Discursul presedintelui Traian Basescu la Conferinta “Parteneriat pentru Crestere Economica in 2011”

Buna ziua, bine v-am regasit, pe cea mai mare parte dintre dumneavoastra, chiar daca abia acum ne intalnim in aceasta formula. Am un singur regret privind in sala, ca cei care vorbesc despre economie la televiziunile din Romania nu sunt in sala si sunteti substituiti in abordarile economice de tot soiul de neaveniti din politica si din economie. Cred ca unul din lucrurile de mare ajutor pe care asociatia dumneavoastra l-ar putea face ar fi sa se implice mai mult in explicarea realitatilor economice. Sunt convins ca s-ar atinge un obiectiv esential, daca dumneavoastra ati fi purtatorii de mesaj economic si nu cei care nu stiu despre ce vorbesc, dar au o treaba de facut la televizor. Avantajul ar fi ca populatia ar putea redeveni optimista, ar vedea profesionisti vorbind despre economie si solutiile lor, si nu neaveniti care isi apara un business marunt, fie ca e cu gaini, fie ca e cu macelaria sau cu nu stiu ce. Dumneavoastra, cei 150 de mari investitori de pe piata romaneasca, ar trebui sa fiti cei care sa vorbeasca despre economie. Nu va dau instructiuni, Doamne fereste. Doar exprim un regret ca despre economia Romaniei vorbesc oameni care de fapt dezinformeaza populatia, pentru a-si rezolva meschinele lor batalii politice sau meschinele lor interese legate de o afacere mai mica sau mai mare. Sugestia mea si apelul meu la dumneavoastra este: vorbiti dumneavoastra despre economia romaneasca.

Dupa aceasta introducere, dupa acest indemn, dati-mi voie sa va multumesc pentru modul cum ati actionat in perioada de criza. Ati fost primii care ati reactionat in acord cu realitatile economice si cea mai mare parte a companiilor dumneavoastra se pregatesc sa iasa cu bine din recesiune. In ceea ce priveste momentul in care ne aflam, asa cum spuneam si in Parlament, suntem intr-un moment crucial si o spun cu deplina responsabilitate. Stiu foarte bine ce inseamna ratarea finalizarii acordului cu Fondul, Uniunea si Banca Mondiala, cum inteleg foarte bine si care ar fi beneficiile finalizarii cu succes a acestui acord. Sper ca oamenii politici sa gaseasca resursele de intelepciune pentru a face cei trei-patru pasi care trebuie facuti, in asa fel incat Romania sa-si indeplineasca angajamentele din interiorul acordului cu cele trei institutii financiare. Acesta este si motivul pentru care am propus un moratoriu care se pare ca are sensuri diferite. Cand propunerea este a unui moratoriu, a unui armistitiu, daca vreti, se pun armele jos, se fac cele trei-patru obligatii care nici nu necesita mare efort, doar trebuie sa stai pe scaun si sa ridici mana in Parlament, sau sa o lasi in jos, dar sa faci ceva. Si Romania ar putea trece, ar putea avea certitudinea ca finalizeaza cu bine acordul cu Fondul, Uniunea si Banca Mondiala. Se pare ca termenul de moratoriu, pentru unii, inseamna sa punem conditii, sa repunem, eu am cazut in plasa incercarii de a rezolva politic, de a da o solutie politica partidelor parlamentare, plecand de la premisa ca toti blamau Legea pensiilor. Am trimis-o inapoi si rezultatul a fost ca a fost blocata o lunga perioada de timp, desi era o obligatie esentiala in raport cu Fondul. Acest lucru a si creat neincredere ca vom duce mai departe Legea pensiilor asa cum ea a fost convenita, intarzierea, blocarea a dus la neincredere, desi am avut asigurari de la oameni politici ca “daca o trimiteti inapoi, o rezolvam”. De aceea, am considerat ca solutia corecta este un moratoriu – rezolvam cele trei-patru probleme care tin de Parlament si de Guvern si pe urma reluam batalia politica.

