Comisia Europeana stabileste optiuni cu privire la viitoarea politica de coeziune

Cel de-al 5-lea Raport privind coeziunea economica, sociala si teritoriala, elaborat de Comisia Europeana si publicat azi, arata ca politica de coeziune a UE a contribuit in mod semnificativ la cresterea economica si la prosperitate, precum si la promovarea unei cresteri echilibrate in intreaga Uniune. Cu toate acestea, din perspectiva evolutiilor economice si sociale semnificative petrecute in ultimii ani, de acum inainte politica de coeziune trebuie sa faca fata unor noi provocari. In contextul mai larg al revizuirii bugetului UE, raportul evidentiaza faptul ca viitoarele investitii din sfera politicii de coeziune trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul propune introducerea unor conditii mult mai stricte, precum si a unor stimulente, pentru asigurarea utilizarii efective a fondurilor dedicate politicii de coeziune, precum si o mai mare concentrare pe obtinerea de rezultate.
Cu ocazia prezentarii raportului, comisarul UE pentru politica regionala, Johannes Hahn, a afirmat: „Acest raport arata modul in care politica de coeziune a avut un impact major asupra economiei europene, reducand diferentele de ordin economic si promovand dezvoltarea in domeniile social si ecologic. Pentru a asigura o mai buna valorificare a resurselor financiare, e nevoie sa eficientizam si mai mult politica de coeziune, prin obtinerea unor rezultate concrete si masurabile. E nevoie sa cheltuim aceste resurse mai inteligent, sa ne concentram pe prioritatile principale ale UE si sa adaugam o plus-valoare vizibila la ceea ce autoritatile nationale si regionale intreprind deja. Constatarile din acest raport si consultarile care vor urma ne vor ajuta sa pregatim o politica de coeziune mai bine adaptata la situatia economica de azi.”
László Andor, comisar UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, a afirmat: „Politica de coeziune a jucat un rol crucial in combaterea efectelor crizei economice, iar Fondul social european a ajutat in mod deosebit la atenuarea impactului crizei asupra lucratorilor si intreprinderilor mici.” El a adaugat: „Mai mult decat oricand in trecut, FSE trebuie pus in slujba initiativei de creare de locuri de munca in Europa, ajutand populatia sa gaseasca rapid un loc de munca. Politica de coeziune va fi un instrument important pentru indeplinirea obiectivelor UE in domeniile ocuparii fortei de munca si social, ca parte a noii strategii Europa 2020”.
Raportul prezinta o evaluare pe larg a situatiei economice, sociale si de mediu, precum si a tendintelor la nivelul regiunilor UE si stabileste o serie de optiuni diferite pentru adaptarea politicii dupa anul 2013. El arata modul in care politica de coeziune a adus beneficii tuturor regiunilor, atat prin investitii directe si beneficii comerciale indirecte, cat si prin sprijinirea prioritatilor cu impact asupra intregii UE, precum protectia mediului, cercetarea si inovarea.
Evaluarile arata ca, intre 2000 si 2006, investitiile in cadrul politicii de coeziune:
• au ajutat la crearea a aproximativ 1,4 milioane de noi locuri de munca, au sprijinit intreprinderile mici si au stimulat cercetarea
• au oferit oportunitati importante de instruire pentru milioane de femei, de tineri, de persoane vulnerabile din punct de vedere social si de someri si au ajutat aproximativ 2 milioane de beneficiari de instruire per an sa obtina un loc de munca
• au modernizat retelele de transport, sprijinind construirea sau reabilitarea a mii de kilometri de sosea si cale ferata, precum si modernizarea unor porturi si aeroporturi
• au imbunatatit conditiile de mediu pentru milioane de europeni, aliniind la standardele UE calitatea apei potabile si tratamentele apelor reziduale.
Totusi, in pofida acestor realizari, intre regiuni persista mari diferente de ordin economic. Raportul releva diferente regionale izbitoare in domenii precum productivitatea, ratele mortalitatii infantile si vulnerabilitatea la schimbarile climatice. Luand in considerare lectiile invatate in cursul actualei si precedentelor perioade de programare, precum si discutiile cu o gama larga de parti interesate, raportul contine o serie de propuneri de reformare a politicii de coeziune.
Criza financiara si economica a evidentiat necesitatea unei politici care sa stimuleze investitiile in competitivitatea tuturor regiunilor si sa continue sprijinirea dezvoltarii celor ramase in urma. Survenind concomitent cu examinarea detaliata a cheltuielilor totale ale UE, raportul evidentiaza faptul ca finantarile viitoare ar trebui sa se concentreze pe un numar limitat de prioritati, in acord cu obiectivele strategiei Europa 2020 de realizare a unei „cresteri inteligente, durabile si favorabile incluziunii”. Evidentiind beneficiile ajustarii finantarii la nevoile de dezvoltare nationale si regionale, raportul deschide o dezbatere cu privire la modul in care arhitectura generala a politicii de coeziune poate asigura ca fiecare fond sa contribuie efectiv la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020. Raportul contine argumente potrivit carora ciclurile de planificare si administrare a politicii de coeziune ar trebui revizuite pentru a se asigura transpunerea acestor obiective in prioritati de investitii.
Pentru atingerea acestor obiective, Comisia propune stabilirea unui cadru general strategic cuprinzator care detaliaza prioritatile, obiectivele si reformele necesare pentru a maximiza impactul investitiilor in cadrul politicii de coeziune. Un contract intre statele membre si Comisie ar detalia modul in care s-ar indeplini aceste obiective, prin dezvoltarea viitoarelor programe de reforma nationale elaborate la nivelul tarilor. Acesta ar include stabilirea de obiective clare si masurabile si evidentiaza importanta coordonarii nationale a finantarilor din diferite surse UE pentru a asigura rezultate efective si vizibile.
O alta idee inaintata este aceea de a oferi stimulente pentru a face ca implementarea programelor de coeziune sa fie cat mai eficienta si mai ambitioasa posibil. Un procent din finantarea in cadrul politicii de coeziune ar putea fi rezervat si pus la dispozitia autoritatilor nationale si regionale, in functie de calitatea si progresele inregistrate in punerea in aplicare a programelor propuse. Raportul propune, de asemenea, idei de simplificare a procedurilor de finantare prin reducerea birocratiei, precum si prin imbunatatirea evaluarii, performantei si rezultatelor prin stabilirea mai eficienta a obiectivelor.