Studiu privind rationalizarea instantelor din Romania
De Terry R. Lord (specialist in sistemul judiciar)
si Jesper Wittrup (specialist in administrarea instantelor)
Introducere
In contextul consolidarii democratiilor, nemultumirea fata de sistemul judiciar este in crestere in multe tari. La nivel international, integrarea economica determina statele sa-si adapteze legislatia si sistemul juridic. Prin urmare, se impune o exigenta sporita pentru a se asigura o aplicare eficienta a legilor, dar se simte totodata si nevoia de armonizare a legislatiei cu standardele regionale si internationale si de infiintare a unor noi institutii. In plus, daca statele doresc sa adere la diverse organizatii internationale, trebuie sa indeplineasca anumite conditii prealabile, obligandu-le astfel sa permita institutiilor internationale evaluarea administrarii justitiei. In final, intrucat statele incearca sa devina cat mai atractive pentru investitorii straini, prin relevarea unui sistem judiciar ineficient, s-ar putea indeparta investitorii sau sa faciliteze coruptia in cadrul unui proces.
Un factor avut in vedere de investitori in procesul de evaluare a unei tari este accesul la mecanisme adecvate de rezolvare a litigiilor. Durata prea mare a procedurilor si insecuritatea juridica sunt mentionate ca fiind cauzele care afecteaza cel mai mult investitorii. In multe state, sistemul judiciar este ineficient si lipsit de incredere. Schimbari repetate in sistemul judiciar au cauzat probleme atat pentru judecatorii din generatia mai veche, cat si pentru judecatorii recent numiti in functie, care au nevoie de pregatire profesionala. Sistemul judiciar s-a aflat sub o presiune deosebita din cauza cresterii dramatice a numarului de litigii. In timp ce aceste tari sunt receptive la exigentele de reforma in justitie, modernizarea nu poate fi realizata rapid si usor. Un asemenea program include cel mai adesea modernizarea instantelor, reforma legislativa, mecanisme de solutionare alternativa a litigiilor, pregatirea judecatorilor, a personalului instantelor, a avocatilor, a studentilor, a societatii civile si imbunatatirea accesului la justitie. Programul ar trebui sa inceapa cu stabilirea unui plan concentrat pe activitati cu sansa mare de realizare si care sa aduca beneficii imediate. Acest plan va contribui la convingerea judecatorilor si actorilor politici, care pot avea o puternica influenta in starea continua de ineficienta a sistemului judiciar. Anumiti autori considera ca nouazeci la suta (90%) din reusita unei reforme in justitie se datoreaza actiunilor bine coordonate si zece la suta actiunilor de management. Reforma impune o schimbare de atitudine, ceea ce presupune schimbari ale mentalitatii. Din cauza traditiei, profesionistii din sistemul judiciar nu prea se acomodeaza cu schimbarea si rareori initiaza o reforma. Pentru a depasi reticenta fata de o schimbare, participarea inca de la inceput a principalilor actori in acest proces a devenit un instrument fundamental in vederea implicarii lor in acest proces.
Obiectivul general al acestui raport este de a sprijini Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii in evaluarea sistemului statistic existent al instantelor in Romania, deficientele in organizarea sistemului si alocarea resurselor umane in sistem. In plus, pe baza rezultatelor studiului, acest raport va formula propuneri de reforme in vederea imbunatatirii sistemului judiciar.
Studiul nu isi propune sa elaboreze strategii sofisticate cu sanse mici de reusita, sau doar sa promoveze un spirit critic impotriva guvernului, a autoritatilor judiciare sau a oricarei alte institutii, ori sa prezinte magistrati sau personal al instantelor intr-o lumina nefavorabila sau falsa. Pe baza experientei specialistilor implicati in acest proces privind sistemul judiciar romanesc, cei care au colaborat la acest raport vor depune toate eforturile pentru a identifica solutii fezabile la probleme concrete si pentru a prezenta cu onestitate si acuratete o serie de solutii la indemana si care pot conduce intr-un timp relativ scurt la un progres cuantificabil in justitia romaneasca.
Expertii considera ca este de datoria lor sa considere ca prioritare si sa se concentreze pe anumite aspecte ale reformei judiciare pentru care pot face recomandari si propun un Plan de Actiuni ce poate fi implementat intr-un timp rezonabil, cu un minimum de resurse. Ca exemplu, vom lua actiunile generale care sa promoveze idei pentru crearea unui set de indicatori, astfel incat complexitatea cauzelor sa poate fi determinata in mod sistematic. Acest lucru va institui un sistem de repartizare a cauzelor mai eficient si echitabil.
