Legea nr. 215/2010 privind aderarea Romaniei la Conventia internationala pentru simplificarea si armonizarea regimurilor vamale, adoptata la Kyoto la 18 mai 1973, si la Protocolul de modificare a Conventiei internationale pentru simplificarea si armonizarea regimurilor vamale, adoptat la Bruxelles la 26 iunie 1999
In M. Of. nr. 865 din 23 decembrie 2010 a fost publicata Legea nr. 215/2010 privind aderarea Romaniei la Conventia internationala pentru simplificarea si armonizarea regimurilor vamale, adoptata la Kyoto la 18 mai 1973, si la Protocolul de modificare a Conventiei internationale pentru simplificarea si armonizarea regimurilor vamale, adoptat la Bruxelles la 26 iunie 1999.
Din cuprins:
ART. 1
Romania adera la Conventia internationala pentru simplificarea si armonizarea regimurilor vamale, adoptata la Kyoto la 18 mai 1973.
ART. 2
Romania adera la Protocolul de modificare a Conventiei internationale pentru simplificarea si armonizarea regimurilor vamale, din anul 1973, adoptat la Bruxelles la 26 iunie 1999.
PROTOCOL
de modificare a Conventiei internationale pentru simplificarea si armonizarea regimurilor vamale, adoptat la Bruxelles la 26 iunie 1999
Partile contractante la Conventia internationala pentru simplificarea si armonizarea regimurilor vamale, adoptata la Kyoto la 18 mai 1973 si intrata in vigoare la 25 septembrie 1974, denumita in continuare conventia, incheiata sub auspiciile Consiliului de Cooperare Vamala, denumit in continuare Consiliul,
avand in vedere faptul ca, in vederea atingerii obiectivelor care vizeaza:
– eliminarea diferentelor dintre regimurile vamale si practicile vamale ale partilor contractante care pot impiedica comertul international si alte schimburi internationale;
– sa raspunda nevoilor comertului international si ale controlului vamal in ceea ce priveste facilitarea, simplificarea si armonizarea regimurilor si a practicilor vamale;
– sa asigure stabilirea unor standarde adecvate in domeniul controlului vamal; si
– sa permita administratiei vamale sa faca fata schimbarilor majore care au intervenit in domeniul comertului si in cadrul metodelor si tehnicilor administrative,
conventia trebuie modificata,
avand in vedere faptul ca, de asemenea, conventia modificata:
– trebuie sa garanteze ca principiile fundamentale care reglementeaza aceasta simplificare si armonizare au un caracter obligatoriu pentru partile contractante la conventie;
– trebuie sa permita administratiei vamale sa instituie proceduri eficiente, sustinute de metode de control adecvate si eficiente; si
– va permite atingerea unui nivel inalt de simplificare si de armonizare a regimurilor si practicilor vamale, ceea ce constituie un obiectiv esential al Consiliului, aducand astfel o contributie majora la facilitarea comertului international,
convin dupa cum urmeaza:
ART. 1
Preambulul si articolele conventiei se modifica in conformitate cu textul din apendicele I la prezentul protocol.
ART. 2
Anexele la conventie se inlocuiesc cu anexa generala din apendicele II si cu anexele specifice din apendicele III*) la prezentul protocol.
————
*) Decizia privind aderarea la anexele specifice revizuite, cuprinse in apendicele III la prezentul protocol, va interveni ulterior, conform Deciziei Consiliului Uniunii Europene din 17 martie 2003 privind aderarea Comunitatii Europene la Protocolul de modificare a Conventiei internationale pentru simplificarea si armonizarea regimurilor vamale (Conventia Kyoto).
ART. 3
(1) Orice parte contractanta la conventie isi poate exprima consimtamantul de a fi parte la prezentul protocol, inclusiv la apendicele I si II:
a) semnandu-l fara rezerva ratificarii;
b) depunand un instrument de ratificare dupa semnarea protocolului sub rezerva ratificarii; sau
c) aderand la protocol.
(2) Prezentul protocol este deschis pana la 30 iunie 2000 pentru semnarea de catre partile contractante la conventie, la sediul Consiliului din Bruxelles. Dupa aceasta data, prezentul protocol va fi deschis pentru aderare.
(3) Prezentul protocol, inclusiv apendicele I si II, intra in vigoare la 3 luni de la data la care 40 de parti contractante au semnat protocolul, fara rezerva ratificarii, sau au depus instrumentele de ratificare ori de aderare.
(4) Dupa ce 40 de parti contractante si-au exprimat consimtamantul de a fi parte la prezentul protocol, in conformitate cu alin. (1), o parte contractanta la conventie accepta modificarile aduse conventiei numai devenind parte la prezentul protocol. Prezentul protocol intra in vigoare pentru partea contractanta vizata la 3 luni dupa ce l-a semnat fara rezerva ratificarii sau dupa ce a depus un instrument de ratificare ori de aderare.
ART. 4
In momentul in care isi exprima consimtamantul de a fi parte la prezentul protocol, o parte contractanta la conventie poate accepta una/unul sau mai multe dintre anexele specifice ori dintre capitolele acestora prevazute in apendicele III, informand secretarul general al Consiliului cu privire la aceasta acceptare, precum si cu privire la practicile recomandate fata de care a emis rezerve.
ART. 5
Dupa intrarea in vigoare a prezentului protocol, secretarul general al Consiliului nu accepta niciun instrument de ratificare sau de aderare la conventie.
ART. 6
In cadrul relatiilor dintre partile la prezentul protocol, prezentul protocol si apendicele sale se substituie conventiei.
ART. 7
Secretarul general al Consiliului este depozitarul prezentului protocol si isi asuma responsabilitatile prevazute in art. 19 din apendicele I la prezentul protocol.
ART. 8
Prezentul protocol va fi deschis pentru semnare de catre partile contractante la conventie, la sediul Consiliului din Bruxelles, de la 26 iunie 1999.
ART. 9
In conformitate cu art. 102 din Carta Organizatiei Natiunilor Unite, prezentul protocol si apendicele sale vor fi inregistrate la Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite, la cererea secretarului general al Consiliului.
APENDICELE I
la protocol
CONVENTIA INTERNATIONALA
pentru simplificarea si armonizarea regimurilor vamale
(modificata)
PREAMBUL
Partile contractante la prezenta conventie, intocmita sub auspiciile Consiliului de Cooperare Vamala,
depunand eforturi pentru a elimina diferentele dintre regimurile si practicile vamale ale partilor contractante, care pot obstructiona comertul international si alte schimburi internationale,
dorind sa aduca o contributie eficienta la dezvoltarea comertului si a acestor schimburi prin simplificarea si armonizarea regimurilor si a practicilor vamale si prin favorizarea cooperarii internationale,
constatand ca avantajele semnificative determinate de facilitarea comertului international pot fi obtinute fara a aduce atingere standardelor care reglementeaza in mod normal controlul vamal,
recunoscand faptul ca simplificarea si armonizarea se pot realiza in special prin aplicarea principiilor expuse in continuare:
– punerea in aplicare a unor programe in vederea modernizarii constante a regimurilor si practicilor vamale si a ameliorarii eficientei si randamentului acestora;
– aplicarea regimurilor si practicilor vamale in mod previzibil, coerent si transparent;
– punerea la dispozitia partilor interesate a tuturor informatiilor necesare privind actele cu putere de lege, normele administrative, regimurile si practicile vamale;
– adoptarea tehnicilor moderne, cum ar fi sistemele de management al riscurilor si controalele prin audit, precum si utilizarea pe scara cat mai larga a tehnologiei informatiei;
– cooperarea, daca este cazul, cu celelalte autoritati nationale, cu alte autoritati vamale si cu mediile comerciale;
– punerea in aplicare a standardelor internationale relevante;
– deschiderea, pentru partile vatamate, a unor cai de recurs administrative si judiciare usor accesibile,
convinse de faptul ca un instrument international care reia obiectivele si principiile de mai sus, pe care partile contractante se angajeaza sa le puna in aplicare, poate determina un grad inalt de simplificare si de armonizare a regimurilor si practicilor vamale, ceea ce constituie unul dintre scopurile principale ale Consiliului de Cooperare Vamala, aducand astfel o contributie majora la facilitarea comertului international,
convin dupa cum urmeaza:
CAPITOLUL I
Definitii
ART. 1
In sensul prezentei conventii, se definesc urmatorii termeni:
a) standard: o dispozitie a carei punere in aplicare se considera a fi necesara pentru armonizarea si simplificarea regimurilor si practicilor vamale;
b) standard tranzitoriu: un standard din anexa generala, pentru care se acorda un termen mai lung de punere in aplicare;
c) practica recomandata: o dispozitie dintr-o anexa specifica, recunoscuta ca fiind un progres in calea armonizarii si simplificarii regimurilor si practicilor vamale si a carei aplicare pe scara cat mai larga este recomandata;
d) legislatie nationala: actele cu putere de lege, normele administrative si alte masuri impuse de o autoritate competenta a unei parti contractante si aplicabile pe intregul teritoriu al partii contractante in cauza sau tratatele in vigoare care angajeaza partea respectiva;
e) anexa generala: totalitatea dispozitiilor aplicabile tuturor regimurilor si practicilor vamale mentionate de prezenta conventie;
f) anexa specifica: o serie de dispozitii aplicabile unuia sau mai multor regimuri si practici vamale mentionate de prezenta conventie;
g) directive: o serie de explicatii ale dispozitiilor anexei generale, anexelor specifice si ale capitolelor acestora, care indica anumite linii de conduita ce pot fi urmate pentru aplicarea standardelor, standardelor tranzitorii si a practicilor recomandate si care precizeaza practicile recomandate, precum si exemple de facilitati mai mari recomandate;
h) comitet tehnic permanent: comitetul tehnic permanent al Consiliului;
i) Consiliu: organizatia infiintata prin Conventia de instituire a unui Consiliu de Cooperare Vamala, incheiata la Bruxelles la 15 decembrie 1950;
j) uniune vamala sau economica: o uniune constituita si formata din statele care au competenta de a adopta propriile reglementari obligatorii pentru aceste state in domeniile vizate de prezenta conventie si de a decide, conform procedurilor lor interne, semnarea sau ratificarea prezentei conventii ori aderarea la aceasta.