Venind insa la perspective plecand de la abordarea pozitiva, eu sunt convins ca in cele din urma se vor gasi resurse politice pentru ca acordul cu Fondul sa fie finalizat si Romania sa poata spune ca a incheiat perioada de evitare a unui derapaj si trece la o perioada de consolidare a situatiei sale macroeconomice. Am convingerea ca acest lucru se va intampla. Incheierea acordului cu Fondul nu inseamna ca ne-am rezolvat problemele. Asa cum spuneam, trebuie sa intram intr-o perioada de consolidare a situatiei macroeconomice si de relansare a economiei. Deficitele va sunt, probabil, cunoscute. Va trebui sa ne incadram pentru anul viitor intr-un deficit al bugetului de stat consolidat de 4,4%, cu perspectiva pentru 2012 a unui deficit de 3% si reintrarea Romaniei in standardele obligatorii ale Pactului de stabilitate si crestere din Uniunea Europeana, criteriile de la Maastricht, cu un deficit de maxim 3%. Vreau sa stiti ca aceste obiective nu sunt ca urmare a acordului cu Fondul. Ele au fost doar preluate in acordul cu Fondul, obiectivele de deficit. Ele sunt efectul situatiei de infringement in care a intrat Romania ca urmare a executiilor bugetare din 2007 si 2008, si in 2009 a trebuit sa prezentam Uniunii Europene un program de revenire in criteriile de la Maastricht. Aceste obiective au fost preluate si in programul cu Fondul Monetar International. Pentru bugetul urmator, esentiala este deci incadrarea in deficit, de 4,4%, si mai avem de rezolvat cateva deficite in interiorul bugetului. Deficitul bugetului de pensii, care va fi intre 3,1 la 3,6 miliarde de euro, deficitul fondului de somaj, care va fi circa 0,6 miliarde euro si, ceea ce nu se evidentiaza in bugetul de stat consolidat dar este o realitate, deficitul de la fondul de sanatate. Deja discutiile sunt sa transferam din bugetul de stat circa 3 miliarde de lei, deci mai bine de 600 de milioane de euro, pentru a acoperi cheltuielile, la care se mai adauga 2,2 miliarde euro arierate.

Aici as vrea insa sa fiu foarte clar, pentru ca sunt in sala cu certitudine companii interesate de arieratele de la sanatate. Desi in discutiile cu Fondul, in faza initiala, plata arieratelor de la sanatate a fost o prioritate, a existat o puternica opozitie si din partea mea, si din partea Guvernului, ca acest lucru sa se intample, inainte de intrarea intr-un proces sever de restructurare a sistemului de sanatate, ceea ce inseamna inchiderea spitalelor ineficiente, introducerea coplatii si inchiderea tuturor robinetelor sau a celei mai mari parti a robinetelor in zona achizitiilor. Chiar si ieri sau alaltaieri, cred ca ati vazut achizitii de mobilier intr-un mic spital, in conditiile in care n-avea fese pentru bolnavi. Deci, sunt niste realitati ale noastre pe care, intai, trebuie sa le rezolvam. Dar aici as face o observatie: pana in luna octombrie, noi ne-am asumat responsabilitatea platii a 2 miliarde de lei din arieratele de la sanatate. S-au platit si, in numai doua saptamani, arieratele au mai crescut cu 1,2 miliarde de lei pentru ca s-au inaintat facturi care nu erau emise pana atunci. Deci, cred ca, pentru a avea situatii clare, in primul rand, si dumneavoastra trebuie sa reactionati corect la legalitate – facturarea dupa prestatie.

O alta problema pe care o avem, legata de bugetul anului viitor, este, as spune, e un succes al negocierilor- este pentru prima data, de cand stiu eu istoria Fondului in Romania, cand se accepta investitiile, banii de investitii, adica circa 6,7% din PIB, sa fie planificati in primele doua trimestre, cu mentiunea in scrisoarea catre Fond ca, in situatia in care reusim sa absorbim aceasta suma, sa gasim solutii pentru a nu stopa investitiile. Pana acum, lucrurile se petreceau invers: banii de investitii erau lasati pentru trimestrul al treilea si al patrulea, nu se mai puteau face procedurile in timp util si, in acelasi timp, sumele alocate pentru investitii erau cele in baza carora se ajusta deficitul. De data aceasta, ne asumam asezarea sumelor pentru investitii in primul trimestrul si al doilea, exact pentru a crea premise de crestere pe baze sanatoase, prin investitii. Aici mi-as permite sa fac o paranteza: ceea ce vad in lume, fara a fi un expert, ca multi dintre dumneavoastra, imi arata ca visul cresterii bazat pe consum trebuie sa fie mai putin pregnant in realitatea actiunii guvernamentale. Cresterile temeinice trebuie bazate pe investitii, si acesta a si fost unul din argumentele in discutiile cu Fondul. Am avut experienta cresterii economice bazata pe stimulare excesiva a consumului in anii 2007-2008. Rezultatul a fost o prabusire din varful muntelui in 2009: de la +7,4 am cazut la -7,4 crestere economica, imediat ce nu au mai fost conditii pentru stimularea consumului. Si aici vreau sa va spun, pentru ca suntem intre noi, ca bancile au o responsabilitate, in conditiile in care au fost frecvent avertizate de guvernatorul Bancii Nationale: “Mai usor cu creditele cu buletinul!” In acelasi timp, trebuie sa va spun ca mi se pare ca acum ati devenit prea restrictivi. Macar pentru investitii la IMM-uri deschideti punga bancilor, pentru ca de aici va veti lua banii inapoi. De la cei carora le-ati dat credite cu buletinul nu stiu daca vi-i veti mai lua.

