posibil control. Notificarea va cuprinde informatii cu privire la furnizor, produse si cantitatile ce urmeaza a fi achizitionate.
    (3) Trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii imediat urmatoare trimestrului, operatorii economici pot solicita compensarea/restituirea accizelor potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
    (4) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscala teritoriala cererea de restituire de accize, insotita de:
    a) copia facturii de achizitie a combustibilului pentru motor, in care acciza sa fie evidentiata distinct;
    b) dovada platii accizelor catre furnizor, constand in documentul de plata confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;
    c) dovada cantitatii utilizate in scopul pentru care se acorda scutirea, constand in copia documentului care atesta realizarea operatiunilor de dragare – certificata de autoritatea competenta in acest sens;
    d) memoriul in care va fi descrisa operatiunea pentru care a fost necesar consumul de combustibil pentru motor si in care se vor mentiona: perioada de desfasurare a operatiunii, numarul orelor de functionare a motoarelor si a instalatiilor de dragare si consumul normat de combustibil pentru motor.
    (5) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice.
    (6) In intelesul prezentelor norme metodologice, combustibilii pentru motor utilizati in domeniul productiei, dezvoltarii, testarii si mentenantei aeronavelor si vapoarelor inseamna inclusiv combustibilii pentru motor utilizati in domeniul testarii si mentenantei motoarelor ce echipeaza aeronavele si vapoarele.
    113.5. In cazul scutirii prevazute la art. 206^60 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, in intelesul prezentelor norme metodologice:
    a) rezervor standard inseamna:
    – rezervoarele fixate definitiv de producator pe toate autovehiculele de acelasi tip ca si vehiculul in cauza si a caror montare definitiva permite carburantului sa fie utilizat direct, atat pentru propulsie, cat si pentru functionarea in timpul transportului, daca este cazul, a sistemelor frigorifice si a altor sisteme. De asemenea, sunt considerate rezervoare standard rezervoarele de gaz montate pe autovehicule, destinate utilizarii directe a gazului drept carburant, precum si rezervoarele adaptate altor sisteme cu care poate fi echipat vehiculul;
    – rezervoarele fixate definitiv de producator pe toate containerele de acelasi tip ca si containerul in cauza si a caror montare definitiva permite carburantului sa fie utilizat direct pentru functionarea, in timpul transportului, a sistemelor frigorifice si a altor sisteme cu care pot fi echipate containerele speciale;
    b) containere speciale inseamna orice container echipat cu dispozitive special destinate sistemelor frigorifice, de oxigenare, de izolare termica sau altor sisteme.
    113.6. In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct, in baza actelor normative emise pentru gratuitati in scop de ajutor umanitar.
    113.7. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, scutirea se acorda direct atunci cand aprovizionarea se efectueaza de la un antrepozit fiscal. Scutirea se acorda direct si in cazul furnizarii gazului natural.
    (2) Scutirea se acorda in baza autorizatiei de utilizator final emise de autoritatea vamala teritoriala, mai putin in cazul gazului natural, pentru care nu este obligatorie detinerea acestei autorizatii.
    (3) Autorizatia de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului, insotita de fundamentarea cantitatilor de produse energetice ce urmeaza a fi achizitionate in regim de scutire de la plata accizelor. Cererea se depune la autoritatea vamala teritoriala.
    (4) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de utilizator final un cod de utilizator.
    (5) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat in anexa nr. 34.
    (6) Autorizatiile de utilizator final se emit in doua exemplare, cu urmatoarele destinatii:
    a) primul exemplar se pastreaza de catre utilizatorul final. Cate o copie a acestui exemplar va fi transmisa si pastrata de catre operatorul economic furnizor al produselor energetice in regim de scutire;
    b) al doilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala emitenta.
    (7) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de 3 ani de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile inscrisa intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
    (8) Detinatorii de autorizatii de utilizator final au obligatia de a transmite autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei, trimestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii imediat urmatoare trimestrului pentru care se face raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informatii, dupa caz, cu privire la furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achizitionata, cantitatea utilizata si stocul de produse energetice la sfarsitul perioadei de raportare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
    (9) Cantitatile de produse scutite de plata accizelor inscrise intr-o autorizatie vor fi estimate pe baza datelor determinate in functie de perioada de utilizare a combustibilului pentru incalzire si de parametrii tehnici ai instalatiilor pe o durata de 3 ani.
    (10) Autoritatile vamale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici care au obtinut autorizatii de utilizator final prin inscrierea acestora in registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina de web a autoritatii vamale a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar pana la data de 15 a fiecarei luni.
    (11) In situatia in care achizitionarea produselor energetice se efectueaza de la un antrepozit fiscal in regim de scutire directa, livrarea produselor se face la preturi fara accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu insotita de exemplarul tiparit al documentului administrativ electronic prevazut la pct. 91.