CAPITOLUL II
Sfera de aplicare si structura
Sfera de aplicare a conventiei
ART. 2
Fiecare parte contractanta se angajeaza sa promoveze simplificarea si armonizarea regimurilor vamale si, in acest scop, sa se conformeze, in conditiile prevazute de prezenta conventie, standardelor, standardelor tranzitorii si practicilor recomandate care fac obiectul anexelor la prezenta conventie. Cu toate acestea, fiecare parte contractanta poate acorda facilitati mai mari decat cele prevazute in conventie, iar fiecarei parti contractante i se recomanda sa acorde astfel de facilitati in cea mai mare masura posibila.
ART. 3
Dispozitiile prezentei conventii nu aduc atingere aplicarii legislatiei nationale in ceea ce priveste interdictiile sau restrictiile privind marfurile supuse unui control vamal.
Structura conventiei
ART. 4
(1) Conventia contine un cuprins, o anexa generala si anexe specifice.
(2) Anexa generala si fiecare anexa specifica la prezenta conventie sunt formate din capitole care constituie o subdiviziune a anexei si contin:
a) definitii; si
b) standarde, dintre care unele, cuprinse in anexa generala, sunt tranzitorii.
(3) Fiecare anexa specifica contine, de asemenea, practici recomandate.
(4) Fiecare anexa este insotita de directive ale caror texte nu sunt obligatorii pentru partile contractante.
ART. 5
In sensul prezentei conventii, anexele specifice si capitolele acestora in vigoare pentru o parte contractanta se considera ca facand parte integranta din conventie si, in ceea ce priveste partea contractanta vizata, orice trimitere la conventie se considera ca facand trimitere, de asemenea, la aceste anexe si capitole.
CAPITOLUL III
Administrarea conventiei
Comitetul de gestionare
ART. 6
(1) Se instituie un comitet de gestionare pentru a examina punerea in aplicare a prezentei conventii si a studia orice masura care are scopul de a asigura o interpretare si o aplicare uniforma a acesteia, precum si orice modificare propusa.
(2) Partile contractante sunt membre ale Comitetului de gestionare.
(3) Administratia competenta a oricarei entitati care, in sensul art. 8, indeplineste conditiile necesare pentru a deveni parte contractanta la prezenta conventie sau a oricarui membru al Organizatiei Mondiale a Comertului poate asista la sedintele Comitetului de gestionare in calitate de observator. Statutul si drepturile acestor observatori sunt definite printr-o decizie a Consiliului. Drepturile mentionate anterior nu se pot exercita inainte de intrarea in vigoare a deciziei.
(4) Comitetul de gestionare poate invita reprezentanti ai organizatiilor internationale, guvernamentale si neguvernamentale sa asiste la sedintele Comitetului de gestionare in calitate de observatori.
(5) Comitetul de gestionare:
a) recomanda partilor contractante:
(i) modificarile care trebuie aduse corpului prezentei conventii;
(ii) modificarile care trebuie aduse anexei generale, anexelor specifice si capitolelor acestora, adaugarea unor capitole noi la anexa generala; si
(iii) adaugarea de noi anexe specifice si de noi capitole la anexele specifice;
b) poate decide sa modifice practicile recomandate sau sa includa noi practici recomandate in anexele specifice ori in capitolele acestora, in conformitate cu art. 16;
c) planifica punerea in aplicare a dispozitiilor prezentei conventii in conformitate cu art. 13 alin. (4);
d) efectueaza revizuiri si actualizari ale directivelor;
e) ia in considerare orice alta problema care este supusa atentiei sale in legatura cu prezenta conventie;
f) informeaza comitetul tehnic permanent si Consiliul cu privire la deciziile sale.
(6) Administratiile competente ale partilor contractante comunica secretarului general al Consiliului propunerile mentionate la alin. (5) lit. a), b), c) sau d) si motivele care le justifica, precum si cererile de inscriere a punctelor pe ordinea de zi a sedintelor Comitetului de gestionare. Secretarul general al Consiliului aduce propunerile de modificari la cunostinta administratiilor competente ale partilor contractante si a observatorilor mentionati la alin. (2), (3) si (4).
(7) Comitetul de gestionare se reuneste cel putin o data pe an. Comitetul isi alege anual presedintele si vicepresedintele. Secretarul general al Consiliului distribuie invitatia si proiectul de ordine de zi administratiilor competente ale partilor contractante si observatorilor mentionati la alin. (2), (3) si (4) cu cel putin 6 saptamani inainte de sedinta Comitetului de gestionare.
(8) In cazul in care o decizie nu se poate lua prin consens, problemele inaintate Comitetului de gestionare se supun votului partilor contractante prezente. Propunerile facute in conformitate cu alin. (5) lit. a), b) sau c) din prezentul articol se aproba cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate. Comitetul de gestionare decide asupra tuturor celorlalte probleme cu majoritatea voturilor exprimate.
(9) In cazul aplicarii art. 8 alin. (5) din prezenta conventie, uniunile vamale sau economice care sunt parti contractante dispun, in caz de vot, doar de un numar de voturi egal cu numarul total de voturi care pot fi acordate membrilor acestora care sunt parti contractante.
(10) Comitetul de gestionare adopta un raport inainte de inchiderea sedintei. Acest raport se transmite Consiliului, precum si partilor contractante si observatorilor mentionati la alin. (2), (3) si (4).
(11) In absenta dispozitiilor specifice la prezentul articol, se aplica regulamentul de procedura al Consiliului, cu exceptia cazului in care Comitetul de gestionare decide altfel.
ART. 7
In sensul votului din cadrul Comitetului de gestionare, se voteaza separat pe fiecare anexa specifica si fiecare capitol al unei anexe specifice.
a) Fiecare parte contractanta are competenta de a vota cu privire la aspecte legate de interpretarea, aplicarea si modificarea cuprinsului si anexei generale ale conventiei.
b) In ceea ce priveste problemele referitoare la o anexa specifica sau la un capitol al unei anexe specifice deja in vigoare, au competenta de a vota numai partile contractante care au acceptat anexa in cauza sau capitolul in cauza.
c) Fiecare parte contractanta are competenta de a vota cu privire la proiecte de noi anexe specifice sau de noi capitole ale unei anexe specifice.
CAPITOLUL IV
Partea contractanta
Ratificarea conventiei
ART. 8
(1) Orice membru al Consiliului sau orice membru al Organizatiei Natiunilor Unite ori al institutiilor sale specializate poate deveni parte contractanta la prezenta conventie:
a) semnand-o, fara rezerva ratificarii;
b) depunand un instrument de ratificare dupa semnarea sub rezerva ratificarii; sau
c) aderand la aceasta.
(2) Prezenta conventie este deschisa pentru semnare de catre membrii mentionati la alin. (1) pana la 30 iunie 1974 la sediul Consiliului, la Bruxelles. Dupa aceasta data, ea va fi deschisa pentru aderarea acestor membri.
(3) Fiecare parte contractanta precizeaza, in momentul semnarii sau ratificarii prezentei conventii ori al aderarii la aceasta, anexa sau anexele specifice ori capitolele acestora pe care le accepta. Fiecare parte contractanta poate notifica ulterior depozitarul cu privire la acceptarea uneia sau mai multor alte anexe specifice ori capitole ale acestora.
(4) Partile contractante care accepta o noua anexa specifica sau un nou capitol al unei anexe specifice notifica acest fapt depozitarului, in conformitate cu alin. (3) din prezentul articol.
(5) a) Orice uniune vamala sau economica poate deveni, in conformitate cu dispozitiile alin. (1), (2) si (3) din prezentul articol, parte contractanta la prezenta conventie. Aceasta informeaza depozitarul cu privire la competenta sa in raport cu domeniile vizate de prezenta conventie. Ea informeaza, de asemenea, depozitarul cu privire la orice modificare semnificativa adusa sferei sale de competenta.
b) Uniunile vamale sau economice parti contractante la prezenta conventie exercita, pentru problemele ce tin de competenta lor, in nume propriu, drepturile si se achita de responsabilitatile pe care le confera prezenta conventie membrilor acestor uniuni care sunt parti contractante la prezenta conventie. In asemenea cazuri, membrii acestor uniuni nu au competenta de a exercita individual aceste drepturi, inclusiv dreptul la vot.
