Guvernul si-a angajat raspunderea in Parlament asupra Legilor salarizarii

Alocutiunea primului-ministru Emil Boc cu privire la angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice

Doamnelor si domnilor senatori si deputati, distinsi membri ai Guvernului, doamnelor si domnilor.
Guvernul se prezinta in fata dumneavoastra in vederea angajarii raspunderii asupra proiectului de Lege cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.
Timp de 20 de ani, niciun guvern nu a reusit sa vina in fata Parlamentului cu un proiect de lege care sa reglementeze, pe termen mediu si lung, salarizarea personalului platit din fonduri publice. Pentru prima data, in anul 2009, Guvernul a venit in fata Parlamentului si a reusit, prin votul dumneavoastra, rezultat in urma procedurii de asumare a raspunderii, sa adopte, pentru prima data in Romania, un proiect de lege cu privire la salarizarea personalului platit din fonduri publice. Acel proiect de lege a realizat o simplificare extraordinara a legislatiei, in materia salarizarii. Au existat peste 80 de acte normative care reglementau salarizarea personalului platit din fonduri publice si am reusit sa impunem o singura lege in acest sens. Legea din 2009, Legea 330, prevedea continuarea mecanismului de perfectionare a acestei legi, prin constituirea unei comisii care sa imbunatateasca continutul acesteia, si acest lucru s-a intamplat pe parcursul anului 2010. Constructia actului normativ, cu care venim astazi in fata dumneavoastra, constructia legii-cadru, s-a realizat in trei etape, pe parcursul anului 2010.
Prima etapa s-a desfasurat in perioada decembrie 2009-februarie 2010, cand au fost constituite, in baza Legii 330, structurile responsabile cu privire la perfectionarea Legii-cadru de salarizare, si anume s-a stabilit comisia bipartita, grupul de evaluatori, grupul de experti independenti si comisia interministeriala care a lucrat la imbunatatirea acestei legi.
Cea de-a doua etapa s-a desfasurat in perioada martie-mai 2010, cand s-au desfasurat activitatile specifice ale grupurilor tehnice, conform calendarului agreat cu Banca Mondiala. A avut loc evaluarea posturilor din esantionul selectat de expertii Bancii Mondiale si analiza datelor privind drepturile salariale din sectorul privat.
Cea de-a treia etapa s-a desfasurat in luna iunie 2010 si a fost o etapa de analiza a concluziilor rezultate din activitatea grupurilor de experti. De asemenea, tot in luna iunie 2010, au fost formulate propunerile expertilor Bancii Mondiale si, pe baza acestora si a observatiilor realizate pe marginea implementarii Legii 330, au fost formulate propunerile comisiei bipartite si redactat raportul. In baza acestor elemente de consultare, de dialog social, desfasurate in tot acest interval de timp, va voi prezenta, foarte pe scurt, cateva elemente din Legea-cadru. Includerea tuturor functiilor din sectorul bugetar in interiorul ierarhiei rezultate din evaluarea posturilor si gruparea acestora in cadrul structurii de 11 grade si sapte familii ocupationale pentru urmatoarele domenii: administratie, sanatate, invatamant si culte, justitie, cultura, diplomatie, aparare, ordine publica si securitate nationala, a fost primul obiectiv pe care legea a reusit sa-l realizeze, asa cum si l-a propus. In functie de cele sapte criterii amintite mai devreme, folosite in evaluarea posturilor din esantionul selectat de expertii Bancii Mondiale, se propune si crearea unei noi ierarhii a salariilor de baza, atat intre domeniile de activitate, cat si in cadrul aceluiasi domeniu.