    (12) La sosirea produsului energetic la utilizator, acesta trebuie sa inainteze in sistemul informatizat raportul de primire, potrivit prevederilor art. 206^33 din Codul fiscal, si are obligatia detinerii produselor maximum 48 de ore pentru un posibil control din partea autoritatii vamale teritoriale.
    (13) In situatia in care nu se respecta prevederile alin. (11) si (12), operatiunea respectiva se considera eliberare pentru consum si dupa expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibila.
    (14) In intelesul prezentelor norme metodologice prin lacasuri de cult se intelege lacasurile asa cum sunt definite potrivit legislatiei in domeniul cultelor.
    (15) In cazul produselor energetice achizitionate de la importatori sau de la alti operatori economici, scutirea de la plata accizelor se acorda indirect, prin restituire.
    (16) Pentru restituirea accizelor, beneficiarul scutirii va depune la autoritatea fiscala teritoriala cererea de restituire de accize, insotita de:
    a) copia facturii de achizitie a produselor energetice;
    b) dovada cantitatii utilizate in scopul pentru care se acorda scutirea.
    (17) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice.
    113.8. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, atunci cand produsele energetice utilizate drept combustibil pentru incalzire sunt produse in totalitate din biomase, denumite in continuare biocombustibili, scutirea este totala.
    (2) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, atunci cand produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor sunt produse in totalitate din biomase, denumite in continuare biocarburanti, scutirea este totala.
    (3) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin biomasa se intelege fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor provenite din agricultura – inclusiv substante vegetale si animale -, silvicultura si industriile conexe, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane.
    (4) Atunci cand produsele energetice utilizate drept combustibil pentru incalzire contin minimum 4% in volum produse obtinute din biomasa, se practica o acciza redusa. Acciza redusa care se va aplica amestecului va reprezenta acciza aferenta combustibilului pentru incalzire echivalent al amestecului, diminuata cu 4%.
    (5) Pentru produsele energetice care contin minimum 4% in volum produse obtinute din biomasa, potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.844/2005 privind promovarea utilizarii biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport, cu modificarile si completarile ulterioare, se practica o acciza redusa. Acciza redusa care se va aplica amestecului va reprezenta acciza aferenta combustibilului pentru motor echivalent al amestecului, diminuata cu 4%.
    (6) Amestecul in vrac dintre biocarburanti si carburantii traditionali, in conformitate cu legislatia specifica, se poate realiza in regim suspensiv de accize numai in antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse energetice sau in antrepozitele fiscale de depozitare ale persoanelor afiliate antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse energetice.
    (7) Amestecul in vrac dintre biocombustibili si combustibilii traditionali se poate realiza in regim suspensiv de accize numai in antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse energetice sau in antrepozitele fiscale de depozitare ale persoanelor afiliate antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse energetice.
    (8) In situatiile prevazute la alin. (6) si (7), antrepozitarul autorizat pentru productia de produse energetice este operatorul economic care detine instalatii, utilaje si echipamente pentru rafinarea titeiului si prelucrarea fractiilor rezultate in vederea obtinerii de produse supuse accizelor.
    (9) Atunci cand statiile de distributie comercializeaza produse energetice utilizate drept carburant, realizate in totalitate din biomasa, acestea trebuie sa se asigure ca sunt respectate conditiile prevazute la art. 206^20 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. Statiile de distributie vor afisa in acest sens avertismente in atentia clientilor.
    113.9. (1) In situatia prevazuta la art. 206^60 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acorda cu conditia ca operatorii economici producatori de energie electrica sa notifice acest fapt la autoritatea vamala teritoriala, iar energia electrica astfel realizata sa fie furnizata direct unui consumator final. Notificarea va cuprinde informatii detaliate privind activitatea desfasurata de operatorul economic si va fi insotita de copia documentelor care atesta autorizarea de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei. Dupa inregistrarea notificarii, o copie a acestei notificari cu numarul de inregistrare va fi pastrata de operatorul economic.
    (2) In intelesul prezentelor norme metodologice, surse regenerabile de energie sunt: eoliana, solara, geotermala, a valurilor, a mareelor, energia hidro-, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz.
    113.10. (1) Scutirile directe de la plata accizelor pentru motorina si kerosenul utilizate drept combustibil pentru motor in situatiile prevazute la art. 206^60 alin. (1) din Codul fiscal se acorda cu conditia ca aceste produse sa fie marcate potrivit prevederilor Directivei nr. 95/60/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind marcarea fiscala a motorinei si kerosenului, precum si celor din legislatia nationala specifica in domeniu.