ART. 9
(1) Orice parte contractanta care ratifica prezenta conventie sau adera la aceasta este angajata prin modificarile aduse prezentei conventii, inclusiv la anexa generala, intrate in vigoare la data depunerii instrumentului sau de ratificare ori de aderare.
(2) Orice parte contractanta care accepta o anexa specifica sau un capitol al acesteia este angajata prin modificarile aduse standardelor prevazute in anexa specifica vizata ori in capitolul vizat, intrate in vigoare la data la care partea contractanta notifica acceptarea depozitarului. Orice parte contractanta care accepta o anexa specifica ori un capitol din aceasta este angajata de modificarile aduse practicilor recomandate prevazute in anexa specifica ori capitolul in cauza, care au intrat in vigoare la data la care partea contractanta notifica acceptarea depozitarului, cu exceptia cazului in care aceasta formuleaza rezerve, in conformitate cu art. 12, cu privire la una sau mai multe dintre practicile recomandate.
Aplicarea conventiei
ART. 10
(1) Orice parte contractanta poate, in momentul semnarii fara rezerva ratificarii, al ratificarii sau al aderarii ori ulterior, sa notifice depozitarului ca prezenta conventie se extinde asupra tuturor sau asupra anumitor teritorii ale caror relatii internationale se afla in raspunderea sa. Aceasta notificare intra in vigoare la 3 luni de la data primirii de catre depozitar. Cu toate acestea, conventia nu se poate aplica teritoriilor desemnate in notificare inainte sa fi intrat in vigoare pentru partea contractanta in cauza.
(2) Orice parte contractanta care a notificat, in conformitate cu alin. (1) din prezentul articol, faptul ca prezenta conventie se extinde asupra unui teritoriu ale carui relatii internationale se afla in responsabilitatea sa poate notifica depozitarului, in conditiile prevazute la art. 19, ca teritoriul in cauza va inceta sa aplice conventia.
ART. 11
In sensul aplicarii prezentei conventii, uniunile vamale si economice care sunt parti contractante notifica secretarului general al Consiliului teritoriile care intra in componenta uniunii vamale sau economice, iar aceste teritorii trebuie considerate ca fiind un singur teritoriu.
Acceptarea dispozitiilor si formularea rezervelor
ART. 12
(1) Anexa generala angajeaza fiecare parte contractanta.
(2) O parte contractanta poate accepta una sau mai multe anexe specifice ori doar unul sau mai multe capitole dintr-o anexa specifica. O parte contractanta care accepta o anexa specifica ori unul sau mai multe capitole din aceasta se angajeaza sa respecte toate standardele cuprinse in anexa ori in capitolele mentionate. O parte contractanta care accepta o anexa specifica ori unul sau mai multe capitole din aceasta se angajeaza sa respecte toate practicile recomandate cuprinse in anexa ori capitolul sau capitolele mentionate, cu exceptia cazului in care partea contractanta notifica depozitarului, in momentul acceptarii ori ulterior, practica sau practicile recomandate pentru care formuleaza rezerve, indicand diferentele care exista intre dispozitiile din legislatia nationala si cele prevazute in practica ori practicile recomandate in cauza. Orice parte contractanta care a formulat rezerve poate sa le retraga in orice moment, total sau partial, prin notificarea depozitarului, indicand data la care rezervele au fost retrase.
(3) Fiecare parte contractanta care este angajata in temeiul unei anexe specifice sau al unuia ori mai multor capitole din aceasta examineaza posibilitatea de a renunta la rezervele formulate cu privire la practicile recomandate, in conformitate cu alin. (2), si notifica secretarului general al Consiliului rezultatele acestei examinari la sfarsitul fiecarei perioade de 3 ani incepand cu intrarea in vigoare a prezentei conventii pentru partea contractanta vizata, precizand care sunt dispozitiile din legislatia nationala care se opun, in opinia sa, retragerii rezervelor formulate.
Punerea in aplicare a dispozitiilor
ART. 13
(1) Fiecare parte contractanta pune in aplicare standardele din anexa generala, precum si anexele specifice sau capitolele din acestea pe care le-a acceptat, in termen de 36 de luni de la intrarea in vigoare a acestor anexe ori capitole pentru acea parte contractanta.
(2) Fiecare parte contractanta pune in aplicare standardele tranzitorii din anexa generala in termen de 60 de luni de la intrarea in vigoare a anexei generale pentru acea parte contractanta.
(3) Fiecare parte contractanta pune in aplicare practicile recomandate din anexele specifice sau din capitolele acestora pe care le-a acceptat, in termen de 36 de luni de la intrarea in vigoare a anexelor specifice ori a capitolelor pentru acea parte contractanta, cu exceptia cazului in care s-au emis rezerve cu privire la una sau mai multe dintre aceste practici recomandate.
(4) a) In cazul in care perioada prevazuta la alin. (1) sau (2) din prezentul articol s-ar putea dovedi, in practica, insuficienta pentru o parte contractanta care doreste sa puna in aplicare dispozitiile anexei generale, partea contractanta in cauza poate, inainte de sfarsitul perioadei mentionate la alin. (1) sau (2) din prezentul articol, sa solicite Comitetului de gestionare prelungirea acestei perioade. In momentul depunerii cererii sale, partea contractanta indica dispozitia sau dispozitiile din anexa generala pentru care se solicita prelungirea termenului, precizand motivele acestei cereri.
b) In cazuri exceptionale, Comitetul de gestionare poate decide sa acorde prelungirea solicitata. Orice decizie a Comitetului de gestionare de a acorda prelungirea va contine o descriere a circumstantelor exceptionale care au motivat decizia sa, iar acest termen nu va depasi in niciun caz un an. La expirarea termenului acordat, partea contractanta informeaza depozitarul cu privire la intrarea in vigoare a dispozitiilor pentru care s-a acordat prelungirea.
Solutionarea litigiilor
ART. 14
(1) Orice litigiu intre doua sau mai multe parti contractante in ceea ce priveste interpretarea ori aplicarea prezentei conventii se solutioneaza, in masura in care este posibil, pe calea negocierii directe intre partile vizate.
(2) Orice litigiu care nu se solutioneaza pe calea negocierilor directe este inaintat de catre partile contractante in cauza Comitetului de gestionare care il examineaza si formuleaza recomandari in vederea solutionarii litigiului.
(3) Partile contractante in cauza pot conveni in prealabil sa accepte recomandarile Comitetului de gestionare si sa le considere ca fiind obligatorii.
Modificari la conventie
ART. 15
(1) Textul oricarei modificari recomandate partilor contractante de catre Comitetul de gestionare in conformitate cu art. 6 alin. (5) lit. a) pct. (i) si (ii) este comunicat de catre secretarul general al Consiliului tuturor partilor contractante si membrilor Consiliului care nu sunt parti contractante.
(2) Modificarile aduse cuprinsului conventiei intra in vigoare pentru toate partile contractante la 12 luni de la depunerea instrumentelor de acceptare de catre partile contractante prezente la sedinta Comitetului de gestionare in cadrul careia s-au recomandat modificarile, cu conditia ca niciuna dintre partile contractante sa nu fi formulat obiectii in termen de 12 luni de la data comunicarii acestor modificari.
(3) Orice modificare recomandata in anexa generala, in anexele specifice si in capitolele acestora se considera ca fiind acceptata la 6 luni de la data comunicarii recomandarii de modificare partilor contractante, cu exceptia cazului in care:
a) s-a formulat o obiectie de catre o parte contractanta sau, in cazul unei anexe specifice ori al unui capitol, de catre o parte contractanta care este angajata in temeiul anexei specifice ori al capitolului in cauza; sau
b) o parte contractanta informeaza secretarul general al Consiliului ca, desi are intentia sa accepte modificarea recomandata, conditiile necesare acestei acceptari nu sunt inca indeplinite.
(4) Atat timp cat o parte contractanta care a adresat comunicarea prevazuta la alin. (3) lit. b) din prezentul articol nu si-a notificat acceptarea secretarului general al Consiliului, aceasta poate, in termen de 18 luni de la expirarea termenului de 6 luni prevazut la alin. (3), sa prezinte o obiectie la modificarea recomandata.
(5) In cazul in care se notifica o obiectie la modificarea recomandata in conditiile prevazute la alin. (3) lit. a) sau alin. (4) din prezentul articol, se considera ca modificarea nu a fost acceptata si ca nu este aplicabila.
(6) In cazul in care o parte contractanta a adresat o comunicare in sensul alin. (3) lit. b) din prezentul articol, se considera ca modificarea a fost acceptata la cea mai apropiata dintre urmatoarele date:
a) data la care toate partile contractante care au adresat o astfel de comunicare au notificat secretarului general al Consiliului acceptarea modificarii recomandate, aceasta data fiind, cu toate acestea, amanata pana la expirarea termenului de 6 luni mentionat la alin. (3), daca toate acceptarile au fost notificate anterior acestei expirari;
b) data expirarii termenului de 18 luni mentionat la alin. (4) din prezentul articol.
