Decizia Curtii Constitutionale nr. 894/2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (2) din Codul de procedura fiscala

In M. Of. nr. 576 din 13 august 2010 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 894/2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
Din cuprins:
    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Ericonf” – S.R.L. din Focsani in Dosarul nr. 11.614/231/2009 al Tribunalului Vrancea – Sectia civila.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, invocand, in acest sens, jurisprudenta Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 2 decembrie 2009, pronuntata in Dosarul nr. 11.614/231/2009, Tribunalul Vrancea – Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Ericonf” – S.R.L. din Focsani intr-o cauza avand ca obiect solutionarea recursului formulat impotriva unei sentinte prin care a fost admisa cererea de ordonanta presedintiala in materie fiscala.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile legale criticate ingradesc dreptul de acces liber la justitie din moment ce suspendarea provizorie a executarii silite in conditiile art. 403 alin. (4) din Codul de procedura civila nu poate fi dispusa in cazul in care creditor este statul prin organele sale fiscale. Este limitat astfel accesul debitorului de a formula o atare cerere in fata instantelor judecatoresti si se creeaza o pozitie privilegiata a statului in raport cu ceilalti creditori.
    Tribunalul Vrancea – Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, care au urmatorul cuprins:
    “(2) Dispozitiile privind suspendarea provizorie a executarii silite prin ordonanta presedintiala prevazute de art. 403 alin. 4 din Codul de procedura civila nu sunt aplicabile.”
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea in drepturi si ale art. 21 privind accesul liber la justitie. Totodata, se considera a fi incalcate si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si ale libertatilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:
    Prin Decizia nr. 553 din 9 aprilie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009, verificand constitutionalitatea textului art. 172 alin. (2) din Codul de procedura fiscala in raport cu art. 21 din Constitutie, Curtea a statuat ca, “in temeiul prevederilor art. 215 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, <<instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune de pana la 20% din cuantumul sumei contestate>>, ceea ce presupune ca executarea silita nu mai poate avea loc.
    Asadar, Curtea a constatat ca “acest mijloc procedural de contestare a titlului de creanta confera garantii suficiente in sensul efectivitatii dreptului de acces la justitie, astfel incat masura procesuala prevazuta de art. 403 alin. 2 din Codul de procedura civila ar fi de natura doar sa genereze tergiversarea executarii obligatiilor fiscale.
    In temeiul dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul are deplina libertate sa reglementeze prin lege norme de procedura, cu conditia ca acestea sa nu fie contrare Constitutiei. Imprejurarea ca nu se aplica dispozitiile referitoare la suspendarea provizorie a executarii silite prin ordonanta presedintiala, prevazute la art. 403 alin. 4 din Codul de procedura civila, nu are semnificatia incalcarii dispozitiilor art. 21 din Constitutie, cata vreme, anterior executarii silite, debitorul a putut uza de toate caile legale pentru a stabili cu claritate atat suma datorata, cat si termenul de plata sau a suspendat chiar, la instanta competenta, executarea actului administrativ fiscal, beneficiind astfel de suficiente garantii privind accesul liber la justitie”.
    Cu privire la critica de neconstitutionalitate ce vizeaza incalcarea art. 16 din Constitutie, se observa ca instanta constitutionala, prin Decizia nr. 1.357 din 27 octombrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 9 decembrie 2009, a stabilit ca “dreptul fiscal si procedura fiscala fac parte din dreptul public, ceea ce inseamna ca subiectii unor atari raporturi nu pot fi egali in drepturi si obligatii. Astfel, unul dintre subiectele raportului de drept fiscal, si anume organul fiscal, are o pozitie dominanta, fiind inzestrat cu exercitiul puterii de stat”. Raportand acest considerent la situatia de fata, Curtea constata ca textul legal criticat este o prevedere derogatorie de la Codul de procedura civila, iar ratiunea sa consta in faptul ca asigura celeritatea desfasurarii procedurilor fiscale si, in final, ritmicitatea incasarilor la bugetul de stat. Aceasta ratiune constituie o justificare obiectiva si rezonabila a acestei exceptii de la regula consacrata de prevederile Codului de procedura civila.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Ericonf” – S.R.L. din Focsani in Dosarul nr. 11.614/231/2009 al Tribunalului Vrancea – Sectia civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 6 iulie 2010.