Instructiunile privind angajamentele in materia concentrarilor economice
In M. Of. nr. 1 din 3 ianuarie 2011 a fost publicat Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 688/2010 pentru punerea in aplicare a Instructiunilor privind angajamentele in materia concentrarilor economice.
Din cuprins:
ART. 1
In urma adoptarii in plenul Consiliului Concurentei, se pun in aplicare Instructiunile privind angajamentele in materia concentrarilor economice, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
ART. 2
Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.
ART. 3
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin, anexa nr. 3 “Instructiuni privind masurile corective acceptabile in cazul autorizarii conditionate a unor concentrari economice” la Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 63/2004 privind punerea in aplicare a regulamentelor si instructiunilor Consiliului Concurentei elaborate in baza Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, cu modificarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 280 din 31 martie 2004, se abroga.
ART. 4
Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ANEXA 1
INSTRUCTIUNI
privind angajamentele in materia concentrarilor economice
In temeiul prevederilor art. 27 alin. (1) si alin. (3) lit. c) si ale art. 46^2 alin. (7) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
Consiliul Concurentei adopta prezentele instructiuni.
INTRODUCERE
1. Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Lege, prevede la art. 46 alin. (2) lit. b) si alin. (4) lit. c) posibilitatea Consiliului Concurentei de a declara o concentrare economica compatibila cu un mediu concurential normal in urma modificarilor efectuate de parti*1, atat in faza I*2, cat si in faza II*3 ale procedurii. In acest scop, Consiliul Concurentei poate include in decizia sa conditii si obligatii destinate sa asigure respectarea de catre partile implicate a angajamentelor pe care si le-au asumat fata de autoritatea de concurenta pentru realizarea compatibilitatii concentrarii economice cu un mediu concurential normal.
————
*1 Trimiterile la “parti” si la “parti implicate in concentrarea economica” reglementeaza, de asemenea, situatiile in care exista o singura parte care notifica.
*2 A se vedea pct. 70 – 79.
*3 A se vedea pct. 80 – 86.
2. Scopul prezentelor instructiuni este de a oferi orientari in ceea ce priveste modificarile aduse operatiunilor de concentrare economica, in special angajamentele de modificare a concentrarilor economice asumate de intreprinderile in cauza, pentru realizarea compatibilitatii concentrarii economice cu un mediu concurential normal. Aceste modificari sunt denumite angajamente, intrucat au rolul de a elimina problemele de concurenta*4 identificate de catre Consiliul Concurentei.
————
*4 In cele ce urmeaza, cu exceptia cazurilor in care se prevede altfel, expresia probleme de concurenta corespunde, in functie de stadiul procedurii, unor indoieli serioase sau unor constatari preliminare, potrivit carora concentrarea economica ridica obstacole semnificative in calea concurentei efective pe piata romaneasca ori de pe o parte substantiala a acesteia, in special ca urmare a crearii sau consolidarii unei pozitii dominante.
3. Prezentele instructiuni stabilesc principiile generale aplicabile angajamentelor acceptabile de catre Consiliul Concurentei, principalele tipuri de angajamente care pot fi acceptate de catre autoritatea de concurenta in cazurile care intra sub incidenta Legii si a Regulamentului privind concentrarile economice*5, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 385/2010, conditiile specifice pe care trebuie sa le indeplineasca propunerile de angajamente in ambele faze ale procedurii, precum si principalele conditii pentru punerea in aplicare a angajamentelor. Consiliul Concurentei va lua in considerare, in mod corespunzator, circumstantele particulare ale fiecarei operatiuni de concentrare economica.
————
*5 Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 553 bis din 5 august 2010.
I. Principii generale
4. Potrivit Legii si Regulamentului privind concentrarile economice, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 385/2010, Consiliul Concurentei evalueaza compatibilitatea concentrarilor economice notificate cu un mediu concurential normal pe baza efectului acestora asupra structurii concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia. Analiza compatibilitatii are scopul de a stabili daca o concentrare economica ridica obstacole semnificative in calea concurentei efective pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia, in special prin crearea sau consolidarea unei pozitii dominante. O concentrare care ridica obstacole semnificative in calea concurentei efective pe piata romaneasca sau cu o parte substantiala a acesteia este incompatibila cu mediul concurential normal, iar Consiliul Concurentei trebuie sa o interzica. Principiile definite de prezentele instructiuni se aplica si angajamentelor propuse pentru eliminarea problemelor de concurenta identificate in cazul crearii unei societati in comun, potrivit prevederilor art. 10 alin. (3) din Lege.
5. In situatia in care o concentrare economica genereaza probleme de concurenta, prin faptul ca ridica obstacole semnificative in calea concurentei efective, in special ca urmare a crearii sau consolidarii unei pozitii dominante, partile pot incerca sa modifice concentrarea economica in vederea eliminarii problemelor de concurenta si sa obtina astfel autorizarea operatiunii in cauza. Asemenea modificari pot fi puse in aplicare integral inaintea autorizarii operatiunii sau ulterior autorizarii acesteia.
6. Consiliului Concurentei ii revine sarcina de a proba faptul ca o concentrare economica ridica obstacole semnificative in calea concurentei efective. Consiliul Concurentei informeaza partile cu privire la problemele de concurenta identificate, pentru a permite acestora sa formuleze propuneri de angajamente adecvate. Drept urmare, partile la concentrare pot propune angajamente autoritatii de concurenta. In lipsa acestora, Consiliul Concurentei nu poate impune in mod unilateral nicio conditie in scopul emiterii unei decizii de autorizare, ci numai pe baza angajamentelor partilor. Consiliul Concurentei informeaza partile in scris despre evaluarea preliminara efectuata cu privire la angajamentele propuse. In cazul in care partile nu propun in mod valabil angajamente adecvate pentru eliminarea problemelor de concurenta, Consiliul Concurentei va emite o decizie prin care va declara operatiunea de concentrare economica incompatibila cu un mediu concurential normal.
7. Consiliul Concurentei trebuie sa evalueze daca angajamentele propuse, odata puse in aplicare, elimina problemele de concurenta identificate. Numai partile dispun de toate informatiile relevante pentru o astfel de evaluare, in special cu privire la fezabilitatea angajamentelor propuse si la viabilitatea si competitivitatea activelor propuse pentru cesionare. In consecinta, partilor le revine responsabilitatea de a furniza toate aceste informatii, necesare Consiliului Concurentei pentru evaluarea angajamentelor propuse. In acest scop, partile care efectueaza notificarea trebuie sa furnizeze, impreuna cu angajamentele, informatii detaliate privind continutul angajamentelor propuse, conditiile de punere in aplicare a acestora si sa demonstreze ca angajamentele sunt de natura sa elimine orice obstacole semnificative in calea concurentei efective, potrivit Formularului privind angajamentele in materia concentrarilor economice, cuprins in anexa. In cazul angajamentelor care constau in cesionarea unei activitati, partile trebuie sa furnizeze o descriere detaliata, in special a modului in care functioneaza in prezent activitatea propusa pentru cesionare. Aceste informatii permit Consiliului Concurentei sa evalueze viabilitatea, competitivitatea si potentialul comercial al activitatii, comparand functionarea actuala a acesteia cu obiectivele propuse in cadrul angajamentelor. Partile pot initia contacte prealabile cu Consiliul Concurentei anterior transmiterii Formularului privind angajamentele in materia concentrarilor economice, pentru a discuta adaptarea cerintelor specifice din formular in functie de informatiile necesare in cazurile respective.