(7) Orice modificare considerata acceptata, privind anexa generala sau anexele specifice si capitolele acestora, intra in vigoare la 6 luni de la data la care s-a considerat acceptata ori, daca modificarea recomandata are un termen de intrare in vigoare diferit, la expirarea acestui termen, dupa data la care a fost considerata acceptata.
(8) Secretarul general al Consiliului notifica partilor contractante la prezenta conventie, cat mai curand posibil, orice obiectie la modificarea recomandata, formulata in conformitate cu alin. (3) lit. a) din prezentul articol, precum si orice comunicare adresata in conformitate cu alin. (3) lit. b). El comunica ulterior partilor contractante daca partea sau partile contractante care au adresat o astfel de comunicare ridica obiectii fata de modificarea recomandata ori daca o accepta.
ART. 16
(1) Indiferent de procedura de modificare prevazuta la art. 15, Comitetul de gestionare poate, in conformitate cu art. 6, sa decida modificarea oricarei practici recomandate dintr-o anexa specifica sau dintr-un capitol al acesteia ori introducerea de noi practici recomandate. Secretarul general al Consiliului invita fiecare parte contractanta sa ia parte la deliberarile Comitetului de gestionare. Secretarul general al Consiliului comunica textul oricarei modificari sau al oricarei practici noi recomandate, adoptat in acest fel, partilor contractante si membrilor Consiliului care nu sunt parti contractante la prezenta conventie.
(2) Orice modificare sau adaugare de noi practici recomandate care a facut obiectul unei decizii in conformitate cu alin. (1) din prezentul articol intra in vigoare la 6 luni de la efectuarea comunicarii de catre secretarul general al Consiliului. Se considera ca fiecare parte contractanta care este angajata in temeiul unei anexe specifice sau al unui capitol al unei anexe specifice care face obiectul acestor modificari ori adaugari de noi practici recomandate a acceptat modificarile sau noile practici recomandate, cu exceptia cazului in care formuleaza rezerve in conditiile prevazute la art. 12 din prezenta conventie.
Durata aderarii
ART. 17
(1) Prezenta conventie se incheie pe o durata nelimitata. Cu toate acestea, orice parte contractanta poate sa o denunte in orice moment dupa data intrarii in vigoare prevazuta la art. 18 din prezenta conventie.
(2) Denuntarea se notifica printr-un instrument scris depus la depozitar.
(3) Denuntarea intra in vigoare la 6 luni de la primirea de catre depozitar a instrumentului de denuntare.
(4) Dispozitiile alin. (2) si (3) din prezentul articol se aplica, de asemenea, in ceea ce priveste anexele specifice sau capitolele acestora, cu privire la care orice parte contractanta isi poate retrage acceptarea in orice moment dupa data intrarii lor in vigoare.
(5) Se va considera ca orice parte contractanta care isi retrage acceptarea fata de anexa generala denunta conventia. In acest caz, dispozitiile alin. (2) si (3) se aplica in egala masura.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale
Intrarea in vigoare a conventiei
ART. 18
(1) Prezenta conventie intra in vigoare la 3 luni de la data la care cele 5 entitati mentionate la art. 8 alin. (1) si (5) au semnat prezenta conventie fara rezerva ratificarii sau si-au depus instrumentul de ratificare ori de aderare.
(2) Prezenta conventie intra in vigoare pentru orice parte contractanta la 3 luni dupa ce aceasta a devenit parte contractanta in conformitate cu dispozitiile art. 8.
(3) Anexele specifice la prezenta conventie sau capitolele lor intra in vigoare la 3 luni dupa ce au fost acceptate de catre cele 5 parti contractante.
(4) Dupa intrarea in vigoare a unei anexe specifice sau a unui capitol al acesteia in conformitate cu alin. (3) din prezentul articol, anexa specifica ori capitolul in cauza intra in vigoare pentru orice parte contractanta la 3 luni de la notificarea acceptarii de catre partea contractanta. Cu toate acestea, anexele specifice sau capitolele nu intra in vigoare pentru o parte contractanta decat daca insasi conventia intra in vigoare pentru partea contractanta in cauza.
Depozitarul conventiei
ART. 19
(1) Prezenta conventie, toate semnaturile sub sau fara rezerva ratificarii si toate instrumentele de ratificare ori de aderare se depun la secretarul general al Consiliului.
(2) Depozitarul:
a) primeste textele originale ale prezentei conventii si asigura pastrarea lor;
b) face copii certificate pentru conformitate ale textelor originale ale prezentei conventii si le transmite partilor contractante, membrilor Consiliului care nu sunt parti contractante si secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite;
c) primeste toate semnaturile sub sau fara rezerva ratificarii, ratificarile ori aderarile la prezenta conventie, primeste si asigura pastrarea tuturor instrumentelor, notificarilor si comunicarilor referitoare la prezenta conventie;
d) examineaza daca semnatura sau orice instrument, notificare ori comunicare referitoare la prezenta conventie este formulata in mod corespunzator si, dupa caz, aduce problema in atentia partii contractante in cauza;
e) notifica partilor contractante, membrilor Consiliului care nu sunt parti contractante si secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite:
– semnaturile, ratificarile, aderarile si acceptarile anexelor si capitolelor mentionate la art. 8 din prezenta conventie;
– noile capitole din anexa generala si noile anexe specifice sau noile capitole ale acestora pe care Comitetul de gestionare decide sa le recomande in vederea includerii in prezenta conventie;
– data la care prezenta conventie, anexa generala si fiecare anexa specifica sau capitol al acesteia intra in vigoare in conformitate cu art. 18 din prezenta conventie;
– notificarile primite in conformitate cu art. 8, 10, 11, 12 si 13;
– retragerea acceptarii anexelor/capitolelor de catre partile contractante;
– denuntarile primite in conformitate cu art. 17; si
– modificarile acceptate in conformitate cu art. 15, precum si data intrarii lor in vigoare.
(3) In cazul in care apare o divergenta intre o parte contractanta si depozitar in ceea ce priveste indeplinirea functiilor acestuia din urma, depozitarul sau partea contractanta in cauza trebuie sa aduca problema in atentia celorlalte parti contractante si a semnatarilor ori, dupa caz, a Comitetului de gestionare sau Consiliului.
Inregistrarea si textele autentice
ART. 20
In conformitate cu art. 102 din Carta Organizatiei Natiunilor Unite, prezenta conventie va fi inregistrata la Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite, la cererea secretarului general al Consiliului.
Drept care subsemnatii, deplin autorizati, am semnat prezenta conventie.
Incheiata la Kyoto la 18 mai 1973, in limbile franceza si engleza, ambele texte fiind egal autentice, intr-un singur exemplar, ce va fi depus pe langa secretarul general al Consiliului, care va trimite copii certificate conforme ale acestuia tuturor entitatilor vizate la art. 8 alin. (1) al prezentei conventii.
APENDICELE II
la protocol
ANEXA GENERALA
Cuprins
Capitolul 1: Principii generale
Capitolul 2: Definitii
Capitolul 3: Formalitati de vamuire si alte formalitati vamale
Capitolul 4: Drepturi si taxe
A. Stabilirea, incasarea si plata drepturilor si taxelor
B. Amanarea platii drepturilor si taxelor
C. Rambursarea drepturilor si taxelor
Capitolul 5: Garantia
Capitolul 6: Controlul vamal
Capitolul 7: Aplicarea tehnologiei informatiei
Capitolul 8: Relatii intre administratia vamala si terti
Capitolul 9: Informatii si decizii comunicate de administratia vamala
A. Informatii de interes general
B. Informatii specifice
C. Decizii
Capitolul 10: Recursul in domeniul vamal
A. Dreptul la recurs
B. Forma si motivele recursului
C. Examinarea recursului
CAPITOLUL 1
Principii generale
1.1. Standard
Definitiile, standardele si standardele tranzitorii din prezenta anexa se aplica regimurilor si practicilor vamale reglementate de aceasta si, in masura in care sunt aplicabile, regimurilor si practicilor reglementate de anexele specifice.
1.2. Standard
Conditiile si formalitatile vamale care trebuie indeplinite in temeiul regimurilor si practicilor reglementate de prezenta anexa si de anexele specifice sunt definite in legislatia nationala si sunt cat mai simple cu putinta.
1.3. Standard
Administratia vamala instituie si intretine oficial relatii de consultare cu sectorul comertului pentru a consolida cooperarea si a facilita participarea, stabilind, in functie de dispozitiile nationale si de acordurile internationale, metodele de lucru cele mai eficiente.