    (2) Marcarea motorinei si a kerosenului se face in antrepozite fiscale sau in locurile detinute de distribuitorii prevazuti la pct. 113.1.2, sub supraveghere fiscala, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
    (3) Nu intra sub incidenta marcarii produsele energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aviatie.
    113.11. (1) In toate situatiile de acordare a scutirii directe, autorizatia de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului.
    (2) Autoritatea vamala teritoriala revoca autorizatia de utilizator final in urmatoarele situatii:
    a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contraventii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului de procedura fiscala;
    b) operatorul economic nu a justificat legal destinatia cantitatii de produse energetice achizitionate;
    c) operatorul economic a utilizat produsul energetic achizitionat altfel decat in scopul pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.
    (3) Decizia de suspendare sau de revocare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte de la data comunicarii sau de la o alta data cuprinsa in aceasta.
    (4) Autoritatea vamala teritoriala anuleaza autorizatia de utilizator final atunci cand i-au fost oferite la autorizare informatii inexacte sau incomplete in legatura cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizatia de utilizator final.
    (5) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunica detinatorului si produce efecte incepand de la data emiterii autorizatiei.
    (6) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare, de anulare sau de suspendare a autorizatiei de utilizator final, potrivit legislatiei in vigoare.
    (7) O noua autorizatie de utilizator final va putea fi obtinuta dupa 12 luni de la data revocarii sau anularii autorizatiei.
    (8) Stocurile de produse energetice inregistrate la data revocarii sau anularii autorizatiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autoritatii vamale teritoriale.”

    25. Punctul 115 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Responsabilitatea marcarii
    ART. 206^62
    Responsabilitatea marcarii produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizati, destinatarilor inregistrati, expeditorilor inregistrati sau importatorilor autorizati, potrivit precizarilor din normele metodologice.

    Norme metodologice:
    115. (1) Autorizatia de antrepozit fiscal sau de destinatar inregistrat atesta si dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim.
    (2) Dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim revine importatorului de astfel de produse din tari terte, in baza autorizatiei emise de Comisie in vederea realizarii acestor achizitii.
    (3) Autorizatia de importator se acorda de Comisie in conformitate cu prevederile pct. 117.1.
    (4) In vederea realizarii achizitiilor de produse din tutun prelucrat din alte state membre, timbrele procurate de destinatarii inregistrati se expediaza pe adresa antrepozitului fiscal de productie care urmeaza sa le aplice pe produse.
    (5) In vederea realizarii achizitiilor de bauturi alcoolice supuse marcarii din alte state membre, banderolele procurate de destinatarii inregistrati se expediaza pe adresa antrepozitului fiscal de productie sau a unui antrepozit fiscal desemnat de catre acesta, care urmeaza sa le aplice pe produse.
    (6) In vederea realizarii achizitiilor de bauturi alcoolice supuse marcarii din alte state membre pentru care antrepozitul fiscal expeditor nu aplica banderole, banderolele procurate de destinatarii inregistrati se aplica de catre acestia in locurile autorizate pentru primirea produselor in regim suspensiv de accize. In aceasta situatie, banderolele se aplica inainte de comercializarea bauturilor alcoolice pe teritoriul Romaniei, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei in care accizele au devenit exigibile.
    (7) In vederea realizarii importurilor de produse supuse marcarii, timbrele sau banderolele, dupa caz, procurate de importatori se expediaza pe adresa producatorului extern care urmeaza sa le aplice pe produse.
    (8) In vederea realizarii importurilor de bauturi alcoolice supuse marcarii pentru care furnizorul extern nu aplica banderole, banderolele procurate de importatori se aplica de catre acestia in antrepozite vamale, antrepozite libere sau zone libere.
    (9) In situatiile prevazute la alin. (4), (5) si (7), expedierea marcajelor se face in maximum 15 zile de la executarea comenzii de catre unitatea autorizata cu tiparirea.
    (10) Dupa expirarea termenului de 15 zile, destinatarii inregistrati sau importatorii autorizati sunt obligati sa returneze unitatii specializate autorizate cu tiparirea, in vederea distrugerii, marcajele neexpediate in termen.
    (11) In cazul importurilor de produse accizabile supuse marcarii, expedierea marcajelor catre producatorii externi se face numai ca bagaj neinsotit, cu depunerea in vama a documentului vamal de export temporar. Documentul vamal de export temporar trebuie sa fie insotit de:
    a) documentul de transport international, din care sa rezulte ca destinatarul este producatorul marfurilor ce urmeaza a fi importate;
    b) o copie a contractului incheiat intre importator si producatorul extern sau reprezentantul acestuia;
    c) o copie a autorizatiei de importator.
    (12) Cu ocazia importului, odata cu documentul vamal de import, se depune un document vamal de reimport, pentru marcajele aplicate, in vederea incheierii regimului acordat la scoaterea temporara din tara a acestora.”

