Decizia Curtii Constitutionale nr. 944/2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 129 alin. (1)-(4) din Codul de procedura fiscala

In M. Of. nr. 581 din 17 august 2010 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 944/2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 129 alin. (1) – (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
Din cuprins:
    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 129 alin. (1) – (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Awa Oil” – S.R.L. din Sibiu in Dosarul nr. 8.445/306/2009 al Judecatoriei Sibiu – Sectia civila.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 29 iunie 2010, in prezenta reprezentantului Ministerului Public, si au fost consemnate in incheierea din aceeasi data, csnd, avsnd nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, in conformitate cu dispozitiile art. 14 si ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a amsnat pronuntarea pentru data de 6 iulie 2010.

    CURTEA,
avsnd in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 27 noiembrie 2009, pronuntata in Dosarul nr. 8.445/306/2009, Judecatoria Sibiu – Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 129 alin. (1) – (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Awa Oil” – S.R.L. din Sibiu intr-o cauza avsnd ca obiect solutionarea unei contestatii la executare.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca din moment ce a fost suspendata solutionarea contestatiei pe cale administrativa introdusa in temeiul art. 205 si urmatoarele din Codul de procedura fiscala ca urmare a sesizarii organului de urmarire penala de catre organele fiscale, instituirea masurilor prevazute de art. 129 din acelasi cod este discriminatorie. O atare concluzie se impune, intrucst solutionarea acestei sesizari se intinde pe o perioada indelungata de timp, ceea ce impiedica si solutionarea contestatiei formulate impotriva deciziei de impunere. In aceste conditii, masurile asiguratorii dispuse nu fac altceva decst sa afecteze intregul patrimoniu al societatii.
    Judecatoria Sibiu – Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Avocatul Poporului apreciaza ca textele legale criticate sunt constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinsnd incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 129 alin. (1) – (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romsniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, care au urmatorul cuprins:
    “(1) Masurile asiguratorii prevazute in prezentul capitol se dispun si se duc la indeplinire, prin procedura administrativa, de organele fiscale competente.
    (2) Se dispun masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, csnd exista pericolul ca acesta sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul, periclitsnd sau ingreunsnd in mod considerabil colectarea.
    (3) Aceste masuri pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanta, inclusiv in cazul efectuarii de controale sau al antrenarii raspunderii solidare. Masurile asiguratorii dispuse atst de organele fiscale competente, cst si de instantele judecatoresti ori de alte organe competente, daca nu au fost desfiintate in conditiile legii, ramsn valabile pe toata perioada executarii silite, fara indeplinirea altor formalitati. Odata cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile asiguratorii se transforma in masuri executorii.
    (4) Masurile asiguratorii se dispun prin decizie emisa de organul fiscal competent. In decizie organul fiscal va preciza debitorului ca prin constituirea unei garantii la nivelul creantei stabilite sau estimate, dupa caz, masurile asiguratorii vor fi ridicate”.
    Textele constitutionale invocate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea in drepturi si ale art. 44 privind dreptul de proprietate privata.
    Examinsnd exceptia de neconstitutionalitate si dispozitiile legale criticate, prin raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea constata urmatoarele:
    Masurile asiguratorii prevazute de Codul de procedura fiscala constau in indisponibilizarea unor bunuri sub forma popririi sau a sechestrului impus asupra bunurilor debitorului. Insa autorul exceptiei este nemultumit de faptul ca, desi parcurge procedura administrativa prevazuta de art. 205 si urmatoarele din Codul de procedura fiscala, procedura de executare silita indreptata impotriva sa nu se suspenda. In aceste conditii, masurile asiguratorii, potrivit textului de lege criticat, “ramsn valabile pe toata perioada executarii silite” si, mai mult, “odata cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile asiguratorii se transforma in masuri executorii”.
    Aceasta viziune a legiuitorului a fost determinata de imperativul eficientizarii procedurilor de recuperare a debitelor pe care operatorii economici le inregistreaza la bugetul de stat. In acest sens, art. 215 alin. (1) din Codul de procedura fiscala prevede in terminis ca introducerea contestatiei pe calea administrativa de atac nu suspenda executarea actului administrativ fiscal. Acest lucru echivaleaza cu continuarea procedurilor de executare silita de catre organele fiscale impotriva debitorului. In aceste conditii, pentru a se recupera creantele fiscale pe care acesta le are la bugetul de stat, legiuitorul a prevazut ca masurile asiguratorii sa ramsna valabile pe toata durata executarii silite, ca o garantie pentru recuperarea creantei fiscale datorate. Faptul ca odata cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile asiguratorii se transforma in masuri executorii nu este decst o aplicare a imperativului mai sus enuntat.
    De altfel, Curtea observa ca, in dosarul de fata, autorul exceptiei a constituit o cautiune, ceea ce a si dus, in temeiul art. 403 alin. 1 din Codul de procedura civila, la suspendarea executarii silite si care, indirect, a stopat transformarea masurilor asiguratorii in masuri executorii. Totusi, aceste masuri sunt mentinute in continuare, intrucst valoarea cautiunii nu acopera intreaga creanta fiscala datorata, constituindu-se, astfel cum s-a aratat mai sus, in garantia executarii intru totul de catre debitor a obligatiilor sale fiscale. In caz contrar, ar exista pericolul nerecuperarii creantelor la bugetul de stat si ar demonstra o lipsa de diligenta atst a legiuitorului, cst si a organelor de executare. Or, finalitatea oricarei proceduri de executare silita este recuperarea debitelor datorate, indiferent de creditorul obligatiei.
    Distinct de cele aratate, Curtea retine ca art. 129 alin. (4) din Codul de procedura fiscala prevede ca masurile asiguratorii vor fi ridicate in cazul in care debitorul constituie o garantie la nivelul creantei stabilite sau estimate, dupa caz.
    In aceste conditii, nu se poate retine incalcarea textelor constitutionale invocate in sustinerea exceptiei.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 129 alin. (1) – (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Awa Oil” – S.R.L. din Sibiu in Dosarul nr. 8.445/306/2009 al Judecatoriei Sibiu – Sectia civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 6 iulie 2010.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close