Ultimele sase luni au insemnat o evolutie importanta in reforma justitiei in Romania. Incepand cu vara anului 2004, sistemul judiciar romanesc a inregistrat un numar semnificativ de schimbari. Desi acest studiu nu isi propune in principal sa analizeze aceste evolutii, este limpede ca datorita dimensiunii si implicatiilor acestor modificari, acestea nu pot fi ignorate.
In iunie 2004, au fost adoptate legile privind Consiliul Superior al Magistraturii, Organizarea Judiciara si Statutul Magistratilor. Acest pachet legislativ ce a intrat in vigoare in septembrie, este destinat sa imbunatateasca in mod considerabil independenta si eficienta sistemului judiciar. In baza acestor legi, Consiliul Superior al Magistraturii a preluat de la Ministerul Justitiei competentele privind recrutarea, dezvoltarea carierei si raspunderea disciplinara pentru magistrati, judecatori si procurori.
In decembrie 2004, Romania a incheiat negocierile privind aderarea la Uniunea Europeana. Capitolul de Justitie si Afaceri Interne (JAI) a fost ultimul asupra caruia s-a ajuns la un acord, dupa 2 ani si 7 luni de negocieri foarte dificile. Totusi, pana in 2007, data prevazuta pentru aderare, Romania are de indeplinit 11 angajamente specifice. Sapte din aceste angajamente specifice se refera la capitolul JAI. In ceea ce priveste sistemul judiciar, Romania trebuie sa prezinte, pana in martie 2005, o Strategie si un Plan de Actiune privind reforma sistemului judiciar, care sa cuprinda cele mai importante masuri necesare pentru implementarea Legii privind organizarea judiciara, Legii privind statutul magistratilor si legii referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii.
In prima parte a acestui studiu, ne propunem sa prezentam rezultatele analizei noastre asupra structurii actuale a instantelor si a modului de alocare a resurselor umane in cadrul sistemului instantelor. Scopul nostru este de a preciza daca sistemul statistic actual este capabil sa furnizeze informatiile necesare stabilirii unei imagini detaliate si exacte a activitatilor desfasurate in cadrul instantelor, de a oferi solutii privind modificarile necesare in cadrul sistemului, de a furniza date suplimentare necesare si pentru a face propuneri referitoare la restructurarea instantelor.
In partea a doua a studiului, identificam un numar de factori suplimentari care trebuie sa fie luati in considerare: independenta, eficienta, calitatea, siguranta raporturilor juridice, infrastructura si resursele, organizarea si gestionarea instantelor, credibilitatea si imaginea publica. Analiza fiecarui factor mentionat anterior presupune abordari teoretice, consideratii de ordin practic despre situatia actuala, precum si formularea de recomandari pentru viitor.
In partea finala a raportului, prezentam o strategie care sa evidentieze cum sa reusim in procesul de implementare a recomandarilor. Avem in vedere cele mai frecvente greseli care pot conduce la esecul reformei, si cum sa le evitam. Mai mult, noi identificam si formulam patru dintre cele mai importante proiecte de reforma care sa constituie urmatorii pasi pentru autoritatile romane in vederea completarii studiului inceput prin acest raport. Cele 4 proiecte de reforma sunt:
1. Stabilirea unui model de alocare care, in functie de numarul si tipul de cauze aflate pe rol la nivelul fiecarei instante, furnizeaza informatii pertinente referitoare la volumul de munca din fiecare instanta.
2. Restructurarea sistemului de organizare a instantelor, prin folosirea acestui model:
a. cresterea numarului de posturi la nivelul instantelor cu un volum de munca ridicat si scaderea numarului de posturi la nivelul instantelor cu un volum de activitate scazut;
b. desfiintarea celor mai mici judecatorii din punct de vedere al volumului de activitate;
c. infiintarea tribunalelor specializate in judetele in care numarul de dosare justifica alocarea unui numar de cel putin 8-10 judecatori.
3. Realizarea de investitii pentru imbunatatirea infrastructurii de la nivelul instantelor, numarul si spatiul salilor de sedinta, si alocarea unui spatiu de lucru adecvat pentru judecatori si personalul auxiliar de specialitate. Primele investitii trebuie sa fie facute in localitatile cu cel mai mare numar de judecatori per sala de sedinta.
4. Renuntarea la structura ierarhica de luare a deciziilor pentru intregul sistem de instante, astfel incat instantele sa aiba competenta de a decide in domeniul economic fara un aviz prealabil din partea CSM sau a MJ (atata timp cat instantele se incadreaza in bugetul total alocat), iar personalul auxiliar sa preia anumite atributii administrative, degrevandu-l astfel pe presedintele instantei.
