Articolul III din O.U.G. nr. 58/2010 – o poveste care pare a nu avea sfarsit…
Articolul lunii septembrie in revista Curierul fiscal
Autor:
Dan Schwartz,
Managing Partner,
Scot & Company Consulting
Articolul III al O.U.G. nr. 58/2010 a incercat in mod nefericit sa schimbe modul de calcul, plata si declarare al contributiilor la fondurile de asigurari sociale in cazul persoanelor fizice care obtin venituri de natura profesionala, inclusiv venituri din drepturi de autor. In noua viziune, pictorii, scriitorii, arhitectii, expertii de orice fel care activeaza independent, ziaristii si alte persoane ar fi trebuit sa contribuie la fondurile de asigurari sociale de pensii, somaj si sanatate intr-un mod total diferit celui impus prin legile speciale care reglementeaza inca functionarea acestor fonduri, respectiv Legea nr. 19/2000, Legea nr. 76/2002 si Legea nr. 95/2006, modificate si completate prin acte normative ulterioare.
In practica, datorita lipsei de realism social si economic a legiuitorului, precum si din cauza ambiguitatii, neclaritatii si necorelarii cu prevederile altor acte normative, reglementarile legale nou-introduse au generat, pe de o parte, haos administrativ, iar, pe de alta, au produs nemultumiri atat de mari in randul persoanelor care ar fi trebuit sa le aplice incat un grup format din artisti si intelectuali de marca ai Romaniei si-au impins protestul pana la intentia de a intra in „greva fiscala”.
Ca urmare a reactiilor negative pe deplin justificate, ministrul care a promovat noua abordare legala a parasit Guvernul, iar deja celebrul art. III al O.U.G. nr. 58/2010 a fost modificat prin O.U.G. nr. 82/2010[1]. Desi simplifica si incearca sa corecteze erorile de principiu si de logica profesionala, modificarea „modificarii” pacatuieste din nou prin neclaritate si ambiguitate…
1. Ce aduce nou O.U.G. nr. 82/2010 prin modificarea art. III al O.U.G. nr. 58/2010
Dintre „noutatile” aduse de O.U.G. nr. 82/2010 am ales doar cateva care mi se par de prima importanta.
In primul rand, noua definitie a veniturilor de natura profesionala. Conform acesteia, in acceptiunea sistemului public de pensii si a sistemului de asigurari pentru somaj, veniturile de natura profesionala sunt definite la venituri din drepturi de autor si drepturi conexe asa cum sunt definite de art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (acest articol face trimitere la Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe) si venituri obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil. Persoanele fizice care obtin astfel de venituri sunt asigurate in mod obligatoriu in sistemele publice de pensii si de asigurari de somaj si beneficiaza de prestatiile prevazute de Legea nr. 19/2000 si de Legea nr. 76/2002, modificate si completate.
In forma modificata de O.U.G. nr. 82/2010, art. III din O.U.G. nr. 58/2010 introduce o noua definitie a veniturilor realizate in mod ocazional. Aceasta definitie este aplicabila in mod exclusiv veniturilor din drepturi de autor si drepturilor conexe. In noua acceptiune, veniturile ocazionale sunt acele venituri din drepturi de autor si drepturi conexe care sunt realizate ca urmare a desfasurarii unei activitati in mod sporadic, fara a avea un caracter de regularitate. Veniturile realizate cu caracter de regularitate nu sunt definite in mod direct, ci implicit ca fiind… acele venituri care nu sunt realizate in mod ocazional!!!
O alta modificare importanta este transferarea tuturor obligatiilor de calcul, retinere, plata, declarare a contributiilor la fondurile sociale de pensii si somaj de la beneficiarii de venituri de natura profesionala la platitorii de astfel de venituri. Odata cu obligatiile, sunt transferate asupra platitorilor de venit si riscurile si sanctiunile generate de neindeplinirea sau de indeplinirea cu intarziere sau in mod eronat a obligatiilor respective.