In privinta grilei de salarizare, prin noul act normativ, propunem o grila, un raport intre salariul de baza minim si cel maxim, in sectorul bugetar, de 1 la 15. In cadrul noii grile, au fost stabilite 110 clase de salarizare, carora le corespund coeficienti de ierahizare la un pas de interval de 1.025. Astfel, a fost redus si numarul coeficientilor de ierarhizare, de la 164 la 110. Clasele de salarizare si coeficientii prevazuti in anexa pentru functiile de executie vor corespunde nivelului minim al fiecarei functii, la care se adauga cinci gradatii corespunzatoare transelor actuale de vechime in munca. Trecerea intr-o noua gradatie de vechime se va plati prin acordarea claselor de salarizare succesive, cele detinute de persoana incadrata pe functia de executie. Legea va reglementa si un aspect foarte aprig discutat si disputat in ultima perioada si anume situatia anumitor sporuri care au fost acordate sub forma unor sume compensatorii in anul 2010. Aceasta reglementare sa va realiza prin majorarea salariilor de baza cu cateva clase de salarizare succesive celei detinute. Astfel, coeficientul de ierarhizare prevazut de noua Lege pentru functia de auditor contine si sporuri pentru complexitatea muncii, iar pentru persoanele care exercita activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, salariul de baza detinut se majoreaza cu patru clase de salarizare succesive. Se fixeaza plafonul pentru sporuri, dupa cum urmeaza: suma sporurilor, compensatiilor, primelor si indemnizatiilor acordate cumulat, pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite, nu poate depasi 30% din suma salariilor de baza, a soldelor, salariilor, functiilor de baza sau a indemnizatiilor lunare de incadrare, dupa caz.
De asemenea, suma sporurilor, compensatiilor, primelor si indemnizatiilor individuale nu va depasi 30% din salariul de baza, salariul functie de baza, sau indemnizatia lunara de acordare. Guvernul poate aproba depasiri ale limitei de 30% pentru anumite categorii de personal si pentru conditii temporare de munca, care fac necesara acordarea unei plati suplimentare, cu respectarea limitei de maxim 30% pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite. Am sustinut intotdeauna ca absorbtia fondurilor europene este prioritate pentru Guvern. Aceasta credinta s-a transpus si in proiectul Legii-cadru, printr-o majorare cu pana la 25 de clase de salarizare suplimentare, aplicata la salariul de baza lunar, proportional cu timpul efectiv alocat, realizarile activitatilor pentru fiecare proiect cu fonduri europene. De aceste majorari va beneficia personalul din autoritatile administratiei publice centrale, structurilor din subordinea autoritatilor administratiei publice centrale si din institutiile publice locale, nominalizat in echipele de proiecte finantate din fonduri comunitare nerambursabile, post-aderare, precum si din imprumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile. Avem convingerea ca este o prevedere care va convinge oamenii din institutii sa sustina si sa scrie proiecte pentru care merita atat o implicare directa din perspectiva absorbtiei fondurilor europene, cat si din perspectiva stimularii financiare individuale. De asemenea, prin Legea-cadru se stabileste ca, prin contractele sau acordurile colective si individuale de munca, nu pot fi negociate salarii, sau alte drepturi de natura salariala, care excedeaza prevederilor Legii-cadru. Un alt aspect important, pe care doresc sa-l subliniez, este faptul ca salarizarea personalului autoritatilor si institutiilor publice care si-au schimbat regimul de finantare din institutii finantate integral din venituri proprii, in institutii finantate integral sau partial de la bugetul de stat se va realiza potrivit prevederilor contractelor colective de munca legal incheiate pana la implinirea termenului pentru care au fost incheiate, in limita cheltuielilor de personal aprobate.
Distinsi colegi, am prezentat, foarte pe scurt, cateva detalii tehnice despre continutul acestei legi. In incheiere, as vrea sa raspund si la o intrebare care preocupa opinia publica: ‘de ce avem doua legi ale salarizarii?’. Avem, pe de o parte, Legea-cadru, despre care am vorbit in acest moment, si Legea de salarizare pentru anul 2011 a personalului platit din fonduri publice. Legea-cadru stabileste ierarhia profesiilor si coeficientii de ierarhizare pentru fiecare categorie profesionala din Romania pe baza expertizei realizate de corpul de experti care a lucrat la realizarea acestei legi in limita 1-15.