In perspectiva bugetului anului viitor, nu urmarim strict utilizare a banilor de la Uniunea Europeana. O prioritate este si utilizarea banilor de la Banca Europeana de Investitii. Datorita criteriilor de deficit, stiti, probabil, ca Romania nu utilizeaza banii de la Banca Europeana de Investitii, desi avem la dispozitie pe proiecte finantate aproape 1 miliard de euro, cei mai ieftini bani cu putinta, mai ieftini decat de la Fond. Si totusi, din cauza conditiilor de deficit, nu au putut fi utilizati. De aceea, credem ca solutia investitiilor in primele doua trimestre este o solutie corecta. Banii de la Banca Europeana de Investitii, banii Uniunii Europene sunt resurse pe care le avem la dispozitie si le vom utiliza. Acum vom proba indiscutabil si capacitatea administrativa a administratiei romanesti. Pana acum aveam cate un ministru al Transporturilor care ne spunea, “Nu avem bani, n-am nu stiu ce”. Acum ii va avea in primele doua trimestre. Daca suntem capabili sa facem proiecte si sa le punem in miscare, foarte bine! Daca nu, va trebui sa intelegem definitiv acest lucru in conditiile in care avem o astfel de proiectie a bugetului pentru 2011, cu banii de investitii in prima parte a anului. Sigur, obiectivele bugetului de stat se mai indreapta catre doua elemente esentiale: reducerea cheltuielilor cu functionarea statului si cu asistenta sociala. As vrea sa fiu foarte bine inteles: nu vizam ca solutie taierea pensiilor cand vorbim de ajutoare sociale, cand vorbim de sectorul social. E si discutabil daca pensiile trebuie sa intre in zona sociala sau nu, dar acolo sunt in capitolele bugetare. Cert este ca dincolo de pensii, sistemele de protectie sociala inventate in Romania fac ca circa 45% din veniturile bugetului de stat sa se fi dus pana acum pe cheltuieli sociale, in care introduc si pensiile. Nu pensiile le vizam insa, ci multitudinea de ajutoare sociale de toate formele si o sa repet o cifra care ori nu este inteleasa, ori este contestata de dragul de a fi contestata: circa 13 milioane de cetateni romani erau asistati, intr-o forma sau alta – nu pensionari, atentie, nu vorbesc de pensionari – intr-o forma sau alta erau asistati pana la inceputul anului 2010; si aici ma refer si la subventia la incalzire, la banii pentru lemne, la banii pentru mers cu trenul, cu tramvaiul, cu toate aceste ajutoare, acest pachet exagerat in raport cu ceea ce poate Romania. Faceau ca pana la inceputul acestui an, 45% din veniturile bugetului de stat sa se concentreze pe aceste cheltuieli. Se mai adaugau 31% in salarizarea aparatului bugetar si iata 76% erau dinainte blocati, un procent mult prea mare pentru o tara care vrea sa se si dezvolte. De altfel, aici imi permit un comentariu, intr-o lume extrem de avizata si sunt convins ca acest comentariu va fi foarte criticat, dar am obligatia sa va spun ce gandesc. Am serioase indoieli ca, in general, Europa sociala mai este o solutie, iar o Romanie sociala cand ea nu este performanta, economic este imposibila. Pana nu ne punem economia la punct si sa generam venituri in bugetul de stat cu care sa facem protectie sociala, trebuie sa fim cinstiti si sa spunem romanilor ca acum nu putem face o Romanie sociala, pana nu facem o Romanie performanta, iar acesta este unul din obiectivele orientarii resurselor in bugetul de stat al anului 2011. Dincolo de banii europeni nerambursabili, care asa cum spunea si domnul presedinte mai inainte, reprezinta o resursa pe termen mediu, extrem de importanta, dincolo de banii de la Banca Europeana de Investitii, dincolo de resursa bugetara, care va fi pusa la dispozitia investitiilor, agenda UE 2020 este un alt motor de evolutie pozitiva a Romaniei. N-as vrea sa enumar toate obiectivele, dar celebrul 20-20-20 in ceea ce priveste schimbarile climatice este un obiectiv pe care Romania si l-a asumat si, pana in 2020, trebuie sa atingem toate aceste obiective; inca, la energie regenerabila am mers pe o crestere pana la 24% din mixul energetic al Romaniei, stand insa mai slab, deci sub obiectivul Uniunii, la reducerea intensitatii energetice, care va fi cifra asumata, este 19% si nu 20, cum este in Agenda 2020. Educatia, este clar – si dumneavoastra simtiti cel mai bine – ca forta de munca nu mai are calificarea ceruta realitatilor economice de astazi si ca va gasiti greu forta de munca apropiata de nevoile imediate pe care companiile dumneavoastra le au. Adesea cheltuiti mult prea mult cu trainingul fortei de munca, de aceea unul din obiectivele majore este noua lege a educatiei – n-as vrea sa cada cineva in plasa de a crede ca limba maghiara este obiectivul acestei legi, nu. Avem nevoie de un sistem de invatamant care sa raspunda nevoilor economiei, sa creeze competente. Deci, Agenda UE 2020, cele sapte programe operationale, plus Programul pentru agricultura, banii Uniunii Europene, sunt motoare pe care noi le vedem ca fiind motoare de relansare economica a Romaniei.