Cele trei modificari de mai sus nu sunt singurele schimbari aduse de O.U.G. nr. 82/2010. Datorita efectelor pe care le pot avea atat la nivelul beneficiarilor de venit, cat si, in special, la acela al platitorilor de venituri de natura profesionala, aceste noi prevederi legale necesita analiza si comentarii.
2. Cateva comentarii
Desi s-a dorit a fi o „clarificare”, noua definitie a veniturilor de natura profesionala pacatuieste prin lipsa de precizie si generalitatea exprimarii. Daca aceasta noua definitie este aplicata in litera ei, atunci principala consecinta este includerea tuturor veniturilor obtinute de persoane fizice in baza oricarui contract civil printre veniturile pentru care se datoreaza contributii la fondurile sociale. Este de altfel abordarea pe care o are Agentia Municipala de Ocupare a Fortei de Munca a Municipiului Bucuresti, institutie care, telefonic, ii informeaza pe cei ce solicita lamuriri ca aceasta este interpretarea pe care ei o dau definitiei veniturilor profesionale.
In contradictie cu agentia mentionata, Casa Nationala de Pensii da o alta interpretare definitiei veniturilor de natura profesionala, excluzand in mod expres, prin precizari afisate pe website-ul propriu, urmatoarele categorii de persoane din randul celor pentru care sunt aplicabile prevederile art. III din O.U.G. nr. 58/2010 modificat prin O.U.G. nr. 82/2010:
„B. (1) Nu fac obiectul prevederilor art. III din O.U.G. nr. 58/2010, modificate prin O.U.G. nr. 82/2010, persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, si anume:
a) asociatul unic, asociatii, comanditarii sau actionarii;
b) administratorii sau managerii care au incheiat contract de administrare sau de management;
c) membrii asociatiei familiale;
d) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
e) persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;
f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) raman, in continuare, supuse asigurarii obligatorii, prin efectul legii, in sistemul public de pensii, pe baza de declaratie de asigurare sociala, aplicandu-li-se prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare”.
Este evident faptul ca lipsa de precizie a definitiei veniturilor de natura profesionala genereaza deja dificultati de interpretare autoritatilor statului si va genera aceleasi dificultati contribuabililor obligati sa se conformeze noilor prevederi legale.
La randul sau, definitia veniturilor din drepturi de autor si drepturi conexe realizate in mod ocazional este generatoare de ambiguitate, neclaritati si, in ultima instanta, de dificultati in conformare.
De vreme ce aceste venituri sunt definite ca fiind cele realizate in urma desfasurarii unei activitati in mod sporadic, devine evident faptul ca in aprecierea caracterului unui venit (ocazional sau obtinut cu regularitate) este necesar sa se analizeze daca activitatea generatoare a fost desfasurata sporadic sau in mod regulat.
Acest lucru este practic imposibil: cum isi desfasoara activitatea, de exemplu, un scriitor titular de drepturi de autor? in mod sporadic sau in mod regulat ?
O carte se scrie intr-o perioada lunga de timp, autorul desfasurandu-si activitatea cu intreruperi in functie de criterii subiective cum ar fi „inspiratia”, „starea psihica” etc., si totusi continuu, pana la publicarea operei literare si obtinerea efectiva a venitului din drepturi de autor.
Sunt aceste venituri subiect de taxare cu contributiile la fondurile sociale in situatia in care in aceeasi perioada de timp in care a desfasurat activitatea generatoare de venituri din drepturi de autor (a scris cartea), scriitorul a obtinut si venituri de natura salariala?
Ce se intampla in cazul in care, dupa decesul scriitorului (eveniment trist, dar inevitabil!!), mostenitorii acestuia devin titularii drepturilor de autor? Care este natura venitului obtinut de ei: ocazional sau cu caracter de regularitate? Cum se poate vorbi despre „activitate desfasurata in mod sporadic” de catre acesti mostenitori atata vreme cat ei nu sunt scriitori, ci, sa spunem, strungari?
