Catre interoperabilitatea serviciilor publice europene
Comisia Europeana a adoptat o initiativa ce are ca scop sa incurajeze administratiile publice din intreaga UE sa valorifice la maximum potentialul social si economic al tehnologiilor informatiei si comunicatiilor. Comunicarea intitulata „Catre interoperabilitatea serviciilor publice europene” urmareste sa stabileasca o abordare comuna pentru administratiile publice ale statelor membre, pentru a ajuta cetatenii si agentii economici sa profite pe deplin de piata unica a UE. Pentru a putea utiliza intregul potential al pietei unice, cetatenii trebuie deseori sa prezinte sau sa obtina informatii sau documente de care au nevoie pentru a lucra, studia sau calatori in UE si sa le transmita administratiilor publice din alt stat membru. Agentii economici se confrunta cu o realitate similara. De aceea, este vital ca administratiile sa ofere servicii transfrontaliere eficiente si eficace de tip e-guvernare, astfel cum se reflecta in Planul de actiune privind guvernarea electronica adoptat recent de Comisie (v. IP/10/1718), in conformitate cu Agenda digitala pentru Europa (v. IP/10/581, MEMO/10/199 si MEMO/10/200). Necesitatea unei interoperabilitati efective reprezinta un element central al agendei digitale, una dintre initiativele emblematice din cadrul strategiei Europa 2020. Comunicarea Comisiei introduce atat Strategia europeana de interoperabilitate, cat si Cadrul european de interoperabilitate, care trebuie sa ghideze politica in domeniul TIC a organismelor publice din intreaga Uniune.
Maroš Šefčovič, vicepresedinte al Comisiei, a declarat: „Uniunea Europeana inseamna cooperare pentru crearea unui mediu in care cetatenii si agentii economici sa poata prospera. Administratiile publice europene trebuie sa dea un exemplu prin colaborarea lor. Aceasta nu se poate intampla in lipsa unei interoperabilitati reale si eficace intre administratiile publice de la toate nivelurile.”
Provocarile serviciilor publice europene electronice
Din ce in ce mai multi cetateni si agenti economici fac uz de libertatile oferite de piata unica europeana. Cu toate acestea, cetatenii sunt deseori obligati sa contacteze sau chiar sa se deplaseze pana la administratiile publice straine pentru a furniza sau obtine informatiile sau documentele care le sunt necesare pentru a munci, studia sau calatori in interiorul UE. Acelasi principiu se aplica agentilor economici care doresc sa se stabileasca in mai mult de un stat membru.
Pentru a depasi aceste constrangeri (asa-numitele „e-bariere”), administratiile publice ar trebui sa poata face schimb de informatii necesare si sa coopereze in vederea furnizarii de servicii publice transfrontaliere. Pentru aceasta, trebuie sa se asigure interoperabilitatea administratiilor publice.
Multe administratii publice din statele membre intreprind deja masuri de imbunatatire a interoperabilitatii serviciilor publice la nivel national, regional si local, insa, daca statele membre si Comisia nu actioneaza impreuna, interoperabilitatea la nivelul UE va ramane in urma. Din acest motiv, in ultimii ani Comisia a elaborat o strategie comuna si a construit un cadru comun impreuna cu statele membre.
Serviciile publice europene vor fi adesea rezultatul reunirii unor servicii publice existente furnizate la diferite niveluri de administratie in statele membre. Crearea de servicii publice europene va fi posibila numai daca aceste servicii publice sunt concepute luand in considerare cerintele de interoperabilitate.
Catre interoperabilitatea serviciilor publice europene
In cadrul Agendei digitale pentru Europa, Comisia s-a angajat sa adopte o comunicare prin care sa introduca Strategia europeana de interoperabilitate (SEI) si Cadrul european de interoperabilitate (CEI) – doua documente-cheie care promoveaza interoperabilitatea in randul administratiilor publice.
Beneficiarii directi ai acestei actiuni sunt administratiile publice ale statelor membre si serviciile Comisiei Europene, care isi vor spori eficienta prin instituirea de servicii publice europene si vor deveni mai constiente de riscul crearii unor noi bariere electronice daca opteaza pentru solutii de servicii publice care nu sunt interoperabile la nivelul UE. Cetatenii si agentii economici vor beneficia de servicii publice europene de mai buna calitate in viata de zi cu zi atunci cand doresc sa isi extinda activitatile profesionale sau de agrement dincolo de granitele tarii lor de resedinta.
Atat SEI, cat si CEI recunosc ca interoperabilitatea prezinta mai multe dimensiuni: juridica, organizationala, semantica si tehnica. Toate acestea sunt importante, insa, datorita internetului si activitatii organismelor de standardizare si a altor organizatii, s-au facut deja progrese semnificative in domeniul interoperabilitatii tehnice, asigurand asadar caracterul deschis, promovand capacitatea de reutilizare si incurajand concurenta.
Strategia europeana de interoperabilitate va ajuta la focalizarea eforturilor UE printr‑o organizare corespunzatoare a guvernantei si prin politici si initiative comune avand ca scop crearea mediului necesar pentru un schimb de informatii de incredere intre administratiile publice.
Cadrul european de interoperabilitate deschide calea utilizarii de catre administratiile publice din UE a unei abordari comune, prin adoptarea de principii directoare care sa permita o colaborare reala intre administratiile publice, modernizand si rationalizand in acelasi timp sistemele acestora pentru a spori in mod rentabil capacitatea lor de a furniza servicii publice de inalta calitate.
Comisia Europeana invita statele membre sa continue sa colaboreze pentru a asigura alinierea eforturilor lor separate de realizare a interoperabilitatii serviciilor publice si sa ia in considerare dimensiunea europeana inca din stadiul incipient al dezvoltarii oricarui serviciu public care ar putea face parte in viitor din serviciile publice europene.
Pentru a facilita aceasta colaborare, s-a propus un model conceptual complet nou pentru serviciile publice europene. Acest model va permite identificarea barierelor in calea implementarii unor asemenea servicii in viitor, precum si a factorilor care faciliteaza aceasta implementare.
Sursa: Comisia Europeana