CAPITOLUL 2
Definitii
In sensul anexelor la prezenta conventie, se definesc urmatorii termeni:
F1/E21 asistenta administrativa reciproca – masurile luate de o
administratie vamala in contul altei administratii vamale sau in
colaborare cu aceasta in vederea aplicarii corecte a legislatiei
vamale si a prevenirii, cercetarii si sanctionarii infractiunilor
vamale;
F2/E11 birou vamal – unitatea administrativa competenta pentru realizarea
formalitatilor vamale, precum si localurile si alte amplasamente
aprobate in acest scop de autoritatile competente;
F3/E7 control vamal – ansamblul masurilor luate de vama pentru a asigura
aplicarea legislatiei vamale;
F4/E3 control prin audit – masurile prin care vama se asigura de
exactitatea si autenticitatea declaratiilor prin analiza
registrelor, evidentelor, sistemelor contabile si a datelor
comerciale pertinente detinute de persoanele in cauza;
F5/E15 data scadenta – data la care plata drepturilor si taxelor este
exigibila;
F6/E13 decizie – actul specific prin care vama solutioneaza o problema
referitoare la legislatia vamala;
F7/E14 declarant – orice persoana care face o declaratie a marfurilor sau
in numele careia este facuta aceasta declaratie;
F8/E19 declaratia marfurilor – actul intocmit in forma stabilita de vama,
prin care persoanele interesate indica regimul vamal care trebuie
acordat marfurilor si comunica elementele pe care vama le cere sa
fie trecute in declarati;
F9/E5 vamuire – indeplinirea formalitatilor vamale necesare pentru
importul definitiv al marfurilor, pentru exportul sau pentru
plasarea lor sub un alt regim vamal;
F10/E6 vama – serviciile administrative responsabile cu aplicarea
legislatiei vamale si cu incasarea drepturilor si taxelor si care
sunt insarcinate cu aplicarea altor legi si regulamente privind
importul, exportul, transportul sau stocarea marfurilor;
F11/E8 drepturi vamale – drepturile inscrise in Tariful vamal si care se
aplica marfurilor care intra pe teritoriul vamal sau ies de pe
acesta;
F12/E16 drepturi si taxe – drepturile si taxele de import si/sau drepturile
si taxele de export;
F13/E18 drepturi si taxe de export – drepturile vamale si orice alte
drepturi, taxe sau impozite diverse care sunt incasate la export
ori cu ocazia exportului de marfuri, cu exceptia impozitelor al
caror cuantum este limitat la costul aproximativ al serviciilor
prestate sau incasate de vama in contul altei autoritati nationale;
F14/E20 drepturi si taxe de import – drepturile vamale si orice alte
drepturi, taxe sau impozite diverse care sunt incasate la import
ori cu ocazia importului de marfuri, cu exceptia impozitelor al
caror cuantum este limitat la costul aproximativ al serviciilor
prestate sau incasate de vama in contul altei autoritati nationale;
F15/E4 verificarea declaratiei marfurilor – operatiunile efectuate de vama
pentru a verifica daca declaratia marfurilor a fost corect facuta
si daca documentele justificative solicitate corespund conditiilor
stabilite;
F16/E9 formalitati vamale – ansamblul operatiunilor care trebuie efectuate
de persoanele interesate sau de vama in conformitate cu prevederile
legislatiei vamale;
F17/E26 garantie – ceea ce asigura, in conformitate cu cerintele vamii,
indeplinirea unei obligatii fata de vama. Garantia este “globala”
atunci cand asigura indeplinirea obligatiilor care rezulta din mai
multe operatiuni;
F18/E10 legislatie vamala – ansamblul prevederilor legale si
reglementarilor privind importul, exportul, transportul sau
stocarea marfurilor pe care vama trebuie sa le aplice in mod expres
si orice alte decizii interne emise de vama in virtutea drepturilor
conferite de lege;
F19/E2 stabilirea drepturilor si taxelor – determinarea cuantumului
drepturilor si taxelor de incasat;
F20/E24 liber de vama – actiunea prin care vama permite persoanelor
interesate sa dispuna de marfurile care fac obiectul unei vamuiri;
F21/E22 omisiune – neluarea sau neindeplinirea intr-un termen rezonabil a
masurilor cerute de legislatia vamala in legatura cu o problema
adusa la cunostinta vamii in mod regulat;
F22/E23 persoana – atat o persoana fizica, cat si o persoana juridica, daca
in context nu se prevede altfel;
F23/E1 recurs – actiunea prin care o persoana direct vizata se poate
adresa unei autoritati competente in cazul in care se considera
prejudiciata de o decizie sau de o omisiune a vamii;
F24/E25 rambursare – restituirea, totala sau partiala, a drepturilor si
taxelor achitate pentru marfuri si remiterea, totala sau partiala,
a drepturilor si taxelor in cazul in care acestea nu au fost
achitate;
F25/E12 teritoriu vamal – teritoriul pe care se aplica legislatia vamala a
unei parti contractante;
F26/E27 tert – orice persoana care, actionand in contul altei persoane,
trateaza direct cu vama in legatura cu importul, exportul,
transportul sau stocarea marfurilor;
F27/E17 controlul marfurilor – operatiunea prin care vama procedeaza la
controlul fizic al marfurilor pentru a verifica daca marfurile
corespund, din punct de vedere al naturii, originii, starii,
cantitatii si valorii, datelor inscrise in declaratia marfurilor.
CAPITOLUL 3
Formalitati de vamuire si alte formalitati vamale
Birourile vamale competente
3.1. Standard
Administratia vamala desemneaza birourile vamale in care marfurile pot fi prezentate sau vamuite. Aceasta determina competenta si localizarea acestor birouri vamale si fixeaza zilele si orele de deschidere, tinand seama, in special, de cerintele comertului.
3.2. Standard
La cererea persoanei in cauza, din motive considerate valabile de catre administratia vamala, aceasta din urma isi indeplineste functiile care ii revin in temeiul unui regim sau al unei practici vamale, in afara orelor de deschidere fixate de administratie ori in alt loc decat biroul vamal, in masura resurselor disponibile. Eventualele taxe pe care le percepe administratia vamala se limiteaza la costul aproximativ al serviciilor prestate.
3.3. Standard
In cazul in care birourile vamale sunt situate in acelasi punct de trecere a unei frontiere comune, administratiile vamale in cauza isi armonizeaza orele de deschidere, precum si competentele acestor birouri.
3.4. Standard tranzitoriu
La punctele de trecere a frontierelor comune, administratiile vamale in cauza efectueaza, ori de cate ori este posibil, controale comune.
3.5. Standard tranzitoriu
In cazul in care administratia vamala doreste sa stabileasca un nou birou vamal sau sa transforme un birou existent intr-un punct de trecere comun, aceasta colaboreaza, ori de cate ori este posibil, cu administratia vamala vecina, in vederea stabilirii unui birou vamal juxtapus care sa permita facilitarea controalelor comune.
Declarantul
a) Persoanele care pot actiona in calitate de declarant
3.6. Standard
Legislatia nationala prevede conditiile in care o persoana este autorizata sa actioneze in calitate de declarant.
3.7. Standard
Orice persoana care are dreptul sa dispuna de marfuri poate actiona in calitate de declarant.
b) Responsabilitatea declarantului
3.8. Standard
Declarantul are responsabilitatea fata de administratia vamala sa furnizeze informatii exacte in declaratia de marfuri si de plata a drepturilor si taxelor.
c) Drepturile declarantului
3.9. Standard
Inainte de depunerea declaratiei de marfuri si in conditiile stabilite de administratia vamala, declarantul este autorizat:
a) sa examineze marfurile; si
b) sa recolteze esantioane.
3.10. Standard
Administratia vamala nu cere ca esantioanele a caror recoltare este autorizata sub controlul sau sa figureze intr-o declaratie de marfuri distincta, cu conditia ca esantioanele in cauza sa fie indicate in declaratia de marfuri referitoare la lotul de marfuri din care sunt originare.
Declaratia de marfuri
a) Formatul si continutul declaratiei de marfuri
3.11. Standard
Continutul declaratiei de marfuri este stabilit de administratia vamala. Declaratiile de marfuri redactate pe hartie trebuie sa fie conforme cu formatul-cadru al Organizatiei Natiunilor Unite. In cazul unei proceduri de vamuire informatizate, formatul declaratiei de marfuri depuse pe cale electronica trebuie stabilit in conformitate cu standardele internationale care reglementeaza transmiterea electronica a datelor, in conformitate cu indicatiile din recomandarile Consiliului de cooperare vamala privind tehnologia informatiei.
3.12. Standard
Administratia vamala trebuie sa isi limiteze cerintele, in ceea ce priveste informatiile care trebuie furnizate in declaratia de marfuri, la informatiile considerate indispensabile pentru a permite stabilirea si perceperea drepturilor si taxelor, intocmirea statisticilor si aplicarea legislatiei vamale.
3.13. Standard
Declarantul care, din motive considerate valabile de catre administratia vamala, nu dispune de toate informatiile necesare pentru a intocmi o declaratie de marfuri este autorizat sa depuna o declaratie de marfuri provizorie sau incompleta, cu conditia ca aceasta sa contina elementele considerate necesare de catre administratia vamala, iar declarantul sa se angajeze sa completeze declaratia de marfuri intr-un termen stabilit.
3.14. Standard
Inregistrarea de catre administratia vamala a unei declaratii de marfuri provizorii sau incomplete nu determina aplicarea unui tratament tarifar diferit de cel care ar fi fost aplicat marfurilor daca s-ar fi depus direct o declaratie de marfuri completa si exacta.
Acordarea liberului de vama pentru marfuri nu se amana cu conditia sa se fi furnizat garantia eventual solicitata pentru a asigura recuperarea drepturilor si taxelor exigibile.