    26. Punctul 117 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Codul fiscal:
    Eliberarea marcajelor
    ART. 206^64
    (1) Autoritatea competenta aproba eliberarea marcajelor, potrivit procedurii prevazute in normele metodologice.
    (2) Eliberarea marcajelor se face catre:
    a) antrepozitarii autorizati pentru produsele accizabile prevazute la art. 206^61;
    b) destinatarii inregistrati care achizitioneaza produsele accizabile prevazute la art. 206^61;
    c) expeditorul inregistrat sau importatorul autorizat care importa produsele accizabile prevazute la art. 206^61. Autorizatia de importator se acorda de catre autoritatea competenta, in conditiile prevazute in normele metodologice.
    (3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea competenta, in conditiile prevazute in normele metodologice.
    (4) Eliberarea marcajelor se face de catre unitatea specializata pentru tiparirea acestora, desemnata de autoritatea competenta, potrivit prevederilor din normele metodologice.
    (5) Contravaloarea marcajelor se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcarii, conform prevederilor din normele metodologice.

    Norme metodologice:
    117.
    117.1. (1) Persoana care intentioneaza sa obtina autorizatie de importator depune la autoritatea vamala teritoriala o cerere conform modelului prezentat in anexa nr. 55, insotita de urmatoarele documente:
    a) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comertului, din care sa rezulte capitalul social, asociatii, obiectul de activitate, administratorii, punctele de lucru in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea, precum si o copie de pe certificatul de inmatriculare sau certificatul de inregistrare, dupa caz;
    b) cazierele judiciare ale administratorilor, eliberate de institutiile abilitate din Romania;
    c) contractele incheiate direct intre importator si producatorul extern sau reprezentantul acestuia. In cazul in care contractul este incheiat cu un reprezentant al producatorului extern, se va prezenta o declaratie a producatorului extern care sa ateste relatia contractuala dintre acesta si furnizorul extern al detinatorului de autorizatie de importator;
    d) declaratie privind forma de constituire a garantiei;
    e) certificatul de atestare fiscala;
    f) cazierul fiscal.
    (2) In termen de 15 zile de la data depunerii cererii conform prevederilor alin. (1), autoritatea vamala teritoriala va inainta documentatia autoritatii fiscale centrale – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, insotita de un referat al acelei autoritati vamale teritoriale asupra oportunitatii emiterii acestei autorizatii.
    (3) Comisia aproba eliberarea autorizatiei de importator daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) au fost prezentate documentele prevazute la alin. (1);
    b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;
    c) solicitantul nu inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat.
    (4) Autorizatia de importator se elibereaza de Comisie in termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete.
    (5) Orice importator autorizat are obligatia de a constitui o garantie corespunzatoare unei cote de 6% din accizele estimate aferente produselor ce urmeaza a fi importate pe parcursul unui an.
    (6) Autorizatia este valabila incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care importatorul autorizat face dovada constituirii garantiei in cuantumul si in forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108.
    (7) In situatia in care intervin modificari fata de datele initiale in baza carora a fost emisa autorizatia, importatorul autorizat are obligatia de a le notifica la secretariatul Comisiei, in vederea modificarii autorizatiei, daca este cazul, dupa cum urmeaza:
    a) daca se modifica datele de identificare ale importatorului autorizat, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii modificarii, insotita de actul aditional/hotararea asociatilor, certificatul de inscriere de mentiuni la oficiul registrului comertului si, dupa caz, cazierele judiciare ale administratorilor si certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului;
    b) in situatia in care modificarile care intervin se refera la tipul produselor accizabile, cu cel putin 60 de zile inainte de realizarea importului.
    (8) Autorizatia de importator autorizat poate fi revocata atunci cand titularul acesteia nu respecta una dintre cerintele prevazute la alin. (7).
    (9) Decizia de revocare se comunica importatorului autorizat si produce efecte de la data la care a fost adusa la cunostinta acestuia.
    (10) In cazuri exceptionale cand interesele legitime ale importatorului autorizat impun aceasta, Comisia poate decala termenul de intrare in vigoare a deciziei de revocare la o data ulterioara.
    (11) Importatorul autorizat nemultumit poate contesta decizia de revocare a autorizatiei, potrivit legislatiei in vigoare.
    (12) Contestarea deciziei de revocare a autorizatiei de importator autorizat suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestatiei in procedura administrativa.
    (13) In cazul in care importatorul autorizat doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligatia sa notifice acest fapt Comisiei cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie produce efecte.
    (14) Modificarea autorizatiilor de importator autorizat ca urmare a schimbarii sediului social, denumirii sau a formei de organizare nu intra sub incidenta alin. (6) si este valabila de la data emiterii autorizatiei modificate.