Citeste intregul studiu
Sursa: Ministerul Justitiei
Introducere
In contextul consolidarii democratiilor, nemultumirea fata de sistemul judiciar este in crestere in multe tari. La nivel international, integrarea economica determina statele sa-si adapteze legislatia si sistemul juridic. Prin urmare, se impune o exigenta sporita pentru a se asigura o aplicare eficienta a legilor, dar se simte totodata si nevoia de armonizare a legislatiei cu standardele regionale si internationale si de infiintare a unor noi institutii. In plus, daca statele doresc sa adere la diverse organizatii internationale, trebuie sa indeplineasca anumite conditii prealabile, obligandu-le astfel sa permita institutiilor internationale evaluarea administrarii justitiei. In final, intrucat statele incearca sa devina cat mai atractive pentru investitorii straini, prin relevarea unui sistem judiciar ineficient, s-ar putea indeparta investitorii sau sa faciliteze coruptia in cadrul unui proces.
Un factor avut in vedere de investitori in procesul de evaluare a unei tari este accesul la mecanisme adecvate de rezolvare a litigiilor. Durata prea mare a procedurilor si insecuritatea juridica sunt mentionate ca fiind cauzele care afecteaza cel mai mult investitorii. In multe state, sistemul judiciar este ineficient si lipsit de incredere. Schimbari repetate in sistemul judiciar au cauzat probleme atat pentru judecatorii din generatia mai veche, cat si pentru judecatorii recent numiti in functie, care au nevoie de pregatire profesionala. Sistemul judiciar s-a aflat sub o presiune deosebita din cauza cresterii dramatice a numarului de litigii. In timp ce aceste tari sunt receptive la exigentele de reforma in justitie, modernizarea nu poate fi realizata rapid si usor. Un asemenea program include cel mai adesea modernizarea instantelor, reforma legislativa, mecanisme de solutionare alternativa a litigiilor, pregatirea judecatorilor, a personalului instantelor, a avocatilor, a studentilor, a societatii civile si imbunatatirea accesului la justitie. Programul ar trebui sa inceapa cu stabilirea unui plan concentrat pe activitati cu sansa mare de realizare si care sa aduca beneficii imediate. Acest plan va contribui la convingerea judecatorilor si actorilor politici, care pot avea o puternica influenta in starea continua de ineficienta a sistemului judiciar. Anumiti autori considera ca nouazeci la suta (90%) din reusita unei reforme in justitie se datoreaza actiunilor bine coordonate si zece la suta actiunilor de management. Reforma impune o schimbare de atitudine, ceea ce presupune schimbari ale mentalitatii. Din cauza traditiei, profesionistii din sistemul judiciar nu prea se acomodeaza cu schimbarea si rareori initiaza o reforma. Pentru a depasi reticenta fata de o schimbare, participarea inca de la inceput a principalilor actori in acest proces a devenit un instrument fundamental in vederea implicarii lor in acest proces.
Obiectivul general al acestui raport este de a sprijini Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii in evaluarea sistemului statistic existent al instantelor in Romania, deficientele in organizarea sistemului si alocarea resurselor umane in sistem. In plus, pe baza rezultatelor studiului, acest raport va formula propuneri de reforme in vederea imbunatatirii sistemului judiciar.
Studiul nu isi propune sa elaboreze strategii sofisticate cu sanse mici de reusita, sau doar sa promoveze un spirit critic impotriva guvernului, a autoritatilor judiciare sau a oricarei alte institutii, ori sa prezinte magistrati sau personal al instantelor intr-o lumina nefavorabila sau falsa. Pe baza experientei specialistilor implicati in acest proces privind sistemul judiciar romanesc, cei care au colaborat la acest raport vor depune toate eforturile pentru a identifica solutii fezabile la probleme concrete si pentru a prezenta cu onestitate si acuratete o serie de solutii la indemana si care pot conduce intr-un timp relativ scurt la un progres cuantificabil in justitia romaneasca.
Expertii considera ca este de datoria lor sa considere ca prioritare si sa se concentreze pe anumite aspecte ale reformei judiciare pentru care pot face recomandari si propun un Plan de Actiuni ce poate fi implementat intr-un timp rezonabil, cu un minimum de resurse. Ca exemplu, vom lua actiunile generale care sa promoveze idei pentru crearea unui set de indicatori, astfel incat complexitatea cauzelor sa poate fi determinata in mod sistematic. Acest lucru va institui un sistem de repartizare a cauzelor mai eficient si echitabil.