8. In timp ce partile trebuie sa propuna angajamente suficiente pentru a elimina problemele de concurenta si sa furnizeze informatiile necesare pentru evaluarea acestora, Consiliului Concurentei ii revine sarcina de a stabili daca o concentrare economica, astfel cum este modificata de angajamentele propuse in mod valabil, trebuie sa fie declarata incompatibila cu mediul concurential normal deoarece conduce, in pofida angajamentelor, la obstacole semnificative in calea concurentei efective. O concentrare economica modificata prin angajamente se supune acelorasi criterii, in ceea ce priveste sarcina probei pentru interdictia sau autorizarea operatiunii, ca si o concentrare economica nemodificata.
Conditiile de baza pentru acceptarea angajamentelor
9. Consiliul Concurentei poate accepta numai angajamentele care pot face concentrarea economica compatibila cu un mediu concurential normal, prevenind aparitia de obstacole semnificative in calea concurentei efective. Angajamentele trebuie sa elimine in intregime problemele de concurenta si trebuie sa fie complete si eficiente din toate punctele de vedere. De asemenea, angajamentele trebuie sa poata fi puse in aplicare in mod efectiv, intr-o perioada scurta de timp.
10. Se considera ca angajamentele structurale propuse de parti, in special cesionarile, indeplinesc aceste conditii numai in masura in care Consiliul Concurentei poate concluziona, cu un grad de certitudine suficient, ca va fi posibila punerea in aplicare a acestora si ca noile structuri comerciale rezultate sunt susceptibile de a fi suficient de viabile pentru a garanta ca distorsionarea semnificativa a concurentei nu se va produce.
11. Gradul de certitudine suficient privind punerea in aplicare a angajamentelor propuse poate fi afectat, in special, de riscuri legate de transferul unei activitati destinate cesionarii, cum ar fi conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca partile care participa la cesionare, drepturile tertilor in legatura cu activitatea sau riscurile privind gasirea unui cumparator adecvat, precum si riscurile legate de degradarea activelor pana la data realizarii cesionarii. Partilor le revine obligatia de a inlatura aceste incertitudini legate de punerea in aplicare a angajamentelor atunci cand acestea sunt prezentate Consiliului Concurentei*6.
————
*6 In functie de natura riscurilor, acestea pot fi compensate prin adoptarea unor masuri de salvgardare specifice. De exemplu, riscul care decurge din drepturile tertilor cu privire la activele de cesionat poate fi compensat prin propunerea unei alternative de cesionare.
12. La evaluarea celei de-a doua conditii, si anume daca angajamentul propus este susceptibil sa elimine problemele de concurenta identificate, Consiliul Concurentei va lua in considerare toti factorii relevanti legati de angajamentul respectiv, printre care: tipul, amploarea si aria de aplicare a angajamentului propus, folosind ca termeni de referinta structura si caracteristicile distinctive ale pietei pe care apar problemele de concurenta, inclusiv pozitia partilor si a altor operatori pe piata.
13. Pentru ca angajamentele sa se conformeze acestor principii, trebuie ca punerea in aplicare si capacitatea de a monitoriza angajamentele sa fie efective. In timp ce cesionarile, odata ce au fost puse in aplicare, nu mai necesita nicio masura de monitorizare suplimentara, alte tipuri de angajamente necesita mecanisme de monitorizare efective pentru a se asigura ca efectul lor nu este redus sau chiar eliminat de parti. Altfel, aceste angajamente ar trebui considerate ca simple declaratii de intentie ale partilor si nu ar constitui obligatii deoarece, in absenta unor mecanisme efective de monitorizare, incalcarea lor nu ar putea permite dispunerea masurilor prevazute de art. 46^1 alin. (2) si art. 47 alin. (4) din Lege.
14. In cazurile in care partile propun angajamente de o asemenea amploare si complexitate incat Consiliul Concurentei se afla in imposibilitatea de a determina cu un grad de certitudine suficient, la data emiterii deciziei, daca acestea vor fi puse integral in aplicare si daca sunt susceptibile sa mentina o concurenta efectiva pe piata, operatiunea nu poate fi autorizata. Consiliul Concurentei poate respinge aceste angajamente, in special pe motiv ca punerea in aplicare a angajamentelor nu poate fi monitorizata in mod efectiv si ca absenta unei monitorizari efective limiteaza sau chiar elimina efectul angajamentelor propuse.
Caracterul adecvat al diferitelor tipuri de angajamente
15. Principalul obiectiv al angajamentelor este de a asigura structuri de piata concurentiale. In consecinta, angajamentele de natura structurala, precum angajamentul de a vinde o activitate, de regula, sunt preferabile, in masura in care acestea previn in mod durabil problemele de concurenta care ar fi rezultat din concentrare, astfel cum a fost notificata; in plus, angajamentele structurale nu necesita masuri de monitorizare pe termen mediu si lung. Cu toate acestea, nu poate fi exclusa in mod aprioric posibilitatea ca si alte tipuri de angajamente sa fie, de asemenea, in masura sa previna obstacolele semnificative in calea concurentei efective.
16. Trebuie examinat de la caz la caz daca un angajament si, in special, ce tip de angajament este adecvat pentru a elimina problemele de concurenta identificate.
17. Cu toate acestea, se poate face o distinctie generala intre cesionari, alte angajamente structurale, cum ar fi acordarea accesului la infrastructuri importante sau la factori de productie in conditii nediscriminatorii, si angajamente privind comportamentul viitor al entitatii rezultate din concentrare. Angajamentele de cesionare sunt cel mai bun mod de a elimina problemele de concurenta rezultate din suprapunerile pe orizontala, putand constitui, de asemenea, cea mai buna solutie de rezolvare a problemelor de tip vertical sau conglomerat. Alte angajamente structurale pot fi adecvate pentru a rezolva toate tipurile de probleme in cazul in care angajamentele in cauza sunt echivalente unor cesionari din punctul de vedere al efectelor lor, dupa cum se prevede la pct. 60 – 69. Angajamentele privind comportamentul viitor al entitatii rezultate din concentrare pot fi acceptate numai cu titlu exceptional, in imprejurari specifice. In special, angajamentele sub forma promisiunilor de a nu creste preturile, de a nu reduce gama de produse sau de a nu elimina unele marci etc. nu vor elimina problemele de concurenta rezultate din suprapunerile pe orizontala. Astfel de angajamente pot fi acceptate numai in situatia in care viabilitatea acestora este garantata pe deplin de punerea in aplicare si monitorizarea efectiva, potrivit pct. 13, 14, 65, 68, precum si in situatia in care nu risca sa conduca la distorsionarea concurentei*7.