    (15) Procedura de autorizare a importatorului autorizat nu intra sub incidenta prevederilor legale privind procedura aprobarii tacite.
    (16) In cazul pierderii autorizatiei de importator autorizat, titularul autorizatiei va anunta pierderea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
    (17) In baza documentului care atesta ca anuntul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, autoritatea emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
    117.2. (1) Pentru fiecare solicitare de marcaje, antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat si importatorul autorizat depun nota de comanda la autoritatile vamale teritoriale.
    (2) Modelul notei de comanda este prevazut in anexa nr. 56.
    (3) In cazul antrepozitarului autorizat, al destinatarului inregistrat si al importatorului autorizat, fiecare nota de comanda se aproba – total sau partial – de catre autoritatea vamala teritoriala, in functie de:
    a) datele din situatia lunara privind evidenta achizitionarii, utilizarii si returnarii marcajelor, prezentata de solicitant la autoritatea vamala competenta, cu aprobarea notelor de comanda de marcaje, potrivit alin. (9);
    b) livrarile de produse accizabile marcate, efectuate in ultimele 6 luni fata de data solicitarii unei noi note de comanda.
    (4) In situatia in care in decursul unei luni se solicita o cantitate de marcaje mai mare decat media lunara a livrarilor din ultimele 6 luni, se va depune un memoriu justificativ in care vor fi explicate motivele care au generat necesitatile suplimentare.
    (5) Notele de comanda se intocmesc de catre solicitant in 3 exemplare.
    (6) Notele de comanda se aproba in termen de 7 zile lucratoare de la data inregistrarii la autoritatea vamala teritoriala. Dupa aprobare, cele 3 exemplare ale notelor de comanda au urmatoarele destinatii: primul exemplar se pastreaza de catre solicitant, al doilea exemplar se transmite Companiei Nationale <<Imprimeria Nationala>> – S.A. si al treilea exemplar se pastreaza de catre autoritatea vamala teritoriala care aproba notele de comanda.
    (7) Operatorii economici cu drept de marcare au obligatia utilizarii marcajelor aprobate prin notele de comanda in termen de 6 luni consecutive de la eliberarea acestora de catre Compania Nationala <<Imprimeria Nationala>> – S.A. Dupa expirarea acestui termen, marcajele neutilizate vor fi restituite Companiei Nationale <<Imprimeria Nationala>> – S.A., in vederea distrugerii, operatiune care se va desfasura sub supraveghere fiscala, pe cheltuiala operatorului economic cu drept de marcare.
    (8) In sensul prevederilor alin. (7), prin utilizarea marcajelor se intelege aplicarea efectiva a acestora pe ambalajul produsului accizabil. In cazul produselor accizabile marcate provenite din achizitii intracomunitare sau din import, dovada marcajelor utilizate este reprezentata de o scrisoare de confirmare din partea producatorului transmisa operatorului economic cu drept de marcare, care va fi anexata semestrial la situatia privind evidenta marcajelor achizitionate, utilizate si returnate, fara ca termenul de restituire a marcajelor neutilizate sa depaseasca 12 luni consecutive.
    (9) Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati de produse supuse marcarii sunt obligati sa prezinte lunar, pana la data de 15 inclusiv a fiecarei luni, autoritatii vamale teritoriale situatia privind marcajele utilizate in luna anterioara celei in care se face raportarea, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 57. In cazul banderolelor, aceasta situatie se va intocmi pe fiecare tip de banderola, potrivit dimensiunilor si caracteristicilor inscriptionate pe acestea.
    (10) Procentul maxim admis de marcaje distruse in procesul de marcare si care nu pot fi recuperate pentru a fi evidentiate este de 0,5% din numarul marcajelor utilizate.
    (11) Pentru cantitatea de marcaje distruse in procesul de marcare peste limita maxima admisa prevazuta la alin. (10) se datoreaza accizele aferente cantitatilor de produse care ar fi putut fi marcate.
    (12) In situatia prevazuta la alin. (11), acciza devine exigibila in ultima zi a lunii in care s-a inregistrat distrugerea, iar termenul de plata al acesteia este pana la data de 25 inclusiv a lunii imediat urmatoare.
    (13) Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati de produse supuse marcarii vor tine o evidenta distincta a marcajelor distruse, precum si a celor deteriorate, conform modelului prevazut in anexa nr. 58.
    (14) Toate marcajele deteriorate vor fi lipite la sfarsitul fiecarei zile pe un formular special, destinat pentru aceasta, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 59.
    (15) Semestrial, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare semestrului, marcajele deteriorate, prevazute in anexa nr. 59, vor fi distruse de catre antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau importatorul autorizat, pe cheltuiala acestora, in conditiile prevazute de legislatia in domeniu, obligatoriu sub supraveghere fiscala.
