Participarea presedintelui Romaniei la lucrarile Summit-ului NATO

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a participat in perioada 19 – 20 noiembrie a.c. la lucrarile Summit-ului Aliantei Nord-Atlantice, gazduit de catre Portugalia.

Vineri, 19 noiembrie a.c., in prima zi a summit-ului, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a participat la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic si la dineul de lucru al sefilor de stat sau de guvern din statele membre NATO. Principalele subiecte aflate pe agenda celor doua reuniuni desfasurate vineri in capitala Portugaliei au vizat stabilirea detaliilor finale in vederea adoptarii Noului Concept Strategic al Aliantei si dezvoltarea capacitatilor aliate, necesare implementarii noilor directii de actiune. De asemenea, sefii delegatiilor au abordat si alte teme de interes de pe agenda curenta a Aliantei.

In interventia sa in cadrul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, presedintele Romaniei a exprimat aprecierea atat pentru valoarea Noului Concept Strategic ca document programatic, in care se regasesc obiectivele si pozitiile sustinute de Romania, cat si pentru claritatea mesajului politic dat de statele de pe cele doua maluri ale Atlanticului privind intarirea solidaritatii si a actiunii comune. Seful statului a precizat ca viziunea Romaniei, care se regaseste in Conceptul Strategic, este aceea a unei Aliante transatlantice puternice si unite, capabila sa raspunda provocarilor regionale si globale de o maniera cuprinzatoare si in cooperare cu alti parteneri si organizatii internationale.

De asemenea, presedintele Basescu a mentionat trei aspecte de interes major pentru Romania. Acestea vizeaza: intarirea relatiilor de parteneriat cu statele din vecinatatea Aliantei, in vederea contracararii amenintarilor si provocarilor care persista in Regiunea Extinsa a Marii Negre; continuarea politicii usilor deschise, ca modalitate de sprijin al procesului de reforma in statele care aspira la statutul de membru al Aliantei; dezvoltarea unei cooperari pragmatice cu Federatia Rusa, dar fara a neglija valorile si principiile de baza ale acestei relatii. Unul dintre aceste principii vizeaza respectarea angajamentelor asumate in raport cu partenerii.

Cu prilejul dineului de lucru desfasurat vineri, seful statului a exprimat sustinerea Romaniei pentru cresterea implicarii NATO in domeniul gestionarii crizelor. In viziunea Romaniei, acesta este si domeniul in care dezvoltarea unui parteneriat strategic NATO-UE poate aduce o valoare adaugata, in special in zonele aflate in vecinatatea celor doua organizatii, precum Balcanii de Vest si Regiunea Extinsa a Marii Negre.

In cadrul conferintei de presa sustinute sambata, 20 noiembrie a.c., la finalul lucrarilor Summit-ului NATO, seful statului roman a facut o scurta prezentare a principalelor subiecte discutate in cadrul summit-ului, aratand ca „Summit-ul NATO de la Lisabona si-a atins practic toate obiectivele propuse si, in acelasi timp, a creat tuturor sentimentul soliditatii Aliantei, mai mult decat atat, o Alianta care isi consolideaza si isi reafirma parteneriatul cu Uniunea Europeana. Pe ansamblu, evidentiez trei rezultate principale ale acestui summit. Primul si probabil cel mai important este adoptarea noului Concept Strategic al Aliantei, acesta fiind, de altfel, si primul document programatic la care Romania participa in calitate de membru NATO. Trecutul document programatic al NATO a fost adoptat in 1999, cand Romania nu era membra NATO. Al doilea rezultat al summit-ului a fost stabilirea unei noi etape in prefigurarea pe termen lung a relatiei NATO-Afganistan. Si cel de-al treilea rezultat a fost relansarea raporturilor Aliantei NATO cu Federatia Rusa. Probabil va aduceti aminte, raporturile NATO-Federatia Rusa au inghetat oarecum dupa incidentele armate din Georgia, din 2008.”