————
*7 De exemplu, angajamentele privind un anumit comportament referitor la preturi, cum ar fi plafoane de preturi care implica riscul de a genera o aliniere anticoncurentiala a preturilor intre concurenti.
Procedura
18. Consiliul Concurentei poate accepta angajamente in oricare dintre fazele procedurii. Totusi, avand in vedere ca o cercetare aprofundata a pietei este realizata numai in faza II a procedurii, angajamentele propuse Consiliului Concurentei in faza I trebuie sa elimine in mod clar “indoielile serioase” privind compatibilitatea operatiunii cu un mediu concurential normal*8, pentru a se emite o decizie potrivit art. 46 alin. (2) lit. b) din Lege.
————
*8 Angajamentele prezentate in faza I pot fi acceptate numai in anumite situatii. A se vedea pct. 74.
19. In cazul in care Consiliul Concurentei constata ca operatiunea de concentrare economica prezinta indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal si acestea nu au putut fi inlaturate potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) lit. b) din Lege va decide deschiderea unei investigatii. Angajamentele propuse de partile implicate trebuie sa fie suficiente pentru a elimina problemele de concurenta identificate. Consiliul Concurentei va emite o decizie de autorizare conditionata, in temeiul art. 46 alin. (4) lit. c) din Lege, daca ajunge la concluzia ca indoielile serioase la care se face referire la art. 46 alin. (3) din Lege au fost eliminate in urma angajamentelor propuse de parti.
20. Angajamentele pot fi propuse numai de catre parti. Consiliul Concurentei va asigura obligativitatea angajamentelor prin faptul ca va conditiona decizia de autorizare a concentrarii economice de respectarea angajamentelor respective. In practica se face distinctie intre conditii si obligatii. Cerinta realizarii modificarii structurale a pietei, cum ar fi cesionarea unei activitati, este din acest punct de vedere o conditie. Etapele de punere in aplicare, necesare obtinerii acestui rezultat, sunt, in general, obligatii ale partilor, de exemplu, desemnarea unui imputernicit pentru vanzarea activitatii.
21. In cazul in care intreprinderile implicate nu indeplinesc o obligatie si/sau o conditie impusa prin una dintre deciziile prevazute la art. 46 alin. (2) lit. b) sau alin. (4) lit. c) din Lege, Consiliul Concurentei poate aplica sanctiuni potrivit dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. e) si ale art. 54 alin. (1) lit. d) din Lege. In cazul incalcarii unei conditii, de exemplu in cazul in care o activitate nu este cesionata in intervalul de timp prevazut in angajamente sau in cazul in care este redobandita ulterior, Consiliul Concurentei poate, in temeiul art. 47 alin. (4) lit. b) din Lege, sa impuna masuri interimare adecvate pentru restabilirea sau mentinerea conditiilor de concurenta efectiva. In cazul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 46^1 alin. (2) din Lege, Consiliul Concurentei poate actiona potrivit prevederilor art. 46^1 alin. (1).
II. Tipuri de angajamente
1. Cesionarea unei activitati catre un cumparator adecvat
22. In cazul in care exista riscul ca o concentrare economica sa ridice obstacole semnificative in calea concurentei efective, cea mai eficienta modalitate de a mentine concurenta efectiva, cu exceptia declararii acesteia ca fiind incompatibila cu un mediu concurential normal, este crearea conditiilor de infiintare a unei noi entitati concurente sau de consolidare a concurentilor existenti, prin realizarea unei cesionari de catre partile la concentrare.
1.1. Cesionarea unei activitati viabile si competitive
23. Elementele cesionate trebuie sa constituie o activitate viabila care, in cazul in care ar fi exploatata de un cumparator adecvat, ar putea concura efectiv si durabil cu entitatea creata prin concentrarea economica, ca intreprindere activa*9. Pentru a asigura viabilitatea activitatii respective, ar putea fi necesara si includerea activitatilor legate de pietele pe care Consiliul Concurentei nu a identificat probleme de concurenta, daca acest lucru este necesar pentru a crea un concurent efectiv pe pietele in cauza.
————
*9 Aceasta include, in anumite conditii, activitati care trebuie disociate din activitatea sau activele individuale ale unei parti; a se vedea pct. 34 si 35.
24. In cazul in care se propune cesionarea unei activitati viabile, este necesar sa se tina cont de incertitudinile si de riscurile aferente transferului activitatii catre un nou proprietar. Aceste riscuri pot limita impactul concurential al activitatii cesionate si, prin urmare, pot conduce la o situatie de piata care nu ar fi, in mod necesar, de natura sa elimine respectivele probleme de concurenta.
Caracteristicile activitatii destinate cesionarii
25. Activitatea trebuie sa includa toate activele care contribuie la functionarea sa curenta sau care sunt necesare pentru a asigura viabilitatea si competitivitatea sa, precum si intregul personal angajat in prezent sau care este necesar pentru a asigura viabilitatea si competitivitatea activitatii*10.
————
*10 Partile notificatoare se vor obliga in angajamente ca activitatea destinata cesionarii sa includa toate activele si personalul in cauza.
26. Personalul si activele care sunt in prezent partajate intre activitatea destinata cesionarii si alte activitati ale partilor, dar care contribuie la functionarea activitatii sau care sunt necesare pentru a asigura viabilitatea si competitivitatea acesteia, trebuie de asemenea sa fie incluse in cesiune. In caz contrar, viabilitatea si competitivitatea activitatii destinate cesionarii ar fi compromise. In consecinta, activitatea destinata cesionarii trebuie sa cuprinda personalul care exercita functii esentiale pentru activitate, cum ar fi, de exemplu, personalul din cercetare-dezvoltare si personalul informatic al grupului, chiar si in cazul in care acest personal este angajat in prezent pentru a desfasura o alta activitate a partilor – cel putin intr-o proportie suficienta pentru a indeplini necesitatile curente ale activitatii cesionate. In acelasi mod, activele partajate trebuie incluse chiar daca aceste active apartin sau sunt alocate unei alte activitati.