In ceea ce priveste perspectiva acordurilor cu institutiile financiare internationale, va pot spune ca in situatia pe care o eu intrezaresc ca posibila, de finalizare cu succes a actualului acord cu Fondul, Uniunea si Banca, intentionam realizarea unui urmator acord, fara finantare, un acord preventiv, sa spunem, cu aceleasi trei institutii, avand ca obiective majore continuarea reformelor structurale. Spre exemplu, reducerea aparatului bugetar, va pot spune ca pe cifrele cu care s-a inchis si luna septembrie am speranta ca se va atinge obiectivul pentru anul 2011, dar acest proces nu poate fi oprit aici. Avem nevoie nu numai de o reducere a cheltuielilor cu forta de munca din aparatul bugetar, avem nevoie si de o crestere a nivelului de calificare si de o debirocratizare, in acelasi timp. De aceea spun ca procesul de restructurare a aparatului de stat nu se opreste – 2011 va fi un an in care se va trece la abordarea calitativa a restructurarii aparatului de stat. Acum, obiectivul major a fost reducerea cheltuielilor cu functionarea statului. Am aici o cifra, va pot spune ca pana la 31.12 a mai ramas o diferenta de 26.000 de salariati care trebuie sa paraseasca sistemul bugetar si se atinge obiectivul de 70.000 reducere pe care si l-a asumat Guvernul. Deci, la 31.12 ar trebui sa avem in plata 1.290.000 de salariati in sectorul bugetar, central, local, din institutii, spitale, scoli, s.a.m.d. In interiorul reformelor structurale, dupa transferul spitalelor catre administratiile locale, obiectivul major este transferul scolilor catre administratiile locale – nu voi intra in alte detalii, dar apropierea scolii de comunitatea locala mi se pare esentiala in acest proces de reforme structurale. Nu in ultimul rand, de aceea este important sa avem o solutie pentru legea educatiei, pentru ca noul buget trebuie sa cuprinda resursa de transfer a scolilor catre administratia locala. Nu in ultimul rand, unul din obiectivele majore care sa certifice inceputul reformei aparatului de stat este incadrarea intr-o suma de 39 de miliarde de lei cu anvelopa salariala a aparatului bugetar, a celor 1,29 milioane salariati ai bugetului de stat. In ceea ce priveste mediul de afaceri, ce va pot asigura este ca exista o tentativa consistenta de stabilitate. Este un lucru inteles de Guvern si va marturisesc ca si acum regret enorm cresterea TVA ca alternativa la decizia Curtii Constitutionale de a nu accepta reducerea temporara a pensiilor. Dumneavoastra intelegeti foarte bine ca de fapt cei care au pierdut masiv au fost pensionarii si vor pierde pe temen lung acum, in locul unei reduceri temporare pana la 31 decembrie. Si voi face, legat de acest lucru, un comentariu, dar pana una alta, este clar ca pensionarii au fost puternic afectati de inflatie, de cresterea preturilor la alimente si exact cei in numele carora s-a facut asa-zisul bine de catre Curtea Constitutionala vor fi cei care vor suporta pe termen lung o masura care a afectat puternic si sansele de reluare a cresterii economice in trimestrul III si IV, in sufocarea consumului. Aici as face un comentariu, probabil si dumneavoastra, ca fini observatori ai vietii economice, am avut probleme extrem de serioase in discutiile cu Fondul, Uniunea Europeana si Banca Mondiala, legate de credibilitatea si predictibilitatea deciziilor institutiilor juridice ale Romaniei care adesea, fara justificare si temei constitutional sau legal, au interferat masiv politica economica a Guvernului. Si aici cred ca este evident pentru oricine cat de penibila poate fi o institutie a statului roman care spune: „Da, facem pensiile dupa contributie, dar la o singura categorie nu, cea in are sunt si eu” sau „Da, ar fi buna legea educatiei, dar sa afectezi profesorii?”. Pai si noi cativa suntem profesori, unul decan, altul lector. Deci, faptul ca s-au luat decizii extrem de importante nu pe criterii constitutionale, ci pe criterii de oportunitate pune Romania intr-o situatie extrem de dificila. A fost un lucru exprimat si la nivel politic si la nivelul expertilor care numai ce au parasit Romania. Cu cine trebuie sa vorbim? Cu cine stabillim politicile economice? Le stabilim cu Guvernul sau mergem sa negociem cu Curtea Constitutionala? Este o problema pe care Romania n-a rezolvat-o si trebuie s-o rezolve foarte rapid. Institutiile abilitate sa ia masuri pe timp de criza sunt Guvernul si Parlamentul, si nu alte institutii.