3.15. Standard
Administratia vamala solicita depunerea declaratiei de marfuri in original si numarul minim de exemplare suplimentare necesare.
b) Documentele justificative in sprijinul declaratiei de marfuri
3.16. Standard
In sprijinul declaratiei de marfuri, administratia vamala solicita doar documentele indispensabile pentru a permite controlul operatiunii si pentru a se asigura ca s-au respectat toate cerintele referitoare la aplicarea legislatiei vamale.
3.17. Standard
In cazul in care anumite documente justificative nu pot fi prezentate la depunerea declaratiei de marfuri din motive considerate valabile de catre administratia vamala, aceasta din urma autorizeaza intocmirea documentelor vizate intr-un termen stabilit.
3.18. Standard tranzitoriu
Administratia vamala permite depunerea documentelor justificative pe cale electronica.
3.19. Standard
Administratia vamala solicita o traducere a informatiilor cuprinse in documentele justificative numai daca acest lucru se dovedeste a fi necesar pentru a permite procesarea declaratiei de marfuri.
Depunerea, inregistrarea si examinarea declaratiei de marfuri
3.20. Standard
Administratia vamala permite depunerea declaratiei de marfuri in toate birourile desemnate.
3.21. Standard tranzitoriu
Administratia vamala permite depunerea declaratiei de marfuri pe cale electronica.
3.22. Standard
Declaratia de marfuri trebuie depusa in timpul programului stabilit de administratia vamala.
3.23. Standard
Daca legislatia nationala prevede ca declaratia marfurilor trebuie sa fie depusa intr-un anumit termen, termenul este stabilit astfel incat sa permita declarantului sa completeze declaratia marfurilor si sa obtina documentele justificative solicitate.
3.24. Standard
La cererea declarantului si din motive considerate valabile de catre administratia vamala, aceasta din urma prelungeste termenul stabilit pentru depunerea declaratiei de marfuri.
3.25. Standard
Legislatia nationala prevede conditiile de depunere si de inregistrare sau de examinare a declaratiei de marfuri si a documentelor justificative inainte de sosirea marfurilor.
3.26. Standard
In cazul in care administratia vamala nu poate inregistra declaratia de marfuri, aceasta prezinta declarantului motivele refuzului.
3.27. Standard
Administratia vamala permite declarantului sa rectifice declaratia de marfuri care a fost depusa, cu conditia ca, in momentul depunerii cererii, sa nu fi inceput examinarea declaratiei de marfuri sau verificarea marfurilor.
3.28. Standard tranzitoriu
Administratia vamala permite declarantului sa rectifice declaratia de marfuri daca el solicita acest lucru dupa inceperea examinarii declaratiei de marfuri si daca administratia vamala considera ca motivele invocate de declarant sunt valabile.
3.29. Standard tranzitoriu
Declarantul poate sa isi retraga declaratia de marfuri si sa solicite aplicarea unui alt regim vamal, cu conditia ca cererea sa fie depusa la administratia vamala inainte de acordarea liberului de vama, iar motivele invocate sa fie considerate valabile de catre administratia vamala.
3.30. Standard
Examinarea declaratiei de marfuri se efectueaza in momentul inregistrarii sau in cel mai scurt timp dupa inregistrare.
3.31. Standard
Administratia vamala isi limiteaza operatiunile de examinare a declaratiei de marfuri la cele pe care le considera indispensabile pentru a asigura aplicarea legislatiei vamale.
Proceduri speciale pentru persoanele autorizate
3.32. Standard tranzitoriu
In cazul persoanelor autorizate care indeplinesc anumite criterii stabilite de administratia vamala, datorita, in special, faptului ca au antecedente satisfacatoare in domeniul vamal si utilizeaza un sistem eficient de gestiune a registrelor lor comerciale, administratia vamala prevede:
– acordarea liberului de vama pentru marfuri pe baza unui numar minim de informatii necesare pentru a identifica marfurile si a permite intocmirea ulterioara a declaratiei definitive de bunuri;
– vamuirea marfurilor la sediul declarantului sau in orice alt loc autorizat de administratia vamala;
si, in plus, in masura posibilitatilor, alte proceduri speciale precum:
– depunerea unei singure declaratii de marfuri pentru toate importurile sau exporturile efectuate intr-o perioada determinata, in cazul in care aceste operatiuni sunt realizate in mod frecvent de aceeasi persoana;
– posibilitatea pentru persoanele autorizate de a stabili ele insele drepturile si taxele folosind propriile registre comerciale, consultate, dupa caz, de catre administratia vamala pentru a se asigura de conformitatea cu celelalte cerinte vamale;
– depunerea declaratiei de marfuri prin intermediul unei mentiuni in registrele persoanei autorizate, care se completeaza ulterior cu o declaratie de marfuri suplimentara.
Controlul marfurilor
a) Termenul pentru verificarea marfurilor
3.33. Standard
In cazul in care administratia vamala decide sa supuna marfurile declarate unei verificari, aceasta are loc in cel mai scurt timp dupa inregistrarea declaratiei de marfuri.
3.34. Standard
La planificarea verificarilor marfurilor se acorda prioritate verificarii animalelor vii si marfurilor perisabile si a altor marfuri al caror caracter urgent este acceptat de administratia vamala.
3.35. Standard tranzitoriu
In cazul in care marfurile trebuie supuse unui control efectuat de catre alte autoritati competente in acelasi timp cu o verificare prevazuta de administratia vamala, aceasta din urma ia masurile necesare pentru o efectuare coordonata si, daca este posibil, simultana a controalelor.
b) Prezenta declarantului la verificarea marfurilor
3.36. Standard
Administratia vamala ia in considerare cererile declarantului care doreste sa fie prezent sau sa fie reprezentat la verificarea marfurilor. Aceste cereri se accepta, in afara cazurilor exceptionale.
3.37. Standard
In cazul in care administratia vamala considera necesar, aceasta solicita declarantului sa asiste la verificarea marfurilor sau sa trimita un reprezentant, pentru a furniza administratiei vamale asistenta necesara pentru a facilita aceasta verificare.
c) Recoltarea de esantioane de catre administratia vamala
3.38. Standard
Recoltarea de esantioane se limiteaza la cazurile in care administratia vamala considera ca aceasta operatiune este necesara pentru a stabili descrierea tarifara sau valoarea marfurilor declarate ori pentru a asigura aplicarea altor dispozitii ale legislatiei nationale. Cantitatile din marfuri care se recolteaza in calitate de esantioane trebuie reduse la minimum.
Erori
3.39. Standard
Administratia vamala nu aplica penalizari mari in caz de erori daca se constata, in beneficiul sau, ca aceste erori au fost comise de buna credinta, fara intentie de frauda sau neglijenta grava. Daca se considera necesar pentru evitarea oricarei recidive, administratia vamala poate aplica o penalizare care nu va fi totusi prea mare in raport cu scopul urmarit.
Acordarea liberului de vama pentru marfuri
3.40. Standard
Liberul de vama se acorda pentru marfurile declarate de indata ce administratia vamala a finalizat verificarea sau a luat decizia de a nu le supune unei verificari, cu conditia:
– sa nu se fi constatat vreo infractiune;
– sa fi fost prezentate licenta de import ori de export sau celelalte documente necesare;
– sa fi fost prezentate toate autorizatiile referitoare la regimul in cauza; si
– sa fi fost platite toate drepturile si taxele sau sa fi fost luate in considerare toate masurile necesare pentru a asigura recuperarea lor.
3.41. Standard
In cazul in care administratia vamala s-a asigurat ca toate formalitatile de vamuire vor fi indeplinite ulterior de catre declarant, aceasta acorda liber de vama, cu conditia ca declarantul sa prezinte un document comercial sau administrativ acceptabil pentru administratia vamala si care sa contina principalele date referitoare la lotul vizat, precum si o garantie, daca este cazul, pentru a asigura recuperarea drepturilor si taxelor exigibile.
3.42. Standard
In cazul in care administratia vamala decide ca marfurile necesita o analiza a esantioanelor in laborator, o documentare tehnica detaliata sau avizul expertilor, aceasta acorda liber de vama pentru marfuri inainte sa cunoasca rezultatele acestei verificari, cu conditia sa fi fost depusa garantia ceruta in caz de necesitate, dupa ce s-a asigurat ca marfurile nu fac obiectul vreunei interdictii sau restrictii.
3.43. Standard
Daca s-a constatat o infractiune, administratia vamala acorda liberul de vama fara sa astepte rezolvarea actiunii administrative sau judiciare, cu conditia ca marfurile sa nu fie pasibile de confiscare ori susceptibile sa fie prezentate ca probe materiale intr-o faza ulterioara a procedurii, iar declarantul achita toate drepturile si taxele si furnizeaza o garantie pentru a asigura recuperarea tuturor drepturilor si taxelor suplimentare exigibile, precum si a oricarei penalitati de care ar putea fi pasibil.