27. Pentru a permite Consiliului Concurentei sa identifice caracteristicile activitatii destinate cesionarii, partile trebuie sa includa in angajamente o descriere precisa a caracteristicilor acestei activitati. Descrierea trebuie sa fie adaptata fiecarui caz si trebuie sa contina toate elementele care fac parte din activitatea destinata cesionarii: active corporale, precum activitati de cercetare-dezvoltare, de productie, de distributie, de vanzari si de marketing, si active necorporale, cum ar fi drepturi de proprietate intelectuala, know-how si fond de comert; licente, permise si autorizatii acordate activitatii in cauza de anumite organisme; contracte, contracte de inchiriere si angajamente, precum conventii cu furnizorii si clientii, in beneficiul activitatii destinate cesionarii; dosare ale clientilor, de credit si de alta natura. In descrierea activitatii, partile trebuie sa includa, in linii generale, personalul pe care intentioneaza sa il transfere, inclusiv personalul detasat si angajatii temporar, si sa furnizeze o lista a personalului de baza, respectiv a personalului esential pentru viabilitatea si competitivitatea activitatii. Angajamentul trebuie sa cuprinda un angajament de nesolicitare a personalului de baza de catre parti.
28. In descrierea activitatii, partile trebuie sa stabileasca si regimul de furnizare a produselor si serviciilor de catre acestea catre activitatea destinata cesionarii sau de catre activitatea destinata cesionarii catre parti. Asemenea relatii in derulare ale activitatii cesionate pot fi necesare pentru mentinerea deplinei viabilitati economice si a competitivitatii activitatii cesionate pentru o perioada de tranzitie. Consiliul Concurentei va accepta un astfel de angajament numai daca acesta nu afecteaza independenta activitatii cesionate fata de parti.
29. Pentru a evita orice neintelegere referitoare la activitatea de cesionat, partile trebuie sa excluda in mod expres, prin textul angajamentelor, activele sau personalul care sunt utilizate in cadrul acesteia sau de catre aceasta, dar care, in opinia partilor, nu trebuie transferate in cadrul cesionarii. Consiliul Concurentei va putea accepta astfel de excluderi numai daca partile pot demonstra in mod clar ca acestea nu afecteaza viabilitatea si competitivitatea activitatii.
30. Activitatea destinata cesionarii trebuie sa fie viabila ca atare. In consecinta, resursele unui eventual sau chiar presupus cumparator viitor nu sunt luate in considerare de catre Consiliul Concurentei in faza de evaluare a angajamentului.
31. Situatia este diferita in cazul in care, in cursul procedurii, este incheiat un contract de vanzare-cumparare cu un cumparator specific, ale carui resurse pot fi luate in considerare la data evaluarii angajamentului. Aceasta situatie este prevazuta la pct. 55 si 56.
1.2. Activitatea autonoma si conditiile pentru acceptarea alternativelor
32. In mod normal, o activitate viabila este aceea care poate functiona autonom fata de partile la concentrarea economica, in ceea ce priveste furnizarea de materii prime sau alte forme de cooperare, altele decat cele din perioada de tranzitie. Este indicat ca activitatea destinata cesionarii sa fie o activitate autonoma existenta. Aceasta poate lua forma unei intreprinderi existente sau a unui grup de intreprinderi existente ori a unei activitati dintr-o intreprindere.
33. In cazul in care problema de concurenta rezulta dintr-o suprapunere pe orizontala, partile pot opta intre doua activitati. In cazurile care implica o oferta ostila, iar partile notificatoare dispun de informatii limitate despre activitatea destinata cesionarii, un angajament de cesionare a anumitor activitati ale intreprinderii-tinta poate sa mareasca riscul ca activitatea in cauza sa nu reprezinte, dupa cesionare, un concurent viabil care poate intra in concurenta efectiva si durabila pe piata. In consecinta, in astfel de cazuri, pentru parti ar putea fi mai adecvat sa propuna cesionarea unor activitati ale intreprinderii achizitoare.
Disocierile
34. Chiar daca in mod normal este necesara cesionarea unei activitati existente autonome si viabile, Consiliul Concurentei, luand in considerare principiul proportionalitatii, poate de asemenea avea in vedere cesionarea unor activitati care au legaturi puternice sau care sunt partial integrate in activitatile retinute de parti si care, in consecinta, trebuie “disociate”. Pentru a reduce la minimum riscurile care ar putea afecta viabilitatea si competitivitatea in astfel de imprejurari, partile pot furniza angajamente prin care propun disocierea acelor parti ale unei activitati existente, care nu trebuie in mod obligatoriu sa fie cesionate. De fapt, in aceste imprejurari se cesioneaza o activitate autonoma existenta, chiar daca, printr-o “disociere inversa”, partile pot disocia parti limitate pe care le pot pastra.
35. Consiliul Concurentei va putea accepta angajamente care necesita disocierea unei activitati numai daca poate exista certitudinea ca, cel putin la data la care activitatea este transferata cumparatorului, se cesioneaza o activitate autonoma viabila si riscurile care ar putea afecta viabilitatea si competitivitatea, generate de disociere, sunt astfel reduse la minimum. Asadar, partile trebuie sa garanteze ca disocierea este initiata in perioada de tranzitie, adica in perioada dintre emiterea deciziei Consiliului Concurentei si data incheierii cesionarii, respectiv data transferului juridic si efectiv al activitatii catre cumparator. In consecinta, la sfarsitul acestei perioade se cesioneaza o activitate autonoma viabila. Daca acest lucru nu este posibil sau daca disocierea este deosebit de dificila, partile pot oferi Consiliului Concurentei gradul necesar de certitudine prin propunerea unei solutii de tip “cumparator initial”, astfel cum este prevazut la pct. 54.
Cesionarea activelor, in special a marcilor si licentelor
36. O cesionare care consta intr-o combinatie de active specifice care nu au format o activitate unitara si viabila in trecut genereaza riscuri pentru viabilitatea si competitivitatea activitatii rezultate. In particular, acesta este cazul in care sunt implicate active care apartin mai multor parti. O astfel de abordare poate fi acceptata de Consiliul Concurentei numai daca este asigurata viabilitatea activitatii, indiferent de faptul ca activele nu au format o activitate unitara in trecut. Acesta ar putea fi cazul in care activele individuale pot fi deja considerate ca o activitate viabila si competitiva. In mod similar, in cazuri exceptionale poate fi suficient un pachet de cesionare care include numai marcile, activele de productie si/sau distributie aferente pentru a crea conditiile unei concurente efective. In astfel de imprejurari, pachetul constand din marci si active trebuie sa fie suficient pentru a permite Consiliului Concurentei sa concluzioneze ca activitatea rezultata va fi viabila imediat ce se va afla in proprietatea unui cumparator adecvat.