Ultimele sase luni au insemnat o evolutie importanta in reforma justitiei in Romania. Incepand cu vara anului 2004, sistemul judiciar romanesc a inregistrat un numar semnificativ de schimbari. Desi acest studiu nu isi propune in principal sa analizeze aceste evolutii, este limpede ca datorita dimensiunii si implicatiilor acestor modificari, acestea nu pot fi ignorate.
In iunie 2004, au fost adoptate legile privind Consiliul Superior al Magistraturii, Organizarea Judiciara si Statutul Magistratilor. Acest pachet legislativ ce a intrat in vigoare in septembrie, este destinat sa imbunatateasca in mod considerabil independenta si eficienta sistemului judiciar. In baza acestor legi, Consiliul Superior al Magistraturii a preluat de la Ministerul Justitiei competentele privind recrutarea, dezvoltarea carierei si raspunderea disciplinara pentru magistrati, judecatori si procurori.
In decembrie 2004, Romania a incheiat negocierile privind aderarea la Uniunea Europeana. Capitolul de Justitie si Afaceri Interne (JAI) a fost ultimul asupra caruia s-a ajuns la un acord, dupa 2 ani si 7 luni de negocieri foarte dificile. Totusi, pana in 2007, data prevazuta pentru aderare, Romania are de indeplinit 11 angajamente specifice. Sapte din aceste angajamente specifice se refera la capitolul JAI. In ceea ce priveste sistemul judiciar, Romania trebuie sa prezinte, pana in martie 2005, o Strategie si un Plan de Actiune privind reforma sistemului judiciar, care sa cuprinda cele mai importante masuri necesare pentru implementarea Legii privind organizarea judiciara, Legii privind statutul magistratilor si legii referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii.
In prima parte a acestui studiu, ne propunem sa prezentam rezultatele analizei noastre asupra structurii actuale a instantelor si a modului de alocare a resurselor umane in cadrul sistemului instantelor. Scopul nostru este de a preciza daca sistemul statistic actual este capabil sa furnizeze informatiile necesare stabilirii unei imagini detaliate si exacte a activitatilor desfasurate in cadrul instantelor, de a oferi solutii privind modificarile necesare in cadrul sistemului, de a furniza date suplimentare necesare si pentru a face propuneri referitoare la restructurarea instantelor.
In partea a doua a studiului, identificam un numar de factori suplimentari care trebuie sa fie luati in considerare: independenta, eficienta, calitatea, siguranta raporturilor juridice, infrastructura si resursele, organizarea si gestionarea instantelor, credibilitatea si imaginea publica. Analiza fiecarui factor mentionat anterior presupune abordari teoretice, consideratii de ordin practic despre situatia actuala, precum si formularea de recomandari pentru viitor.
In partea finala a raportului, prezentam o strategie care sa evidentieze cum sa reusim in procesul de implementare a recomandarilor. Avem in vedere cele mai frecvente greseli care pot conduce la esecul reformei, si cum sa le evitam. Mai mult, noi identificam si formulam patru dintre cele mai importante proiecte de reforma care sa constituie urmatorii pasi pentru autoritatile romane in vederea completarii studiului inceput prin acest raport. Cele 4 proiecte de reforma sunt:
1. Stabilirea unui model de alocare care, in functie de numarul si tipul de cauze aflate pe rol la nivelul fiecarei instante, furnizeaza informatii pertinente referitoare la volumul de munca din fiecare instanta.
2. Restructurarea sistemului de organizare a instantelor, prin folosirea acestui model:
a. cresterea numarului de posturi la nivelul instantelor cu un volum de munca ridicat si scaderea numarului de posturi la nivelul instantelor cu un volum de activitate scazut;
b. desfiintarea celor mai mici judecatorii din punct de vedere al volumului de activitate;
c. infiintarea tribunalelor specializate in judetele in care numarul de dosare justifica alocarea unui numar de cel putin 8-10 judecatori.
3. Realizarea de investitii pentru imbunatatirea infrastructurii de la nivelul instantelor, numarul si spatiul salilor de sedinta, si alocarea unui spatiu de lucru adecvat pentru judecatori si personalul auxiliar de specialitate. Primele investitii trebuie sa fie facute in localitatile cu cel mai mare numar de judecatori per sala de sedinta.
4. Renuntarea la structura ierarhica de luare a deciziilor pentru intregul sistem de instante, astfel incat instantele sa aiba competenta de a decide in domeniul economic fara un aviz prealabil din partea CSM sau a MJ (atata timp cat instantele se incadreaza in bugetul total alocat), iar personalul auxiliar sa preia anumite atributii administrative, degrevandu-l astfel pe presedintele instantei.