Toate aceste intrebari nu-si pot gasi raspunsul in interiorul noii definitii a veniturilor ocazionale, motiv pentru care atat autoritatile statului, cat si contribuabilii vor fi in imposibilitate de a o aplica in mod satisfacator atata vreme cat definitia ramane in forma adoptata prin O.U.G. nr. 82/2010.
In fine, transferarea obligatiilor de calcul, retinere, plata si declarare impreuna cu toate riscurile si sanctiunile implicate de nerespectarea sau aplicarea eronata a noilor prevederi legale referitoare la contributiile sociale datorate in legatura cu obtinerea de venituri de natura profesionala, desi reprezinta o simplificare din punct de vedre birocratic, reprezinta in acelasi timp un mare dezavantaj pentru platitorii de venituri care sunt in acest fel obligati sa suporte toate consecintele negative generate de neclaritatea, ambiguitatea si/sau lipsa de logica a noilor prevederi legale introduse prin O.U.G. nr. 82/2010.
3. In loc de concluzii
Modificarile aduse de O.U.G. nr. 82/2010 art. III din O.U.G. nr. 58 reprezinta un pas inainte in clarificarea noii viziuni pe care Guvernul Romaniei o are asupra obligatiei contribuabililor de a contribui la fondurile de asigurari sociale de pensii si de somaj. Cu toate acestea si cu tot efortul facut, nu s-a reusit inca sa se obtina un act normativ pe deplin clar, coerent si corelat cu celelalte acte normative aplicabile in domeniu, care sa stabileasca in mod corect si just atat obligatiile, cat si drepturilor persoanelor care contribuie la constituirea acestor fonduri.
Din punct de vedere al continutului, O.U.G. nr. 82/2010 nu reuseste sa clarifice doua dintre cele mai importante probleme generate de art. III din O.U.G. nr. 58/2010: definitia veniturilor de natura profesionala si definitia veniturilor realizate cu caracter ocazional.
Din punct de vedere procedural, O.U.G. nr. 82/2010 a reusit sa ne aduca in situatia de a avea in cadrul unei singure luni calendaristice (septembrie 2010) doua definitii diferite (ambele valabile!) ale veniturilor de natura profesionala, doua definitii (si acestea valabile!) pentru veniturile realizate in mod ocazional si doua proceduri (valabile si obligatorii!!) de calcul, plata si declarare a contributiilor la fondurile sociale asociate veniturilor de natura profesionala!!! Vom vedea care sunt efectele acestei stari de fapt abia in cursul lunii octombrie 2010.
Scopurile declarate ale art. III din O.U.G. nr. 58/2010 atat in forma lui initiala, cat si in cea modificata de O.U.G. nr. 82/2010 a fost eliminarea evaziunii fiscale si identificarea unui mod corect de a contribui la constituirea fondurilor sociale de pensii si de asigurari de somaj. Aceste scopuri nu vor putea fi atinse prin adoptarea unor prevederi legale neclare, birocratice si care nu tin cont de natura speciala atat a veniturilor de natura profesionala, cat si a persoanelor care le obtin.
Atata vreme cat vor fi tratate sau cat se va incerca abordarea acestor venituri folosind regulile aplicabile veniturilor obtinute din activitati dependente, nu se va putea gasi o modalitate corecta si unanim acceptata de reglementare a regimului contributiilor la fondurile sociale, asociate veniturilor de natura profesionala. Numai prin renuntarea la interpretarea in mod „egalitarist” a principiului solidaritatii, prin gasirea unor modalitati realiste si simple de plata si conformare, printr-o abordare coerenta si consistenta a intregului sistem de asigurari sociale din Romania se va putea reusi reformarea reala a acestuia.
Pana atunci, o buna idee ar putea fi renuntarea totala la art. III din O.U.G. nr. 58/2010, chiar modificat prin O.U.G. nr. 82/2010 si revenirea la prevederile initiale ale Legilor nr. 19/2000 si nr. 76/2002, asa cum au fost modificate ulterior…
[1] M.Of. nr. 638 din 10 septembrie 2010.