37. Cesionarea unei activitati este in general preferabila acordarii de licente pentru drepturi de proprietate intelectuala, deoarece acordarea unei licente implica mai multe incertitudini, nu permite titularului licentei sa concureze imediat pe piata, presupune relatii cu partile, care ar putea permite emitentului licentei sa influenteze comportamentul concurential al titularului licentei, si poate da nastere la dispute intre emitentul si titularul licentei cu privire la domeniul de aplicare, termenii si conditiile licentei. Asadar, acordarea unei licente nu va fi, in general, considerata ca adecvata in cazurile in care pare posibila o cesionare a unei activitati. In cazul in care problemele de concurenta sunt generate de pozitia pe piata detinuta pentru o astfel de tehnologie sau pentru drepturi de proprietate intelectuala, cesionarea acestei tehnologii sau a acestor drepturi constituie cel mai bun angajament, intrucat elimina o relatie durabila intre noua entitate rezultata din concentrare si concurentii acesteia. Cu toate acestea, Consiliul Concurentei poate accepta contracte de licenta ca alternativa la cesionare in situatia in care, de exemplu, cesionarea ar constitui un obstacol pentru o cercetare eficienta in curs sau cesionarea ar fi imposibila din cauza naturii activitatii. Aceste licente trebuie sa permita titularului licentei sa intre in concurenta efectiva cu partile intr-un mod similar cu situatia in care ar fi avut loc o cesionare. In general, aceste licente vor fi licente exclusive si nu trebuie sa prevada nicio restrictie privind domeniul de utilizare sau zona geografica pentru titularul licentei. In cazurile in care pot exista incertitudini cu privire la domeniul de aplicare al licentei sau la termenii si conditiile acesteia, partile trebuie sa cesioneze dreptul de proprietate intelectuala subiacent, insa pot obtine in schimb o licenta. In cazurile in care este incert daca licenta va fi acordata efectiv unui titular adecvat, partile pot avea in vedere propunerea unui “titular initial” al licentei sau o solutie de “incheiere prealabila a unui acord”, potrivit pct. 55, pentru a permite Consiliului Concurentei sa concluzioneze cu un grad de certitudine suficient ca angajamentul va fi pus in aplicare.
Schimbarea marcii
38. In cazuri exceptionale, Consiliul Concurentei poate accepta angajamente de acordare a unei licente exclusive, limitate in timp, pentru o anumita marca, cu scopul de a permite titularului licentei sa schimbe marca produsului in perioada prevazuta. Dupa prima faza de licenta a acestor asa-zise angajamente de schimbare a marcii, partile se angajeaza ca intr-o a doua faza sa se abtina de la orice utilizare a marcii – faza de neutilizare. Scopul unor astfel de angajamente este de a permite titularului licentei sa transfere clientii dinspre marca licentiata catre propria sa marca, astfel incat sa fie creat un concurent viabil, fara cesionarea definitiva a marcii licentiate.
39. Un angajament de schimbare a marcii prezinta riscuri substantial mai mari pentru restabilirea unei concurente efective decat cesionarea, inclusiv cesionarea unei marci, deoarece este in mare masura incert daca titularul licentei va reusi sa se afirme ca un concurent activ pe piata in virtutea produsului a carui marca a fost schimbata. Un angajament de tipul schimbarii marcii poate fi acceptabil in cazurile in care marca in cauza este folosita pe scara larga si o pondere ridicata a cifrei de afaceri pe care a generat-o este realizata pe alte piete decat cele pe care au fost identificate probleme de concurenta*11. In aceste cazuri, un angajament de schimbare a marcii trebuie definit in asa fel incat sa garanteze ca acordarea licentei va mentine in mod efectiv o concurenta durabila pe piata si ca titularul licentei va constitui un concurent real dupa schimbarea marcii produselor.
————
*11 Cu toate acestea, chiar si in aceste conditii poate fi mai adecvata o cesionare a marcii, in special daca separarea rezultata in proprietatea asupra marcii corespunde unei practici comune in cadrul industriei respective.
40. Intrucat succesul angajamentelor de schimbare a marcii este legat in mare masura de viabilitatea marcii licentiate, trebuie indeplinite mai multe conditii prealabile pentru elaborarea acestor angajamente. In primul rand, marca destinata transferarii trebuie sa fie bine cunoscuta si sa fie suficient de puternica pentru a garanta atat viabilitatea imediata a marcii licentiate, cat si supravietuirea economica in cursul perioadei de schimbare a marcii. In al doilea rand, unele dintre activele legate de productia sau distributia produselor comercializate sub marca licentiata sau de transferul de know-how ar putea fi necesare pentru asigurarea viabilitatii angajamentului*12. In al treilea rand, licenta trebuie sa fie exclusiva si, in principiu, sa nu fie limitata la o anumita gama de produse de pe o anumita piata si sa includa drepturi de proprietate intelectuala care sa garanteze ca produsul a carui marca a fost schimbata va fi recunoscut de clienti. Partile nu vor putea sa foloseasca semne sau cuvinte similare, intrucat acest lucru ar putea submina efectul operatiunii de schimbare a marcii. In al patrulea rand, atat licenta, cat si perioada de neutilizare trebuie sa aiba o durata suficient de lunga, avand in vedere particularitatile cazului respectiv, pentru ca angajamentul de schimbare a marcii sa produca efecte similare cu cele ale unei cesionari.
————
*12 Acest lucru este deosebit de important in faza de acordare a licentei, in care titularul licentei trebuie sa se pregateasca pentru lansarea unei noi marci competitive. Reiese ca aceasta lansare a unei marci nu este fezabila in cazul in care cumparatorul a trebuit sa cheltuiasca resurse considerabile in procesul de productie, comercializare si distributie a marcii licentiate.
41. Identitatea potentialului titular al licentei va constitui un factor esential pentru reusita angajamentelor de acest tip. Daca exista incertitudini cu privire la existenta unor titulari de licenta adecvati, capabili si puternic motivati sa efectueze operatiunea de schimbare a marcii, partile pot avea in vedere propunerea unei “solutii initiale” sau de “incheiere prealabila a unui acord”, potrivit prevederilor pct. 52 – 56.
1.3. Clauza de nerascumparare
42. Pentru a mentine efectul structural al unui angajament, acesta trebuie sa prevada ca entitatea rezultata din concentrare nu poate dobandi ulterior influenta*13 asupra intregii activitati cesionate sau asupra unei parti a acesteia. In general, angajamentele trebuie sa prevada ca rascumpararea unei influente semnificative nu este posibila decat dupa trecerea unei perioade semnificative de timp, in general de 10 ani. Cu toate acestea, angajamentele pot prevedea si posibilitatea Consiliului Concurentei de a accepta o clauza de derogare a partilor de la aceasta obligatie, in cazul in care constata ulterior ca structura pietei s-a schimbat intr-o asemenea masura incat absenta unei influente asupra activitatii cesionate nu mai este necesara pentru a face concentrarea economica compatibila cu mediul concurential normal. Chiar si in absenta unei clauze exprese, redobandirea influentei asupra activitatii ar incalca o obligatie implicita a partilor in temeiul angajamentelor, in masura in care ar afecta eficacitatea acestora.