Fiecarei clase de salarizare, evident, ii corespunde un anumit nivel salarial. Daca s-ar realiza aplicarea integrala, incepand cu anul 2011, a grilei de salarizare din legea-cadru, am avea nevoie de 54 de miliarde de lei, repet, 54 de miliarde de lei noi ar fi necesari pentru a se putea aplica, in integralitate, legea-cadru, cu toate prevederile ei. Din nefericire, aceste resurse financiare nu exista astazi. Romania, astazi, poate sa ofere, personalului platit din fonduri publice, 39 de miliarde de lei. In concluzie, avem nevoie de o lege, pentru anul 2011, care sa stabileasca exact cat se poate oferi, in acest context, personalului bugetar, iar legea de salarizare pentru 2011 spune foarte clar ca se pot oferi 39 de miliarde de lei. Ce inseamna asta? O recuperare din salariul diminuat in luna iulie, o recuperare de 15%. Va mai spun inca un lucru: daca ar fi sa se aplice in integralitate legea-cadru, cu coeficientii stabiliti de ea, ar insemna o crestere cu 44,6%, a fondului de salarii, fata de cel existent. Noi, din cei 44,6%, oferim astazi 15%, ca si crestere. Atat isi poate permite Romania astazi. Atat are, ca urmare a procesului de restructurare si a masurilor de reforma, pe care le-am facut in vederea pregatirii cresterii economice. Anul 2011 ne va aduce o crestere economica de cel putin 1,5% – 2%. Asta inseamna ca, pentru anul 2012, vom putea vorbi de alte majorari salariale. Dar, asa cum am spus de la inceput, nu vrem sa mai vindem romanilor iluzii. Nu ne putem permite sa cheltuim mai mult decat avem. Cheltuim atat cat producem, iar in urma orientarii banilor, spre investitii, vor fi mult mai multe resurse financiare, la dispozitia noastra, in 2011, in 2012, pentru a se asigura o crestere sanatoasa si cu acoperire a salariilor, pensiilor, si a celorlalte drepturi si obligatii sociale ale statului. Din nefericire, ceea ce s-a intamplat in 2008 a fost ca s-a promis fara acoperire. S-au dat lucruri, care n-au avut sustinere financiara in economie, s-au irosit banii, pe consum si pe pomeni electorale, si s-a lasat tara cu un deficit urias, de 5,5%, cheltuindu-se si resursele bugetare, pe care tara le mai avea in fondul de dezvoltare, si ma refer aici la cheltuirea celor aproape patru miliarde de euro, din vanzarea Bancii Comerciale Romane, bani cu care s-a finantat deficitul pentru anul 2008, de 5,2%, al guvernului care a condus, atunci, aceasta tara. Acum, nu mai este timpul sa ne intoarcem in trecut. E timpul sa dam o perspectiva si un viitor acestei tari, dar vrem sa dam un viitor, care sa fie cert, sigur si cu acoperire in ceea ce producem. Vremea iluziilor si a populismelor a trecut. Chiar daca aceste masuri au fost si inca sunt dureroase, pentru foarte multi dintre romani – si eu inteleg poate cel mai bine acest lucru, pentru ca stiu cum arata problemele romanilor. La fel de bine cunoasteti si dumneavoastra, in calitate de parlamentari, faptul ca, inca, romanii traverseaza o perioada dificila, o perioada grea, dar, tot acest sacrificiu, pe care l-am facut si inca il facem, va avea, ca finalitate, cresterea economica a Romaniei, in 2011, si evitarea oricaror derapaje, in 2011 si in anii urmatori, a tarii, daca ceea ce a facut se continua si se consolideaza. Acest vis e cel mai important mesaj, pe care trebuie sa-l stie cetatenii romani, ca aceste sacrificii, facute in ultimii doi ani, au fost si vor avea efecte in anii urmatori.