In ceea ce priveste noul Concept Strategic al Aliantei, presedintele Traian Basescu a facut cateva precizari: „Prin noul Concept Strategic, Alianta isi asuma trei sarcini fundamentale. Prima este legata de apararea colectiva, a doua sarcina fundamentala este gestionarea crizelor si a treia sarcina fundamentala este securitatea prin cooperare. O sa fac o mica dezvoltare a primei sarcini, aceea de aparare colectiva, care rezulta din noua strategie. Ea este fundamentata pe art. 5 al Tratatului de la Washington si in interiorul ei se stabileste crearea sistemului NATO antiracheta pentru protejarea tuturor statelor europene. Asta inseamna ca si acordul bilateral dintre Romania si SUA devine parte a noului sistem de aparare antiracheta al NATO. Cu aceasta ocazie, cei care au mai criticat initiativa bilaterala romano-americana pot sa inteleaga ceea ce este de inteles, si anume: Romania a fost, poate, cel mult cu un pas inainte in deciziile strategice pe care le-a luat. Dar iata ca acest summit NATO stabileste dezvoltarea unui sistem antiracheta la nivelul tuturor statelor NATO, iar relatia bilaterala Romania-SUA cu privire la sistemul antiracheta care sa protejeze teritoriul Romaniei este o relatie care se integreaza acum in noul Concept de aparare antiracheta. Daca vreti, din acest punct de vedere, putem spune ca Romania si-a atins un obiectiv deosebit, pe care l-a promovat in toata aceasta perioada, de la summit-ul de la Bucuresti si pana astazi, si anume acela al necesitatii dezvoltarii unui sistem antiracheta la nivel NATO.

La fel de important mi se pare faptul ca se mentine in noul Concept Strategic punctul de vedere romanesc, preluat de altfel din analizele unui comitet de lucru condus de doamna Albright si care viza mentinerea descurajarii nucleare, dar prin realizarea in acelasi timp a unui echilibru intre descurajare, aparare antiracheta si forte conventionale. Acest lucru este extrem de limpede precizat in noul Concept Strategic, ceea ce inseamna ca Romania s-a situat de la bun inceput pe o pozitie care nu a fost agreata de toti aliatii, au fost aliati care au sustinut sa trecem la un proces de dezarmare nucleara, Romania a sustinut fara echivoc necesitatea mentinerii unui potential de descurajare nucleara a A liantei si, chiar daca au fost state foarte mari care au vizat trecerea la un proces de dezarmare nucleara totala, punctul de vedere intelept a prevalat in cele din urma. Subliniez faptul ca si alte obiective ale Romaniei au fost atinse, prin noul Concept Strategic, dar si prin declaratia politica adoptata. NATO isi asuma responsabilitatea, isi asuma angajamentul pentru integritatea teritoriala a Republicii Moldova si a Georgiei.”

De asemenea, presedintele Romaniei a subliniat ca „un obiectiv important pentru NATO si de importanta deosebita pentru Romania este ca se precizeaza importanta strategica a regiunii extinse a Marii Negre, lucru reconfirmat dupa summit-ul de la Bucuresti, unde, pentru prima data, reuseam sa introducem in documentele finale ale NATO un astfel de concept. Din punctul nostru de vedere, putem sa fim multumiti si cu faptul ca NATO reafirma promovarea politicii usilor deschise, ceea ce inseamna ca sunt fezabile obiectivele de securitate ale Romaniei de a avea, intr-un viitor pe termen mediu, integrate in NATO toate statele din Balcanii de Vest si, de asemenea, ramane usa deschisa pentru Georgia si pentru Ucraina, ca perspectiva.”