————
*13 O influenta exercitata de proprietarul anterior al activitatii asupra comportamentului concurential al activitatii cesionate risca sa compromita obiectivul urmarit de angajament.
1.4. Angajamentele privind o alta posibilitate de cesionare: active de prim rang
43. In anumite cazuri, punerea in aplicare a optiunii de cesionare alese de parti (o activitate viabila care rezolva problemele de concurenta) ar putea fi nesigura, avand in vedere, de exemplu, drepturile de preemptiune detinute de terti sau incertitudinile privind transferul unor contracte esentiale, drepturile de proprietate sau incertitudinile privind gasirea unui cumparator adecvat. Cu toate acestea, partile pot estima ca vor fi in masura sa cesioneze activitatea catre un cumparator adecvat intr-un termen foarte scurt.
44. In asemenea cazuri, Consiliul Concurentei nu isi poate asuma riscul ca, in cele din urma, concurenta efectiva sa nu fie mentinuta. In consecinta, Consiliul Concurentei va accepta angajamente de cesionare numai cu indeplinirea urmatoarelor conditii cumulative:
a) in absenta incertitudinii, prima cesionare propusa in angajamente ar consta intr-o activitate viabila;
b) partile vor propune o posibilitate alternativa de cesionare pe care sunt obligate sa o respecte in cazul in care nu reusesc sa puna in aplicare primul angajament in intervalul de timp prevazut pentru prima cesionare. In general, angajamentul referitor la o asemenea posibilitate alternativa trebuie sa vizeze un “activ de prim rang” (crown jewel)*14, adica trebuie, dupa punerea sa in aplicare, sa fie cel putin la fel de bun ca si prima propunere de cesionare in ceea ce priveste crearea unui concurent viabil, nu trebuie sa implice nicio incertitudine cu privire la punerea sa in aplicare si trebuie sa poata fi pus in aplicare rapid, pentru a se evita ca perioada totala de punere in aplicare sa depaseasca o durata considerata in mod normal ca acceptabila in conditiile pietei respective. Pentru a limita riscurile in perioada de tranzitie, este obligatorie aplicarea unor masuri de conservare provizorii, distincte asupra tuturor activelor incluse in ambele posibilitati alternative de cesionare. Mai mult, angajamentul trebuie sa prevada criterii clare si un calendar strict care sa arate modalitatile si data la care obligatia alternativa de cesionare va deveni efectiva, iar Consiliul Concurentei va specifica termene mai scurte pentru punerea in aplicare a acesteia.
————
*14 Alternativa poate consta intr-o activitate complet diferita sau, in cazul incertitudinii cu privire la gasirea unui cumparator adecvat, in activitati si active suplimentare, care sunt adaugate pachetului initial.
45. In cazul in care exista incertitudini cu privire la punerea in aplicare a cesionarii legate de drepturi ale tertilor sau de gasirea unui cumparator adecvat, angajamentele privind “activele de prim rang” si “cumparatorii initiali”, astfel cum este prevazut la pct. 53, vizeaza aceleasi aspecte, iar partile pot alege, in consecinta, intre cele doua alternative.
1.5. Transferul catre un cumparator adecvat
46. Efectul pe care il vizeaza cesionarea va fi atins numai daca si in cazul in care activitatea este transferata unui cumparator adecvat, in posesia caruia va deveni o forta concurentiala activa pe piata. Capacitatea unei activitati de a atrage un cumparator adecvat constituie un element important de care Consiliul Concurentei tine cont in evaluarea caracterului adecvat al angajamentului propus. Pentru a garanta cesionarea activitatii catre un cumparator adecvat, angajamentele trebuie sa includa criterii de definire a caracterului adecvat, care sa permita Consiliului Concurentei sa concluzioneze ca cesionarea activitatii catre un astfel de cumparator este susceptibila sa elimine problemele de concurenta identificate.
a) Caracterul adecvat al cumparatorului
47. Cerintele standard privind cumparatorul sunt urmatoarele:
a) cumparatorul trebuie sa fie independent de parti si sa nu aiba legaturi cu acestea;
b) cumparatorul trebuie sa dispuna de resurse financiare, de competenta relevanta dovedita si sa aiba motivatia si capacitatea de a mentine si dezvolta activitatea cesionata, sub forma unei forte competitive viabile si active, aflate in concurenta cu partile si alti concurenti; si
c) achizitionarea activitatii de catre un cumparator propus nu trebuie sa fie susceptibila de a crea noi probleme de concurenta si nici nu trebuie sa creeze riscul de intarziere a punerii in aplicare a angajamentelor. In consecinta, se presupune in mod rezonabil ca, pentru achizitionarea activitatii cesionate, cumparatorul propus este susceptibil sa obtina toate aprobarile necesare de la autoritatile competente.
48. Este posibil ca cerintele standard privind cumparatorul sa fie suplimentate, dupa caz. Un exemplu il constituie cerinta ca respectivul cumparator sa apartina sectorului industrial si nu celui financiar. Angajamentele vor contine, in general, o clauza prin care, din cauza circumstantelor specifice spetei, un cumparator financiar nu ar putea fi capabil sau nu ar avea motivatia sa dezvolte activitatea ca forta viabila si competitiva pe piata, chiar daca ar putea obtine competentele necesare de gestionare, de exemplu, prin recrutarea unor manageri cu experienta in sectorul respectiv si, in consecinta, achizitionarea de catre un cumparator financiar nu ar elimina problemele de concurenta cu un grad suficient de certitudine.
b) Identificarea unui cumparator adecvat
49. In general, exista 3 moduri prin care se poate garanta ca activitatea este transferata unui cumparator adecvat:
a) activitatea este transferata, intr-un termen fix dupa adoptarea deciziei, catre un cumparator aprobat de Consiliul Concurentei, pe baza cerintelor privind cumparatorii;
b) in plus fata de conditiile prevazute la lit. a), angajamentele prevad ca partile nu pot finaliza operatiunea notificata inainte de incheierea unui acord cu un cumparator pentru activitate, numit “cumparator initial”, aprobat de Consiliul Concurentei;
c) partile identifica un cumparator pentru activitate si incheie un acord in timpul procedurii Consiliului Concurentei*15, angajament numit “incheiere prealabila a unui acord”.
Principala diferenta dintre ultimele doua optiuni este ca, in cazul unui “cumparator initial”, identitatea cumparatorului nu este cunoscuta Consiliului Concurentei inainte de emiterea unei decizii de autorizare.