Abandonarea sau distrugerea marfurilor
3.44. Standard
In cazul in care marfurile nu au obtinut inca liberul de vama pentru introducerea pe piata sau au fost plasate sub un alt regim vamal si nu s-a constatat nicio infractiune, persoana in cauza este scutita de plata drepturilor si taxelor sau trebuie sa poata obtine rambursarea lor:
– in cazul in care, la cererea sa si in conformitate cu decizia administratiei vamale, aceste marfuri au fost abandonate in favoarea bugetului statului sau distruse ori tratate astfel incat sa isi piarda orice valoare comerciala, sub controlul administratiei vamale. Orice cheltuieli determinate de aceste operatiuni trebuie suportate de persoana in cauza;
– in cazul in care aceste marfuri sunt distruse sau pierdute iremediabil ca urmare a unui accident ori a unui caz de forta majora, cu conditia ca aceasta distrugere sau aceasta pierdere sa fie constatata in beneficiul administratiei vamale;
– in cazul in care o parte din marfuri lipseste din motive care tin de natura lor, cu conditia ca aceasta lipsa sa fie constatata in beneficiul administratiei vamale.
Deseurile si resturile care rezulta, dupa caz, din distrugere se supun, in caz de introducere pe piata sau export, drepturilor si taxelor care li s-ar aplica acestor deseuri si resturi daca ar fi importate sau exportate in aceasta stare.
3.45. Standard tranzitoriu
In cazul in care administratia vamala recurge la vanzarea marfurilor care nu au fost declarate in termenul stabilit sau pentru care nu s-a putut acorda liberul de vama, fara sa se fi constatat vreo infractiune, veniturile din vanzare se ramburseaza, dupa deducerea tuturor drepturilor si taxelor aplicabile, precum si a tuturor cheltuielilor si costurilor generate, persoanelor in drept sau, daca acest lucru nu este posibil, se pastreaza la dispozitia acestora pe o perioada determinata.
CAPITOLUL 4
Drepturi si taxe
A. Stabilirea, incasarea si plata drepturilor si taxelor
4.1. Standard
Legislatia nationala defineste conditiile in care sunt exigibile drepturile si taxele.
4.2. Standard
Termenul acordat pentru stabilirea drepturilor si taxelor exigibile este precizat in legislatia nationala. Stabilirea se efectueaza in cel mai scurt timp dupa depunerea declaratiei de marfuri sau din momentul in care drepturile si taxele devin exigibile.
4.3. Standard
Elementele care servesc drept baza pentru stabilirea drepturilor si taxelor si conditiile in care trebuie determinate acestea sunt prevazute in legislatia nationala.
4.4. Standard
Valoarea drepturilor si taxelor este prevazuta in publicatiile oficiale.
4.5. Standard
Legislatia nationala prevede momentul care trebuie luat in considerare pentru determinarea sumei drepturilor si taxelor.
4.6. Standard
Legislatia nationala desemneaza modalitatile de plata care pot fi utilizate pentru plata drepturilor si taxelor.
4.7. Standard
Legislatia nationala precizeaza persoana sau persoanele care raspunde/raspund de plata drepturilor si taxelor.
4.8. Standard
Legislatia nationala determina data scadentei, precum si locul unde trebuie efectuata plata.
4.9. Standard
In cazul in care legislatia nationala precizeaza ca data scadentei poate fi fixata dupa acordarea liberului de vama pentru marfuri, aceasta data trebuie stabilita la cel putin 10 zile dupa acordarea liberului de vama. Nu se percepe nicio dobanda pentru perioada scursa intre data acordarii liberului de vama si data scadentei.
4.10. Standard
Legislatia nationala stabileste termenul in care administratia vamala poate continua recuperarea drepturilor si taxelor care nu au fost platite la data scadentei.
4.11. Standard
Legislatia nationala stabileste rata dobanzii pentru intarziere si conditiile in care se aplica aceasta in cazul in care drepturile si taxele nu au fost platite la data scadentei.
4.12. Standard
In cazul in care drepturile si taxele au fost platite, initiatorului platii i se elibereaza o chitanta care constituie dovada platii, cu exceptia cazului in care plata este dovedita in alt mod.
4.13. Standard tranzitoriu
Legislatia nationala stabileste o valoare minima sau o suma minima a drepturilor si taxelor ori ambele, sub care nu se percepe niciun drept sau taxa.
4.14. Standard
In cazul in care administratia vamala constata ca erorile comise la intocmirea declaratiei de marfuri sau la stabilirea drepturilor si taxelor vor determina ori au determinat perceperea sau recuperarea unei sume de drepturi si taxe mai mica decat cea care este exigibila legal, aceasta rectifica erorile si initiaza recuperarea sumei neplatite. Cu toate acestea, in cazul in care suma vizata este mai mica decat suma minima prevazuta de legislatia nationala, administratia vamala nu intreprinde nicio actiune pentru perceperea sau recuperarea acesteia.
B. Amanarea platii drepturilor si taxelor
4.15. Standard
In cazul in care legislatia nationala prevede amanarea platii drepturilor si taxelor, aceasta precizeaza conditiile in care este acordata o asemenea facilitate.
4.16. Standard
Amanarea platii este acordata, in masura posibilului, fara calcularea unor dobanzi.
4.17. Standard
Termenul acordat pentru plata amanata a drepturilor si taxelor este de cel putin 14 zile.
C. Rambursarea drepturilor si taxelor
4.18. Standard
Rambursarea se efectueaza in cazul in care se constata ca plata excedentara a drepturilor si taxelor rezulta dintr-o eroare comisa la stabilirea valorii drepturilor si taxelor.
4.19. Standard
Rambursarea se efectueaza pentru marfurile importate ori exportate in cazul carora se constata, in momentul importului sau exportului, ca au prezentat defecte ori au fost, din orice alt motiv, neconforme cu caracteristicile prevazute si care se returneaza furnizorului sau unei alte persoane desemnate de furnizor, cu conditia ca:
– marfurile sa fie reexportate intr-un termen rezonabil, fara sa fi facut obiectul vreunei prelucrari sau reparatii si fara sa fi fost utilizate in tara de import;
– marfurile sa fie reimportate intr-un termen rezonabil, fara sa fi facut obiectul vreunei prelucrari sau reparatii si fara sa fi fost utilizate in tara in care au fost exportate.
Cu toate acestea, utilizarea marfurilor nu interzice rambursarea atunci cand aceasta a fost indispensabila pentru constatarea defectelor marfurilor sau a altui motiv pentru reexportarea ori reimportarea lor.
In loc sa fie reexportate sau reimportate, marfurile pot fi abandonate, in conformitate cu decizia administratiei vamale, in favoarea bugetului statului ori distruse sau tratate astfel incat sa isi piarda orice valoare comerciala sub controlul administratiei vamale. Abandonul sau distrugerea in cauza nu trebuie sa genereze cheltuieli pentru bugetul statului.
4.20. Standard tranzitoriu
In cazul in care administratia vamala permite ca marfurile care au fost initial declarate pentru un regim vamal cu plata drepturilor si taxelor sa fie plasate sub un alt regim vamal, rambursarea se efectueaza pentru drepturile si taxele care depasesc suma datorata in cadrul noului regim.
4.21. Standard
Decizia privind cererea de rambursare se ia si se notifica in scris persoanei in cauza in cel mai scurt termen, iar rambursarea sumei excedentare se face de indata ce elementele cererii au fost verificate.
4.22. Standard
In cazul in care administratia vamala constata ca suma excedentara rezulta dintr-o eroare comisa de catre administratia vamala la stabilirea valorii drepturilor si taxelor, rambursarea se efectueaza in mod prioritar.
4.23. Standard
In cazul in care se stabilesc termene dupa care nu se mai accepta cereri de rambursare, aceste termene trebuie sa fie suficient de extinse pentru a tine seama de circumstantele speciale pentru diferite cazuri in care se poate acorda rambursarea drepturilor si taxelor.
4.24. Standard
Rambursarea nu se acorda in cazul in care suma in cauza este mai mica decat suma minima stabilita de legislatia nationala.
CAPITOLUL 5
Garantia
5.1. Standard
Legislatia nationala prevede cazurile in care se solicita o garantie si determina modul in care trebuie constituita aceasta garantie.
5.2. Standard
Administratia vamala determina valoarea garantiei.
5.3. Standard
Orice persoana care are obligatia de a constitui o garantie trebuie sa poata alege una dintre formele de garantie propuse, cu conditia ca aceasta sa fie acceptata de administratia vamala.
5.4. Standard
In cazul in care legislatia nationala permite acest lucru, administratia vamala nu solicita constituirea unei garantii daca este convinsa de faptul ca persoana in cauza isi va respecta toate obligatiile pe care le are fata de ea.
5.5. Standard
In cazul in care se solicita constituirea unei garantii pentru a asigura indeplinirea obligatiilor care decurg dintr-un regim vamal, administratia vamala accepta o garantie globala, in special din partea oricarui declarant care declara cu regularitate marfuri in diferite birouri de pe teritoriul vamal.
5.6. Standard
In cazul in care se solicita constituirea unei garantii, suma acestei garantii este cea mai mica cu putinta si, in ceea ce priveste plata drepturilor si taxelor, nu depaseste suma eventual exigibila.
5.7. Standard
In cazul in care s-a constituit o garantie, eliberarea acesteia se efectueaza in cel mai scurt timp posibil dupa ce administratia vamala a estimat ca obligatiile care au impus constituirea garantiei au fost indeplinite in mod corespunzator.