    (16) In cazul marcajelor pierdute sau sustrase, antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati au obligatia ca, in termen de 15 zile de la inregistrarea declaratiei, procesului-verbal de constatare sau a sesizarii scrise a persoanei care a constatat disparitia marcajelor, sa anunte autoritatea vamala teritoriala in vederea stabilirii obligatiei de plata privind accizele.
    (17) In situatia depasirii termenului prevazut la alin. (16), acciza devine exigibila in ziua imediat urmatoare depasirii termenului si se va plati in 3 zile lucratoare de la data depasirii termenului respectiv.
    (18) In cadrul antrepozitului de productie este permisa operatiunea de distrugere a marcajelor achizitionate de clienti prin autoritatile competente din tarile lor de rezidenta, atunci cand se impune aceasta operatiune si daca este admisa de acele autoritati. Cu cel mult 7 zile inainte de desfasurarea operatiunii de distrugere a marcajelor, antrepozitul fiscal va instiinta autoritatea vamala teritoriala in vederea desemnarii de catre aceasta autoritate a unui reprezentant care sa asigure supravegherea fiscala si semnarea procesului-verbal intocmit dupa incheierea operatiunii respective.
    117.3. (1) Dupa aprobarea notelor de comanda de marcaje de catre autoritatea vamala teritoriala, exemplarul 2 al notei de comanda se va transmite de catre operatorul economic cu drept de marcare catre Compania Nationala <<Imprimeria Nationala>> – S.A. si va fi insotit de dovada achitarii contravalorii marcajelor comandate in contul acestei companii.
    (2) Eliberarea marcajelor se face de catre Compania Nationala <Imprimeria Nationala>> – S.A.
    (3) Marcajele se realizeaza de catre Compania Nationala <<Imprimeria Nationala>> – S.A. prin emisiuni identificate printr-un cod si o serie de emisiune aprobate de catre directia specializata cu atributii de control din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
    (4) Termenul de executare a comenzilor de catre Compania Nationala <<Imprimeria Nationala>> – S.A. este de 15 zile lucratoare de la data primirii si inregistrarii notelor de comanda aprobate de autoritatea vamala teritoriala.
    (5) Pana la eliberarea marcajelor catre beneficiari, acestea se depoziteaza la Compania Nationala <<Imprimeria Nationala>> – S.A. in conditii de deplina securitate.
    (6) Contravaloarea marcajelor se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcarii, astfel:
    a) antrepozitarii autorizati, lunar, din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor pct. 71 alin. (5), vor deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantitatilor de produse efectiv eliberate pentru consum. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fara TVA;
    b) destinatarul inregistrat, din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor pct. 71 alin. (5), va deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantitatilor de produse efectiv marcate. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fara TVA;
    c) importatorul autorizat, cu ocazia fiecarei operatiuni de import de produse marcate, din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor pct. 71 alin. (5), va deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantitatilor de produse efectiv importate. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fara TVA.”

    27. La punctul 118, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    “(2) Trimestrial, situatia privind cotele de piata se comunica de directia cu atributii in elaborarea legislatiei in domeniul accizelor din cadrul autoritatii fiscale centrale catre directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, autoritatea vamala centrala, directiile cu atributii de control din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si a Ministerului Administratiei si Internelor.”

    28. La punctul 120 subpunctul 120.3, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
    “(4) In intelesul prezentelor norme metodologice, prin tutun brut sau tutun partial prelucrat se intelege produsul rezultat in urma operatiunilor de prima transformare a tutunului frunza in unitati autorizate ca prim-procesatoare.”

    29. Anexele nr. 33, 34, 52 si 53 se modifica si se inlocuiesc potrivit anexelor nr. 1 – 6, care fac parte integranta din prezenta hotarare.
    ART. II
    Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final pentru utilizarea carbunelui si cocsului in unul dintre scopurile prevazute la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) si e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, isi pot desfasura in continuare activitatea fara a proceda la notificarea prevazuta la art. I lit. B pct. 8 din prezenta hotarare aferent pct. 82 de la titlul VII din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, dar nu mai tarziu de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei de utilizator final.
    ART. III
    Avand in vedere dispozitiile tranzitorii ale art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, se emit urmatoarele precizari:
    “ART. IV
    (1) Prevederile art. I pct. 4, 21 si 22 se aplica incepand cu data de 1 iulie 2010.
    (2) Autorizatiile detinute de antrepozitarii autorizati pentru antrepozitele fiscale de depozitare produse accizabile, cu exceptia situatiilor prevazute la art. I pct. 5, isi inceteaza valabilitatea la data de 1 septembrie 2010.