————
*15 Transferul activitatii poate fi pus in aplicare dupa emiterea deciziei Consiliului Concurentei.
50. Alegerea categoriei depinde de riscurile implicate de cazul respectiv si, in consecinta, de masurile care permit Consiliului Concurentei sa concluzioneze, cu un grad suficient de certitudine, ca angajamentul va fi pus in aplicare. Aceasta va depinde de domeniul de aplicare si natura activitatii de cesionat, de riscurile de depreciere a activitatii in perioada de tranzitie dinaintea cesionarii si de orice incertitudini inerente transferarii si punerii in aplicare, in special in ceea ce priveste riscurile privind gasirea unui cumparator adecvat.
1. Vanzarea activitatii cesionate intr-un termen fix, ulterior deciziei
51. Partile pot proceda la vanzarea activitatii cesionate in baza cerintelor privind cumparatorii, intr-un termen fix de la data adoptarii deciziei Consiliului Concurentei. Aceasta procedura este adecvata in majoritatea cazurilor, cu conditia sa poata fi luati in considerare mai multi cumparatori pentru o activitate viabila si sa nu existe probleme specifice care sa complice sau sa impiedice cesionarea. In cazul in care cumparatorul trebuie sa aiba competente speciale, aceasta procedura poate fi adecvata daca exista suficienti cumparatori potentiali interesati care indeplinesc cerintele specifice privind cumparatorii ce trebuie incluse in angajamente in astfel de cazuri.
2. “Cumparatorul initial”
52. Exista cazuri in care numai propunerea unui “cumparator initial” poate permite Consiliului Concurentei sa concluzioneze cu un grad de certitudine suficient ca activitatea va fi cesionata efectiv unui cumparator adecvat. In consecinta, partile trebuie sa se oblige in angajamente sa nu incheie operatiunea notificata inainte de semnarea unui acord pentru cesionarea activitatii cu un cumparator aprobat de Consiliul Concurentei.
53. In primul rand, acest lucru priveste cazurile in care exista obstacole considerabile in calea cesionarii, cum ar fi drepturi ale tertilor sau incertitudini privind gasirea unui cumparator adecvat. In astfel de cazuri, un “cumparator initial” va permite Consiliului Concurentei sa concluzioneze cu un grad de certitudine suficient ca angajamentele vor fi puse in aplicare, intrucat un astfel de angajament creeaza un stimulent mai puternic pentru parti de a incheia cesionarea pentru a putea realiza propria lor concentrare economica. In aceste circumstante, partile pot alege intre propunerea unui “cumparator initial” si un angajament alternativ de cesionare, astfel cum este prevazut la pct. 45.
54. In al doilea rand, un “cumparator initial” poate fi necesar in cazurile care genereaza riscuri considerabile pentru mentinerea competitivitatii si atractivitatii activitatii cesionate in perioada de tranzitie pana la data cesionarii. Aceasta categorie cuprinde cazurile in care riscurile de depreciere a activitatii cesionate par sa fie mari, in special din cauza riscului de a pierde angajati esentiali pentru activitate sau in care riscurile intermediare sunt amplificate, deoarece partile nu sunt capabile sa intreprinda procesul de disociere in perioada de tranzitie, insa procesul de disociere poate avea loc numai dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare cu un cumparator. Solutia privind “cumparatorul initial” poate accelera transferul activitatii de cesionat – data fiind motivatia mai puternica pentru parti de a incheia cesionarea, cu scopul de a putea realiza propria lor concentrare economica – intr-o asemenea masura incat angajamentele sa permita Consiliului Concurentei sa concluzioneze cu un grad de certitudine suficient ca aceste riscuri sunt limitate si ca cesionarea va fi pusa efectiv in aplicare.
3. Angajamentele de “incheiere prealabila a acordului”
55. Cea de-a treia categorie cuprinde cazurile in care partile identifica si incheie cu un cumparator un acord in care sunt specificate caracteristicile esentiale ale achizitiei, in timpul procedurii Consiliului Concurentei. In cazul in care Consiliul Concurentei autorizeaza concentrarea economica notificata, nu mai este necesara aprobarea suplimentara din partea autoritatii de concurenta in ceea ce priveste cumparatorul si incheierea vanzarii activitatii cesionate poate avea loc la scurt timp dupa emiterea deciziei.
56. Consiliul Concurentei incurajeaza angajamentele de “incheiere prealabila a acordului”, in special in cazurile in care identitatea cumparatorului este determinanta pentru eficacitatea angajamentului propus. Acestea sunt situatiile in care, in functie de imprejurari, pot fi considerati adecvati numai cativa cumparatori potentiali, in special in situatia in care activitatea cesionata nu este o activitate viabila in sine, ci viabilitatea sa este asigurata numai prin anumite active ale cumparatorului ori in situatia in care cumparatorul trebuie sa aiba anumite caracteristici pentru ca angajamentul propus sa elimine problemele de concurenta. Daca partile opteaza pentru incheierea unui acord cu un cumparator adecvat in cursul procedurii, prin intermediul unei solutii de “incheiere prealabila a acordului”, Consiliul Concurentei, in aceste circumstante, poate sa concluzioneze cu un grad de certitudine suficient ca angajamentele vor fi puse in aplicare prin vanzarea catre un cumparator adecvat. In astfel de situatii, o solutie de “cumparator initial” ce cuprinde cerinte specifice cu privire la caracterul adecvat al cumparatorului va fi considerata, in general, ca echivalenta si acceptabila solutiei de “incheiere prealabila a acordului”.
2. Eliminarea legaturilor cu concurentii
57. Angajamentele de cesionare pot fi utilizate si pentru eliminarea legaturilor dintre parti si concurenti, in cazurile in care aceste legaturi contribuie la problemele de concurenta generate de respectiva concentrare economica. Pentru a elimina o legatura structurala cu un concurent important poate fi necesara cesionarea unei participatii minoritare in cadrul unei societati in comun sau in cadrul unui concurent.
58. Desi cesionarea acestor participatii reprezinta solutia preferabila, Consiliul Concurentei poate accepta, in mod exceptional, renuntarea la drepturile legate de participatiile minoritare in cadrul unui concurent, pentru care se poate exclude, date fiind circumstantele specifice ale cazului, ca acele castiguri financiare care sunt generate de o participatie minoritara in cadrul unui concurent ar genera, ele insele, probleme de concurenta. In astfel de imprejurari, partile trebuie sa renunte la toate drepturile legate de o asemenea participatie, care au fost relevante pentru comportamentul lor concurential, precum reprezentarea in cadrul consiliului de administratie, drepturile de veto si drepturile de informare. Consiliul Concurentei poate accepta o astfel de eliminare a legaturii cu un concurent numai daca se renunta complet si definitiv la aceste drepturi.