Romania nu va intra in pericole financiare, asa cum tari cu nume, din Uniunea Europeana, din zona euro, sunt in derapaje majore. Daca facem acum aceste lucruri, vom evita derapajele, din viitor. De fapt, acum, ne dam o polita de asigurare, prin masurile pe care le propunem. Masuri ponderate, rationale, ca, in viitor, nu vom avea probleme, iar ceea ce platim are acoperire in productivitatea muncii, in crestere economica si ceea ce produce aceasta tara. Iar banii, imprumutati pentru acoperirea deficitului bugetar de 4,4%, sunt, cu preponderenta, orientati spre acele investitii si locuri de munca, ce aduc dezvoltare. Inca o data, inchei cu ceea ce am inceput: anul 2010 a fost anul constrangerilor bugetare majore, anul 2011 va fi anul dezvoltarii, al cresterii economice sanatoase, si acel an care ne va permite sa consolidam aceste reforme dureroase, dar corecte, cu Romania, pentru a-i da un viitor temeinic, acestei tari. In aceste conditii, doamnelor si domnilor, permiteti-mi ca, in finalul interventiei mele, in temeiul Articolului 114, din Constitutia Romaniei, sa declar faptul ca Guvernul isi angajeaza raspunderea asupra proiectului de lege-cadru, privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice. Va multumesc!

*
*      *

Alocutiunea premierului Emil Boc cu privire la angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind salarizarea, in anul 2011, a personalului platit din fonduri publice
Doamna presedinte a Camerei Deputatilor, doamnelor si domnilor senatori si deputati, distinsi membrii ai Guvernului,
Va multumesc pentru faptul ca ati acceptat includerea pe ordinea de zi, astazi, dezbaterea solicitata de guvern cu privire la proiectul de lege privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice.
Proiectul de lege este unul extrem de complex si vine in fata dumneavoastra sa rezolve o problema scadenta a societatii romanesti, o problema legata de salarizarea personalului platit din fonduri publice.
Inainte de a intra in cateva consideratii de natura tehnica permiteti-mi sa fac cateva consideratii de natura generala. Daca anul 2010 a fost anul constrangerilor bugetare, anul 2011 va fi anul dezvoltarii, al cresterii economice si al consolidarii reformelor structurale ale statului. In cadrul acestor reforme un loc extrem de important il ocupa Legea salarizarii personalului platit din fonduri publice. Pentru anul 2011, pe componenta salarizarii personalului platit din fonduri publice, cel mai important mesaj pe care il avem este acela ca se realizeaza o majorare cu 15% a salariilor in raport cu cele obtinute in luna octombrie sau, altfel spus, se recupereaza 15% din salariul diminuat in luna iulie a anului 2010. Acest lucru este posibil in Romania datorita a doua componente. Pe de-o parte datorita faptului ca in anul 2011 avem o salarizare pentru 1.290.000 de bugetari, asta inseamna ca Romania a realizat o reforma a sistemului bugetar in sensul ca, daca in 2008, in decembrie, erau 1.398.000 de bugetari, in 2011 avem prevazuti in buget de stat spre finantare, bani pentru 1.290.000 de bugetari. Acest lucru a fost posibil datorita procesului de restructurare pe care Guvernul l-a avut in vedere pe parcursul anului 2010, o parte dintre proceduri fiind finalizate, alte proceduri sunt in derulare, alte urmeaza sa se finalizeze la inceputul anului 2011. Datele oficiale din 30 octombrie 2010 ne aratau ca, in Romania, existau 1.291.000 de bugetari, iar procedurile de reorganizare sunt in continuare in derulare.
Sumele de bani prevazute in buget sunt de 39 de miliarde de lei pentru acoperirea cresterii cu 15% a salariilor personalului bugetar. De aceea spun ca aceasta lege este extrem de importanta pentru ceea ce inseamna 1.290.000 de bugetari din Romania care, incepand cu anul viitor, vor avea un salariu mai mare cu 15% raportat la ceea ce primesc in momentul de fata.
Cateva consideratii acum de natura tehnica, si nu voi insista pe foarte multe aspecte intrucat dumneavoastra aveti legea la indemana pentru a o consulta si a o analiza in detaliu. Incepand cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de baza, astfel cum au fost acordate personalului platit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreaza cu 15%, care reprezinta un procent de recuperare partiala a diminuarii de 25% operate incepand cu luna iulie a acestui an. Cu aceeasi data, cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, astfel cum au fost acordate personalului platit din fonduri publice, pentru luna octombrie 2010, se majoreaza cu 15%, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii. Cuantumul brut al acestor drepturi se va stabili in anul 2011 tinandu-se seama de gradul sau treapta profesionala, vechimea in munca, vechimea in functie, sau, dupa caz, in specialitate, dobandite in conditiile legii pana la 31 decembrie 2010.