Sper ca anul 2011 sa fie un an in care cei care au responsabilitate pentru politica economica a tarii sa fie si cei care sa poata lua deciziile: Guvern si Parlament. Cea mai mare lovitura pe care a primit-o Romania a fost nevoia de a creste TVA-ul, si veti vedea cifrele de la Statistica legate de trimestrul III, dupa ce trimestrul II fusese un trimestru in care se reluase cresterea fata de trimestrul I, dar fiecare se simte uneori obligat sa discute de oportunitate, cand el are de aplicat strict legea sau Constitutia. As vrea sa mai fac o observatie de ultima dezbatere legata de intrarea in spatiul Schengen, ca sa intelegem foarte bine cat de distorsionat apar mesajele in Romania. Ce stie populatia astazi, dupa informatiile de ieri dupa-amiaza, este ca Franta s-a opus intrarii Romaniei in spatiul Schengen, in baza unei declaratii a unui om politic. Va pot spune ca ieri, in COREPER, Franta, Olanda, Germania nu s-au opus transmiterii catre Parlamentul European a documentelor pentru demararea procesului de integrare in spatiul Schengen, asa cum este planificat, in aprilie. Deci, pentru cei care aveau semne de intrebare si nu aveau aceasta informatie, ieri, in COREPER, desi au fost discutii, daca sa se astepte sau nu raportul din luna decembrie, COREPER a hotarat transmiterea catre Parlamentul European a documentelor pentru inceperea procedurii de aprobare a intrarii in spatiul Schengen. In ceea ce priveste discutiile pe care le-am avut cu reprezentantii dumneavoastra, doi dintre ei au discutat, va asigur de toata deschiderea noastra pentru a gasi impreuna solutiile. Am considerat ca principala mea misiune este sa va dau elemente fundamentale ale modului cum va arata bugetul, pentru ca totul trebuie construit in interiorul sau privind la una din parghiile esentiale: bugetul de stat. Sigur, mediul de afaceri, de asemenea, trebuie consolidat din punct de vedere al stabilitatii.