    (3) Antrepozitarii autorizati pentru productia de produse energetice si antrepozitarii autorizati pentru productia de tigarete, inclusiv persoanele afiliate acestora, prevazuti la art. I pct. 5, care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta detin mai mult de 8 antrepozite fiscale de depozitare de produse energetice si mai mult de doua antrepozite fiscale de depozitare tigarete, au obligatia ca in termen de 10 zile lucratoare de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta sa comunice Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor lista antrepozitelor fiscale de depozitare, in numar de maximum 8, respectiv doua, pentru care se intentioneaza reautorizarea acestora.
    (4) Dupa 48 de ore de la data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, cu exceptia cazurilor prevazute la art. I pct. 5, se interzice deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize catre antrepozite fiscale de depozitare.
    (5) Antrepozitarii autorizati care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta detin autorizatii valabile, care au depasit perioada de 3 ani in cazul contribuabililor mari si mijlocii stabiliti conform reglementarilor in vigoare si, respectiv, de un an in celelalte cazuri de la data de incepere a valabilitatii autorizatiei si doresc sa isi continue activitatea ca antrepozitar autorizat, au obligatia de a solicita reautorizarea pana la data de 31 august 2010 inclusiv, in conditiile prevazute in Normele metodologice de aplicarea a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
    (6) Antrepozitarii autorizati care detin autorizatii valabile la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, a caror valabilitate, pana la data de 31 august 2010, nu depaseste 3 ani in cazul contribuabililor mari si mijlocii si, respectiv, un an in cazul contribuabililor mici de la data de incepere a valabilitatii autorizatiei, au obligatia de a se conforma prevederilor art. I pct. 13, 15 si 17 pana la data de 31 august 2010 inclusiv.
    (7) Nerespectarea prevederilor alin. (5) si (6) atrage revocarea autorizatiilor de antrepozit fiscal.”

    Precizari:
    (1) Deplasarile de produse accizabile in regim suspensiv de accize care au fost incepute inainte de data de 26 iunie 2010 se efectueaza si se incheie in conformitate cu prevederile legale ale titlului VII din Codul fiscal in vigoare pana la modificarea acestuia prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010. In aceasta situatie, produsele accizabile pot fi plasate si detinute in antrepozitele fiscale de depozitare in regim suspensiv de accize.
    (2) Produsele accizabile detinute de antrepozitele fiscale de depozitare in regim suspensiv de accize la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2010, inclusiv in cazul prevazut la alin. (1), pot beneficia de acest regim pana la data de 1 septembrie 2010, data la care intervine exigibilitatea accizelor, cu exceptia situatiilor prevazute la art. I pct. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 referitoare la art. 206^21 alin. (2) din Codul fiscal.
    (3) Produsele accizabile prevazute la alin. (2) pot fi deplasate in regim suspensiv de accize pana la data de 1 septembrie 2010, dupa cum urmeaza:
    a) de la un antrepozit fiscal de depozitare la un antrepozit fiscal de productie;
    b) de la un antrepozit fiscal de depozitare la un alt antrepozit fiscal de depozitare, atunci cand asupra produselor accizabile nu intervine schimbul de proprietate, acestea fiind in proprietatea antrepozitarului autorizat care detine antrepozitul fiscal de depozitare primitor.
    (4) Produsele accizabile prevazute la alin. (2) care intra sub incidenta sistemului de marcare pot fi marcate in antrepozitul fiscal de depozitare daca antrepozitarul autorizat detinator al acelui antrepozit a fost autorizat pentru marcarea produselor, dar nu mai tarziu de data de 1 septembrie 2010. Marcajele neutilizate pana la aceasta data vor fi restituite pana la data de 15 septembrie 2010 Companiei Nationale “Imprimeria Nationala” – S.A., in vederea distrugerii, operatiune care se va desfasura sub supraveghere fiscala, pe cheltuiala operatorului economic.
    (5) Incepand cu data de 26 iunie 2010, deplasarile intracomunitare de produse accizabile pot fi realizate in regim suspensiv de accize pana la locul de primire care a fost autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare, situatie in care exigibilitatea accizelor intervine la momentul primirii produselor accizabile, plata accizelor urmand a se efectua potrivit prevederilor art. 206^51 alin. (1) din Codul fiscal. In acest caz, antrepozitarului autorizat detinator al antrepozitului de depozitare ii sunt aplicabile prevederile destinatarului inregistrat, pana la obtinerea de catre acest operator economic a autorizatiei de destinatar inregistrat, dar nu mai tarziu de data de 1 septembrie 2010. Produsele accizabile astfel achizitionate vor fi admise pentru depozitare in locul autorizat ca antrepozit fiscal, cu conditia ca produsele sa fie delimitate distinct de cele detinute in regim suspensiv de accize, daca este cazul.
