Unda verde pentru noua arhitectura de supraveghere financiara

Dupa o lupta de mai bine de un an spre o reforma radicala a sistemului european de supraveghere financiara, Parlamentul European a adoptat miercuri pachetul de reforme care reprezinta o schimbare fundamentala a modului de supraveghere a bancilor, a pietelor bursiere și a companiilor de asigurari, incepand cu 2011.
Trei noi autoritati europene de supraveghere (AES) vor fi create și vor inlocui actualele comitete de supraveghere. Competentele lor vor fi mult mai importante decat natura consultativa a actualului sistem și este posibil ca acestea sa dispuna in viitor de prerogative suplimentare, datorita clauzei de revizuire. Consiliul european pentru riscuri sistemice (ESRB) va fi de asemenea creat, pentru a monitoriza și a avertiza cu privire la acumularea de riscuri in economia europeana.

Acest nou sistem va trebui sa ofere o mai buna protectie in fata unor cazuri similare precum cel al bancii belgiene Fortis, interdictia “vanzarii in lipsa fara prevalidare” (“naked short-selling”) din Germania, pierderile persoanelor care detineau asigurari de viata in Marea Britanie, Irlanda și Germania din cauza falimentului companiei Equitable Life. In același timp, noile reglementari ar trebui sa consolideze piata unica a serviciilor financiare și sa ofere o mai buna protectie a investitorilor.

Reforma superficiala sau structurala?
Unele state membre, in special cele in care exista centre financiare mari, au fost in favoarea unei reforme limitate. Aceasta a determinat o reducere semnificativa a obiectivelor propunerii Comisiei, acestea inseși fiind considerate insuficiente de catre deputati. Raportorii din partea Parlamentului European au aratat inca de la inceput ca sistemul are nevoie de o reforma serioasa, așa incat riscurile sa fie mai bine intelese de la bun inceput, in primul rand printr-o mai buna comunicare intre autoritatile nationale de supraveghere.

Acordul final la care se ajuns a transformat natura consultativa a comitetelor in autoritati care dispun de competente de control veritabile.  Autoritatea europeana de supraveghere va avea noi competente pentru solutionarea litigiilor  dintre autoritatile nationale de supraveghere și pentru interzicerea temporara a produselor și activitatilor financiare considerate a fi riscante. Daca autoritatile nationale nu iși indeplinesc obligatiile de a actiona, autoritatile europene pot impune decizii in mod direct institutiilor financiare, precum bancilor, pentru a garanta respectarea legislatiei europene. Activitatea curenta a Autoritatii europene de supraveghere presupune un rol de coordonare in garantarea unei functionari consecvente și coerente a colegiilor autoritatilor de supraveghere pentru institutiile transfrontaliere din UE.

Competentele autoritatilor europene de supraveghere (AES)
In cazul unui dezacord intre autoritatile nationale, AES vor putea impune masuri de mediere obligatorii. In cazul in care nu se poate ajunge la un acord in cadrul colegiului autoritatilor de supraveghere, Autoritatea poate lua decizii in materie de supraveghere care sa fie direct aplicabile institutiei in cauza. AES vor putea interveni ca mediatori din proprie initiativa, fara a avea nevoie de o solicitare din partea autoritatilor nationale.

Totodata EAS vor putea monitoriza modul de punere in aplicarea a legislatiei UE de catre autoritatile nationale de supraveghere. Daca aceste obligatii nu sunt implementate in mod corect, EAS vor putea elabora instructiuni adresate autoritatilor nationale, iar daca acestea nu respectate, instructiunile pot fi adresate direct institutiei financiare, careia i se va solicita remedierea incalcarii legislatiei UE.

Protectia consumatorilor – obiectivul principal
Ca raspuns la complexitatea serviciilor financiare actuale, deputatii au pledat pentru centralitatea protectiei consumatorilor in ceea ce privește activitatea AES, care vor avea competenta de a investiga anumite tipuri de institutii financiare, produse financiare precum cele “toxice” sau activitati financiare precum așa-numita „vanzare in lipsa fara prevalidare” („naked short selling”), de a evalua riscurile pe care acestea le pot avea asupra pietelor financiare și de a emite avertizari daca este necesar.

In anumite cazuri specifice prevazute in legislatia financiara, AES pot interzice sau limita anumite produse sau activitati financiare periculoase, sau chiar solicita Comisiei prezentarea de propuneri legislative care sa interzica permanent astfel de activitati sau produse.

Consiliul european pentru riscuri sistemice (ESRB)
Deputatii au solicitat ca ESRB sa dispuna de competente sporite in vederea asigurarii unei comunicari rapide și clare. ESRB va dezvolta un set comun de indicatori pentru a permite calificari (“ratings”) uniforme ale riscurilor diferitelor institutii financiare transfrontaliere și pentru a identifica tipurile de risc pe care acestea le pot avea. ESRB va elabora de asemenea un sistem tip semafor pentru a reflecta diferitele grade de risc.

Pentru a imbunatati capacitatea ESRB de a estima cumularea de riscuri și pentru a detine o expertiza cat mai larga, Comitetul consultativ știintific va avea ca membri și oameni de știinta.

Pentru a avea o vizibilitate adecvata, precum și credibilitatea necesara, președintele Bacii Centrale Europene va prezida pentru primii cinci ani asupra ESRB.

Competente sporite daca va fi necesar
Competentele  AES și ale  ESRB vor putea crește in timp. Deputatii au insistat ca Comisia sa raporteze la fiecare trei ani referitor la oportunitatea integrarii  supravegherii separate in materie de operatiuni bancare, titluri și asigurari, avantajele de a avea sediile AEE intr-un singur oraș și la posibilitatea extinderii prerogativelor AES, in special asupra institutiilor financiare cu activitati paneuropene.

Rolul Parlamentului European
peanDeputatii au reușit sa asigure controlul democratic al intregului sistem de supraveghere. Parlamentul va putea bloca prin veto numirea președintilor AES și va avea un cuvant de spus in ceea ce privește dezvoltarea standardelor tehnice și a masurilor de punere in aplicare. In plus, președintele ESRB va informa in mod confidential, președintele și vice-președintii comisiei PE pentru afaceri economice despre activitatile ESRB.

Potrivit actelor legislative, Comisia Europeana, AES și ESRB vor putea solicita Consiliului UE sa declare o situatie de urgenta, dar și Parlamentul va dispune de asemenea de aceste prerogative prin adoptarea de rezolutii și intrebari.

Sursa: site-ul Parlamentului European