Editorialul lunii octombrie
Impozitul minim a devenit deja istorie – de la 1 octombrie 2010 vorbim de el la trecut. Totusi nu putem sa nu remarcam ca acest impozit a fost o mostra de incoerenta in legiferarea unui impozit, in logica fiscala. Sa vedem insa despre ce e vorba. El a fost aplicabil de la 1 mai 2009, deci pentru anul 2009 a avut aplicabilitate 8 luni. A fost eliminat incepand cu 1 octombrie 2010, deci in anul 2010 a avut aplicabilitate 9 luni (aproape simetrie perfecta). Totusi modul cum el a actionat sau actioneaza pentru anul 2010 in vederea definitivarii impozitului pe profit ne arata ca acelasi impozit, de la un an la altul, devine de fapt alt impozit: fata de procedura definitivarii impozitului pe profit aferent primelor 9 luni ale anului 2010, cand impozitul minim are influenta doar asupra perioadei cat acesta a fost legiferat si actioneaza ca un impozit cu aplicare la nivel de an (sau mai bine zis 9 luni, ca nu a apucat Revelionul), procedura definitivarii impozitului pe profit pe anul 2009 a creat numeroase surprize creandu-ne impresia ca, in cele mai multe cazuri, el a actionat cam ca un impozit trimestrial, definitiv (cel putin asa a rezultat din sumele afisate de pdf-ul inteligent folosit la completarea declaratiei 101). Totusi, chiar daca el nu a fost in anul 2009 un impozit trimestrial definitiv (au fost si cazuri in care efectul lui nu respecta aceasta regula), ramane mai departe aspectul de incoerenta in legiferare: anul 2009 a fost considerat ca o singura perioada fiscala, fara a se face distinctie intre perioada 1 ianuarie 2009 – 30 aprilie 2009 si perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2009, pe cand anul 2010 este luat in calcul din punctul de vedere al impozitului pe profit ca reprezentand doua perioade fiscale. Oare pentru a exista o logica in impozitare nu trebuia sa fie aceleasi prevederi legislative (a nu se intelege ca noi consideram prevederile din 2009 ca fiind corecte, ci ca poate prevederile din 2010 trebuiau implementate de la inceput). Oricum, acestea sunt capcanele cand legiferarea fiscala nu urmareste o viziune, ci „mica carpeala”. Daca impozitul era eficient, dupa cum s-a considerat, se putea institui de la 1 ianuarie a anului N cu aplicabilitate pana la 31 decembrie a anului N+ …. Daca era doar nevoie de un impozit care sa mai aduca niste bani la buget (fara a cuantifica neaparat pierderile) se putea introduce pe 12 mai, elimina pe 15 iunie, reintroduce pe 23 august, din nou elimina si apoi reintroduce si eventual aveam cateva perioade fiscale intr-unul calendaristic, fiecare cu regulile ei.