De asemenea, de la data reincadrarii, am reglementat introducerea in salariul de baza a sporurilor stabilite prin legi sau hotarari ale guvernului necuprinse in Legea cadru 330/2009 si care au fost acordate in anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, dupa caz, ca sporuri, fara ca prin acordarea lor sa conduca la cresteri salariale, altele decat cele prevazute de prezenta lege.
Pentru personalul militar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul Administratiei Penitenciare se majoreaza valoarea soldei lunare a salariului lunar, astfel incat, majorarea cotei contributiei lunare de asigurari sociale de stat stabilita prin legea care reglementeaza sistemul unitar de pensii publice sa nu conduca la diminuarea venitului net realizat lunar din solde, salarii, de aceste categorii de personal. Cu alte cuvinte, prin faptul ca incepand cu 2011, in urma aplicarii legii pensiilor, pensionarii din domeniul militar, functionarii publici cu statut special, politistii, platesc contributii de asigurari sociale, cu acea contributie, cu care ei vin la bugetul asigurarilor sociale se majoreaza solda, sau indemnizatia pe care o primesc sau salariul corespunzator astfel incat acesta sa nu fie diminuat. Pentru ca, asa cum stiti, prin legea care vizeaza reforma sistemului de pensii publice din Romania, am impus principiul contributivitatii ca principiu de baza al obtinerii veniturilor din pensii.
De asemenea, aceasta lege mentioneaza faptul ca munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus, de sarbatori legale, si in celelalte zile in care in conformitate cu reglementarile in vigoare nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa cu timp liber corespunzator.
In bugetele pe anul 2011 ale institutiilor publice centrale si locale, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii infiintate pe langa institutiile publice, nu se prevad sume pentru acordarea de tichete cadou sau de tichete de vacanta.
Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru personalul care beneficiaza de drepturi banesti acordate din fondurile constituite in temeiul Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 din Codul de Procedura Fiscala, salariile de baza se calculeaza prin includerea in acestea a nivelului mediu al acestor drepturi banesti aferente lunii octombrie 2010 pentru fiecare functie publica pe categorii, clase si grade profesionale, respectiv pentru fiecare functie contractuala in functie de nivelul studiilor, pe grade sau trepte profesionale.
Distinsi deputati si senatori,
Acestea sunt, in esenta, principalele prevederi ale legii de salarizare a personalului platit din fonduri publice pentru anul 2011. In concluzie, 39 de miliarde de RON, bani alocati pentru plata personalului bugetar, o crestere cu 15% in raport cu ceea ce au primit bugetarii in luna octombrie sau o recuperare de 15% din salariul diminuat in luna iulie a anului 2010.
Spun asta pentru ca am venit in fata Parlamentului, distinsi reprezentanti ai forului legislativ, am venit aici sa nu vindem iluzii. Am venit sa spunem foarte clar ceea ce Romania poate face in momentul de fata pentru a pregati cresterea economica, a consolida reformele structurale si pentru a avea resurse de dezvoltare, pentru investitii si locuri de munca. Esenta intregului proces de reforma a statului pe care l-am derulat si il derulam este aceea de a cheltui atat cat producem, atat cat isi poate permite Romania, iar banii pe care ii imprumutam sa fie orientati spre cheltuieli cu investitiile si locurile de munca.
Vreau sa stiti ca si in aceste conditii, in 2011, Romania va avea un deficit bugetar de 4,4% din PIB. Dar in cadrul acestui deficit bugetar am realizat o justa si corecta alocare a resurselor intre cheltuielile de consum si cheltuielile cu investitiile si locurile de munca. Cu alte cuvinte, incet dar sigur, tara se indreapta spre un model de crestere bazat pe investitii, pe noi locuri de munca, bazat pe atragere de fonduri europene si mai putin pe consum si imprumut, asa cum am avut modelul de crestere economica in anul 2008, in special, si in 2007.
De aceea, in temeiul articolului 114 din Constitutia Romaniei, Guvernul isi angajeaza raspunderea asupra proiectului de lege privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice.

Sursa: Guvernul Romaniei