Cu privire la rezultatele discutiilor din cadrul sesiunii de lucru cu tema Afganistan, presedintele Traian Basescu a declarat in cadrul conferintei de presa ca „in ceea ce priveste Afganistanul, actualul summit a stabilit trecerea la etapa de tranzitie, adica avand in vedere evolutiile militare favorabile din ultimele sase luni, (…) se stabileste trecerea la etapa de tranzitie, adica fortele ISAF si NATO, in mod treptat, predau responsabilitatile de securitate catre fortele de securitate afgane. Obiectivul este cel stabilit de presedintele Afganistanului, de presedintele Karzai, ca procesul de tranzitie sa se incheie la sfarsitul anului 2014. Tradus pe intelesul tuturor inseamna ca, pana in 2014, fortele ISAF si in mod deosebit NATO trebuie sa creeze, sa sprijine crearea unui nivel al fortelor de securitate afgane capabil sa controleze integral teritoriul afgan. S-a facut insa foarte clar precizarea ca este doar un obiectiv de timp si, daca situatia din teren va impune, NATO isi va mentine fortele si dupa acest termen in Afganistan, obiectivul NATO fiind predarea la cheie a tarii catre autoritatile afgane, adica, in niciun caz, 31 decembrie 2014 nu este un termen la care, indiferent in ce situatie ar fi Afganistanul, noi ne luam militarii si plecam acasa. Deci, fortele NATO vor ramane pana cand Afganistanul este deplin securizat. Imbucurator este insa faptul ca, in ultimele sase luni, urmare a suplimentarii fortelor, urmare a adoptarii unor noi strategii militare, armatele NATO reusesc sa puna sub control teritoriul afgan. Daca va aduceti aminte in 2008, cand s-a facut pentru prima data solicitarea suplimentarii de trupe in Afganistan, sortii razboiului erau discutabili. Astazi, s-a constatat cu certitudine ca NATO, ISAF-ul controleaza situatia din Afganistan.”

Totodata, seful statului si-a exprimat satisfactia in ceea ce priveste rezultatul discutiilor din cadrul Consiliului NATO – Rusia, aratand ca „extrem de buna a fost ultima actiune a acestui summit, summit-ul NATO-Rusia. Va pot spune ca discutiile au fost extrem de deschise, inclusiv interventia noastra a vizat vecinatatea, securitatea noastra, dar si a statelor din vecinatatea noastra si ceea ce spun acasa sau in alte imprejurari am spus si avandu-l pe presedintele Medvedev in stanga mea, adica nevoia de solutionare legala din punct de vedere al dreptului international a problemei din Transnistria si a situatiei din Georgia, cu afirmatia clar facuta ca declaratiile de bune intentii trebuie confirmate prin fapte. Sigur, cooperarea cu Rusia este mult mai larga si nu se refera strict la Transnistria si Georgia. Rusia are o contributie importanta in Afganistan, acceptand tranzitul trupelor si al materialelor pentru trupele noastre din Afganistan pe teritoriul sau. Rusia a avut un rol deosebit in ultima perioada in cautarea unor solutii legate de Iran. Rusia este un partener cu care NATO si implicit Romania poate lucra in proiecte de securitate care vizeaza lupta antiterorista, lupta impotriva traficului de droguri si fiinte umane, lupta impotriva barateriei, lupta impotriva pirateriei in mare, deci sunt domenii in care Rusia coopereaza foarte bine cu NATO, implicit cu Romania, dar in vecinatatea noastra estica, la frontiera de est a Romaniei si a NATO, exista conflicte inghetate, in care Rusia are o responsabilitate consistenta si apelul meu a fost ca Rusia sa probeze in fapte declaratiile de bune intentii. Cam acestea sunt elementele care eu consider ca acum imediat trebuie aduse la cunostinta opiniei publice.”

De asemenea, in contextul Summit-ului NATO de la Lisabona, presedintele Traian Basescu a avut vineri, 19 noiembrie a.c., o intalnire bilaterala cu presedintele Republicii Polone, Bronisław Komorowski, iar sambata, 20 noiembrie a.c., o intalnire bilaterala cu presedintele Georgiei, Mihail Saakasvili.