CAPITOLUL 6
Controlul vamal
6.1. Standard
Toate marfurile, inclusiv mijloacele de transport, care se introduc pe teritoriul vamal sau parasesc acest teritoriu sunt supuse controlului vamal, indiferent daca sunt pasibile ori nu de plata unor drepturi si taxe.
6.2. Standard
Controalele vamale se limiteaza la un minimum necesar pentru a asigura aplicarea legislatiei vamale.
6.3. Standard
Pentru aplicarea controalelor vamale, administratia vamala recurge la managementul riscurilor.
6.4. Standard
Administratia vamala recurge la analiza riscurilor pentru a desemna persoanele si marfurile care trebuie examinate, inclusiv mijloacele de transport, precum si amploarea acestei verificari.
6.5. Standard
Administratia vamala adopta, in sprijinul managementului riscurilor, o strategie care consta in evaluarea gradului de aplicare a legislatiei.
6.6. Standard
Sistemele de control vamal includ controalele prin audit.
6.7. Standard
Administratia vamala cauta sa coopereze cu alte administratii vamale si sa incheie acorduri de asistenta administrativa reciproca pentru a ameliora controalele vamale.
6.8. Standard
Administratia vamala cauta sa coopereze cu mediile comerciale si sa incheie memorandumuri de intelegere pentru a ameliora controalele vamale.
6.9. Standard tranzitoriu
Administratia vamala apeleaza, in masura posibilitatilor, la tehnologia informatiei si la comertul electronic pentru a ameliora controalele vamale.
6.10. Standard
Administratia vamala evalueaza sistemele comerciale ale intreprinderilor care au incidenta asupra operatiunilor vamale pentru a se asigura ca sistemele vizate sunt conforme cu cerintele vamale.
CAPITOLUL 7
Aplicarea tehnologiei informatiei
7.1. Standard
Administratia vamala utilizeaza tehnologia informatiei in sprijinul operatiunilor vamale daca aceasta este eficienta si rentabila atat pentru administratia vamala, cat si pentru sectorul comertului. Administratia vamala stabileste conditiile de aplicare a acesteia.
7.2. Standard
In cazul in care administratia vamala adopta sisteme informatizate, aceasta utilizeaza standardele relevante in acest sens, acceptate la nivel international.
7.3. Standard
Tehnologia informatiei se adopta in colaborare cu toate partile vizate direct, in masura in care este posibil.
7.4. Standard
Toate actele legislative nationale noi sau revizuite prevad:
– metode de comert electronic ca solutie alternativa la documentele care trebuie intocmite pe hartie;
– metode de autentificare electronica, precum si metode de autentificare pe hartie;
– dreptul administratiei vamale de a detine informatii pentru nevoile sale proprii si, dupa caz, de a face schimb de astfel de informatii cu alte administratii vamale si cu orice alta parte autorizata in conditiile prevazute de lege, prin intermediul tehnicilor de comert electronic.
CAPITOLUL 8
Relatiile intre administratia vamala si terti
8.1. Standard
Persoanele in cauza au posibilitatea sa comunice cu administratia vamala, fie direct, fie prin intermediul unui tert desemnat sa actioneze in numele lor.
8.2. Standard
Legislatia nationala precizeaza conditiile in care o persoana poate actiona in numele unei alte persoane in relatiile acesteia cu administratia vamala si prevede, in special, responsabilitatile tertilor fata de administratia vamala in ceea ce priveste plata drepturilor si taxelor si eventualele nereguli.
8.3. Standard
Operatiunile vamale pe care persoana in cauza decide sa le efectueze in nume propriu nu fac obiectul unui tratament mai putin favorabil si nu sunt supuse unor conditii mai riguroase decat operatiunile care sunt efectuate de un tert in numele persoanei in cauza.
8.4. Standard
Orice persoana desemnata in calitate de tert are aceleasi drepturi, in ceea ce priveste operatiunile de efectuat cu administratia vamala, ca si persoana care a desemnat-o.
8.5. Standard
Administratia vamala prevede participarea tertilor la consultarile oficiale pe care le are cu sectorul comertului.
8.6. Standard
Administratia vamala precizeaza circumstantele in care nu este dispusa sa trateze cu un tert.
8.7. Standard
Administratia vamala notifica in scris tertilor orice decizie de a nu trata cu acestia.
CAPITOLUL 9
Informatiile si deciziile comunicate de administratia vamala
A. Informatii de interes general
9.1. Standard
Administratia vamala procedeaza astfel incat orice persoana interesata sa poata obtine fara dificultate orice informatie utila de interes general privind legislatia vamala.
9.2. Standard
In cazul in care informatiile deja difuzate trebuie modificate din cauza unor modificari aduse legislatiei vamale sau dispozitiilor ori cerintelor administrative, administratia vamala aduce noile informatii la cunostinta publicului intr-un termen rezonabil inainte de intrarea lor in vigoare pentru ca persoanele interesate sa poata tine seama de acestea, cu exceptia cazului in care publicarea lor anticipata nu este permisa.
9.3. Standard
Administratia vamala utilizeaza tehnologia informatiei pentru a ameliora comunicarea informatiilor.
B. Informatii specifice
9.4. Standard
La cererea persoanei in cauza, administratia vamala furnizeaza, in modul cel mai rapid si mai exact posibil, informatii cu privire la aspecte speciale aduse in atentie de persoana in cauza care se refera la legislatia vamala.
9.5. Standard
Administratia vamala furnizeaza nu numai informatii solicitate in mod expres, ci si orice alta informatie relevanta pe care o considera utila pentru a fi adusa la cunostinta persoanei interesate.
9.6. Standard
In cazul in care administratia vamala furnizeaza informatii, aceasta are grija sa nu divulge niciun element al informatiei cu caracter privat sau confidential care sa afecteze administratia vamala ori persoane terte, cu exceptia cazului in care o astfel de divulgare este solicitata sau permisa de legislatia nationala.
9.7. Standard
In cazul in care administratia vamala nu este in masura sa furnizeze informatii gratuit, remuneratia ceruta se limiteaza la costul aproximativ al serviciilor prestate.
C. Decizii
9.8. Standard
La cererea scrisa a persoanei interesate, administratia vamala isi comunica decizia in scris, in termenele stabilite de legislatia nationala. In cazul in care aceasta decizie este defavorabila persoanei interesate, aceasta este informata cu privire la motivele deciziei si posibilitatile de inaintare a unui recurs.
9.9. Standard
Administratia vamala comunica deciziile obligatorii la cererea persoanelor interesate, cu conditia sa dispuna de toate informatiile pe care le considera necesare.
CAPITOLUL 10
Recursul in domeniul vamal
A. Dreptul la recurs
10.1. Standard
Legislatia nationala prevede un drept la recurs in domeniul vamal.
10.2. Standard
Orice persoana vizata direct de o decizie sau o omisiune a administratiei vamale are dreptul la recurs.
10.3. Standard
Persoana interesata direct de o decizie sau o omisiune a administratiei vamale este informata, dupa ce a inaintat o cerere in acest sens catre administratia vamala, cu privire la motivele care au stat la baza deciziei sau a omisiunii, in termenele stabilite de legislatia nationala. Aceasta poate decide sa inainteze sau nu recurs in acel moment.
10.4. Standard
Legislatia nationala prevede dreptul de a inainta primul recurs la administratia vamala.
10.5. Standard
In cazul in care recursul inaintat la administratia vamala este respins, solicitantul are dreptul de a inainta un nou recurs in fata unei autoritati independente de administratia vamala.
10.6. Standard
In ultima instanta, solicitantul are dreptul la recurs in fata unei instante judecatoresti.
B. Forma si motivele recursului
10.7. Standard
Recursul se inainteaza in scris; acesta este motivat.
10.8. Standard
Se stabileste un termen de recurs impotriva unei decizii a administratiei vamale, iar acest termen trebuie sa fie suficient pentru a permite solicitantului sa analizeze decizia contestata si sa pregateasca recursul.
10.9. Standard
In cazul in care se inainteaza un recurs la administratia vamala, aceasta nu solicita prezentarea, din oficiu, a unor eventuale probe in momentul inaintarii recursului, ci acorda in acest scop, dupa caz, un termen rezonabil.
C. Examinarea recursului
10.10. Standard
Administratia vamala se pronunta cu privire la recurs si isi notifica decizia solicitantului, in scris, in cel mai scurt timp posibil.
10.11. Standard
In cazul in care un recurs adresat administratiei vamale este respins, aceasta din urma notifica solicitantului, in scris, si motivele care au stat la baza deciziei sale si il informeaza cu privire la dreptul sau de a inainta eventual un nou recurs in fata unei autoritati administrative sau independente, precizandu-i, dupa caz, termenul inainte de expirarea caruia trebuie inaintat un nou recurs.
10.12. Standard
In cazul in care se accepta recursul, administratia vamala se conformeaza deciziei sale sau hotararii autoritatilor independente ori judecatoresti in cel mai scurt timp posibil, cu exceptia cazului in care ea insasi inainteaza un recurs impotriva hotararii respective.