Astazi, urmare a cresterii TVA-ului, nu mai sunt in masura sa va spun ca Romania are un mediu de afaceri extrem de prietenos din punct de vedere al taxelor, dar sper ca macar din punct de vedere al stabilitatii sa fie un mediu de afaceri prietenos. Ca discutie, care preocupa in ultima perioada factorii decidenti, fie ca este vorba de Guvern, Presedintie sau Parlament, modificarea Codului Muncii se impune cu stringenta, flexibilizarea pietei fortei de munca. Va pot da un element care sa va convinga, legat de seriozitatea cu care abordam acest lucru. S-a facut o analiza pe 28.000 de gospodarii si s-a constatat ca 1,6 milioane de oameni care pleaca dimineata la serviciu, nu sunt inregistrati ca fiind in campul muncii. Cifra a fost confirmata, pentru ca, pe de alta parte, cifra de 4,5 milioane, cat sunt inregistrati oficial in campul muncii, a fost si ea confirmata prin aceasta cercetare pe 28.000 de gospodarii. Deci vin aici, putin intr-o alta zona care tine de data aceasta de responsabilitatea patronatelor, cand intr-o tara, 4,5 milioane de cetateni sunt inregistrati ca fiind angajati, iar 1,6 milioane lucreaza la negru, avem o problema si dinspre patronate catre stat.

Avem o problema si dinspre patronate catre stat. Aici vreau sa va spun un lucru cu toata deschiderea: noi consideram ca nu trebuie sa punem cate un politist la fiecare firma, cate un inspector de munca la fiecare firma, tocmai discutam despre nevoia de a reduce aparatul bugetar. Dar a devenit aproape un sport pentru mediul de afaceri nerespectarea legii, fie ca e vorba de angajarea de forta de munca la negru, fie ca este vorba de neplata taxelor. Ori, aici, cei care spun: „statul sa isi rezolve problema asta”, sunt cel putin incorecti. Cati angajati ar trebui sa aiba statul ca sa inchida evaziunea fiscala, ca sa inchida evaziunea pe piata fortei de munca? Este si o chestiune de responsabilitate a patronatelor, a fiecarei companii in parte, fata de stat. Tot ce auzi in mass-media este lista mare de responsabilitati pe care statul le are si pe care si le face uneori mai bine, alteori mai prost. Dar o lista, zic eu, cel putin egala, pentru ca orice comunitate de afaceri este partenera a statului, o lista cel putin la fel de lunga de responsabilitati este si pentru mediul de afaceri, in a respecta legea. Niciun stat nu ar fi capabil sa combata eficient evaziunea fiscala si munca la negru daca patronatele nu ar fi extrem de atasate respectarii legii. Cati oameni ar trebui sa aiba statul asta ca sa diminueze evaziunea fiscala si munca la negru? Intrebarea mea nu este una prin care incerc sa scuz institutiile statului pentru ineficienta, dar trebuie sa fie un parteneriat in solutionarea acestui tip de probleme. Cam acestea erau cateva lucruri pe care doream sa vi le transfer ca informatie.

In continuare, in afara celor cinci masuri deja discutate, as vrea ca in dialogul Guvern – si asociatia dumneavoastra sa gasim solutii pentru toate cele 12 care sunt prioritare si sa facem ca ele sa se reflecte, cele care necesita acest lucru, in bugetul de stat, dar si in viitorul acord pe care il vom semna cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Mondiala. Obiectivul nostru, sintetizat in cateva cuvinte, pentru anul 2011 este continuarea proceselor de reformare a statului si modernizarea lui. Si as mai spune un lucru: foarte multi romani inteleg ca asta e o problema pe care o are doar Romania – reformarea institutiilor statului. Nu. Toate statele Uniunii Europene au aceasta problema. Noi avem insa un mare avantaj, ca avem inca datorii mult mai mici decat alte state. Putem sa ne reformam si sa prindem un foarte bun trend de crestere, si economica, si sociala, daca vom continua procesul de consolidare macroeconomica si de consolidare a functionarii institutiilor statului, pe niste criterii de eficienta in primul rand. Deci as spune aici, in fata dumneavoastra, ca sunt constient de sansa pe care am putea sa o ratam daca nu continuam procesele de consolidare a statului modern, procesele de reforma si de consolidare. Am privit cu atentie la situatia tuturor statelor. Avem o sansa extraordinara, in primul rand pentru ca inca avem datorii foarte mici, iar daca vom continua sa ne indatoram, ar fi bine sa o facem pentru investitii si nu pentru consum. Va multumesc mult!

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close