    (6) Pentru situatia prevazuta la alin. (5), in cazul produselor accizabile supuse marcarii, marcarea produselor se poate realiza in locul de primire, care anterior a fost autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare, cu conditia ca antrepozitarul autorizat detinator al acelui antrepozit sa fi fost autorizat pentru marcarea produselor. Produsele accizabile astfel primite trebuie marcate inainte de comercializarea acestora pe piata nationala, dar nu mai tarziu de termenul de plata al accizelor care au devenit exigibile, respectiv la data primirii lor.
    (7) In situatia produselor accizabile supuse marcarii provenite din operatiuni proprii de import incepute dupa data de 26 iunie 2010, aplicarea marcajelor poate fi realizata de catre antrepozitarul care a fost autorizat pentru depozitare si marcare, inainte de punerea in libera circulatie a produselor, respectiv in antrepozite vamale, antrepozite libere sau zone libere. In aceasta situatie, antrepozitarului autorizat ii sunt aplicabile prevederile importatorului autorizat pentru marcarea produselor accizabile, pana la obtinerea de catre acest operator economic a autorizatiei de importator autorizat, dar nu mai tarziu de 1 septembrie 2010. Daca pana la aceasta data operatorul economic nu obtine autorizatia de importator autorizat, marcajele neutilizate pana la data de 1 septembrie 2010 vor fi restituite pana la data de 15 septembrie 2010 Companiei Nationale “Imprimeria Nationala” – S.A., in vederea distrugerii, operatiune care se va desfasura sub supraveghere fiscala, pe cheltuiala operatorului economic.
    (8) Pana la obtinerea autorizatiei de destinatar inregistrat sau de importator autorizat, dar nu mai tarziu de data de 1 septembrie 2010, operatorii economici pot utiliza marcajele aferente notelor de comanda aprobate.
    (9) In cazul prevazut la alin. (5), antrepozitarul autorizat pentru depozitare in vederea autorizarii in calitate de destinatar inregistrat va depune la autoritatea fiscala centrala – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, denumita in continuare Comisie, o cerere potrivit modelului prevazut in anexa nr. 39 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, denumite in continuare norme metodologice, insotita de urmatoarele documente:
    a) copia autorizatiei de antrepozitar autorizat;
    b) certificatul de atestare fiscala;
    c) cazierul fiscal;
    d) informatiile necesare determinarii garantiei, potrivit pct. 108 din normele metodologice;
    e) copia contractelor incheiate cu antrepozitele fiscale din statele membre de expediere.
    (10) In cazul prevazut la alin. (7), antrepozitarul autorizat pentru depozitare in vederea autorizarii in calitate de importator autorizat va depune la autoritatea fiscala centrala – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei o cerere potrivit modelului prevazut in anexa nr. 55 la normele metodologice, insotita de urmatoarele documente:
    a) copia autorizatiei de antrepozitar autorizat;
    b) certificatul de atestare fiscala;
    c) cazierul fiscal;
    d) informatiile necesare determinarii garantiei, potrivit pct. 117.1 din normele metodologice;
    e) copia contractelor incheiate cu furnizorii din tari terte.
    (11) Antrepozitarii autorizati detinatori de autorizatii valabile a caror valabilitate, la data intrarii in vigoare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2010, a depasit, de la data autorizarii antrepozitului fiscal, 3 ani in cazul contribuabililor mari si mijlocii si, respectiv, un an in celelalte cazuri, care solicita reautorizarea pana la data de 31 august 2010, pot desfasura activitatea in baza vechilor autorizatii pana la eliberarea de catre Comisie a noilor autorizatii.
    (12) In situatia in care Comisia respinge cererea de reautorizare, Comisia va emite decizie de revocare a autorizatiei, care va fi comunicata operatorului economic, prin autoritatea vamala teritoriala.
    (13) Decizia prevazuta la alin. (12) produce efecte de la data comunicarii acesteia operatorului economic.
    (14) In vederea respectarii prevederilor art. IV alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010, antrepozitarii autorizati au obligatia de a depune la autoritatea fiscala centrala – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei, pana la data de 31 august 2010 inclusiv, documentele necesare pentru conformarea prevederilor respective.
    (15) Revocarea autorizatiilor de antrepozite fiscale ale antrepozitarilor autorizati care nu se conformeaza prevederilor art. IV alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 se face prin decizie a Comisiei.
    (16) In cazul expeditorilor inregistrati care detin autorizatii valabile la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2010, conformarea cu prevederile art. I pct. 18 din aceasta ordonanta de urgenta se dovedeste prin depunerea documentului care atesta completarea nivelului garantiei, dupa caz, la autoritatea fiscala teritoriala, inainte de operatiunile de import ce urmeaza a se efectua. Autoritatea fiscala teritoriala va transmite o copie a documentului respectiv la autoritatea fiscala centrala – directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei.
    ART. IV
    Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotarare, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.