59. Daca problemele de concurenta sunt rezultatul unor contracte cu intreprinderi care furnizeaza aceleasi produse sau presteaza aceleasi servicii, un angajament adecvat ar fi incetarea contractului respectiv, cum ar fi contractele de distributie cu concurenti sau contractele care au drept consecinta coordonarea comportamentului comercial. Cu toate acestea, incetarea unui contract de distributie va elimina problemele de concurenta numai daca se garanteaza ca produsul unui concurent va fi, de asemenea, distribuit in viitor si va exercita o presiune concurentiala reala asupra partilor.
3. Alte angajamente
60. Desi cesionarile sau eliminarea legaturilor cu concurentii constituie angajamentele preferate, acestea nu reprezinta singurele angajamente posibile pentru eliminarea anumitor probleme de concurenta. Cu toate acestea, cesionarile sunt etalonul fata de care este evaluata eficacitatea si eficienta altor angajamente. In consecinta, Consiliul Concurentei poate accepta alte tipuri de angajamente, dar numai in conditiile in care angajamentul alternativ propus are cel putin efecte echivalente cu angajamentele de cesionare.
Angajamentele de acces
61. Consiliul Concurentei poate accepta angajamente care prevad acordarea accesului la infrastructuri, retele si tehnologii importante, inclusiv brevete, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuala, precum si la factori de productie. In general, partile acorda un astfel de acces tertilor in mod nediscriminatoriu si transparent.
62. Pot fi propuse angajamente de acordare a accesului la infrastructuri si retele, pentru a facilita patrunderea pe piata a concurentilor. Acestea pot fi acceptate de Consiliul Concurentei in cazurile in care este suficient de clar ca va exista o patrundere efectiva a unor noi concurenti pe piata ce va elimina orice obstacol semnificativ in calea concurentei efective. Alte exemple de angajamente de acces sunt angajamentele de acordare a accesului la platformele de televiziune cu plata si la energie prin programe de cesiune de contracte de furnizare a gazelor naturale. Adeseori, o reducere suficienta a barierelor la intrarea pe piata nu este realizata prin masuri individuale, ci printr-un pachet ce contine o combinatie de angajamente de cesionare si de acces sau printr-un pachet de angajamente ce vizeaza facilitarea globala a patrunderii pe piata a concurentilor printr-o gama intreaga de diferite masuri. In cazul in care aceste angajamente sunt susceptibile de a permite unui numar suficient de concurenti noi sa patrunda pe piata in timp util, pot fi considerate ca avand, asupra concurentei de pe piata, un efect similar cu cesionarea. Daca nu se poate concluziona ca reducerea barierelor la intrarea pe piata de catre angajamentele propuse este susceptibila de a conduce la patrunderea unor noi concurenti pe piata, Consiliul Concurentei va respinge pachetul de angajamente in cauza*16.
————
*16 In cazurile de concentrari economice din sectorul transporturilor aeriene, simpla reducere a obstacolelor la intrarea pe piata, prin angajamentul partilor de a oferi transe orare pe anumite aeroporturi, poate fi insuficienta pentru a asigura intrarea unor concurenti noi pe acele rute pe care apar problemele de concurenta si pentru a face ca efectele angajamentului respectiv sa fie echivalente cu cele ale unei cesionari.
63. Pot fi propuse si angajamente prin care se acorda acces nediscriminatoriu la infrastructuri sau la retelele partilor, cum ar fi retelele de telecomunicatii sau alte retele similare, care participa la concentrarea economica, pentru a garanta ca nu apar obstacole semnificative in calea concurentei prin blocarea accesului concurentilor. Consiliul Concurentei va accepta astfel de angajamente numai daca se poate concluziona ca acestea vor fi efective, iar concurentii sunt susceptibili sa le utilizeze, astfel incat problemele de blocare a accesului concurentilor vor disparea. In cazuri specifice, poate fi adecvata corelarea unui astfel de angajament cu o dispozitie de “cumparator initial” sau de “incheiere prealabila a unui acord” pentru a permite Consiliului Concurentei sa concluzioneze cu un grad de certitudine suficient ca angajamentul va fi pus in aplicare.
64. In mod similar, controlul asupra unei tehnologii importante sau asupra unor drepturi de proprietate intelectuala poate ridica probleme de eliminare a concurentilor care depind de acea tehnologie sau de acele drepturi de proprietate intelectuala ca element esential pentru activitatile lor de pe o piata situata in aval. Aceasta situatie priveste, de exemplu, cazurile in care problemele de concurenta apar deoarece partile nu comunica informatii ce sunt necesare pentru interoperabilitatea diferitelor echipamente. In astfel de cazuri, angajamentele de a acorda concurentilor acces la informatiile necesare pot elimina problemele de concurenta. In mod similar, in sectoarele in care intreprinderile trebuie in general sa coopereze prin acordarea reciproca de brevete, problemele legate de faptul ca entitatea rezultata din concentrare nu ar mai avea interesul de a acorda licente in aceeasi masura si in aceleasi conditii ca inainte pot fi eliminate prin angajamente de a acorda licente in aceleasi conditii si in viitor. In astfel de cazuri, angajamentele ar trebui sa prevada licente neexclusive sau divulgarea de informatii in mod neexclusiv catre toti tertii care depind de drepturi de proprietate intelectuala sau de informatii pentru activitatile lor. In continuare, trebuie asigurat faptul ca termenii si conditiile care se aplica acordarii licentelor nu impiedica punerea in aplicare efectiva a unui astfel de angajament bazat pe acordarea de licente. Daca nu exista termeni si conditii clar definite pentru acordarea licentelor pe piata in cauza, termenii si conditiile, inclusiv structura preturilor, trebuie sa reiasa clar din angajamente, de exemplu, prin formule de pret. O solutie alternativa poate fi recurgerea la licente scutite de la plata oricaror redevente. In plus, dupa caz, acordarea unor licente poate transmite si informatii sensibile catre partea care acorda licenta cu privire la comportamentul concurential al titularilor licentelor care sunt concurenti activi pe piata din aval, de exemplu prin transmiterea numarului de licente folosite pe piata din aval. In asemenea cazuri, pentru ca angajamentul sa fie adecvat este necesar ca acesta sa excluda astfel de probleme de confidentialitate. In general, potrivit prevederilor pct. 63, Consiliul Concurentei va accepta astfel de angajamente numai daca se poate concluziona ca acestea vor fi efective si ca sunt susceptibile de a fi folosite de catre concurenti.
65. Angajamentele de acces au adeseori o natura complexa si includ, in mod necesar, termeni generali pentru stabilirea termenilor si conditiilor in care se realizeaza accesul. Pentru a fi eficiente, aceste angajamente trebuie sa contina cerintele procedurale necesare pentru monitorizarea lor. Consiliul Concurentei va putea accepta astfel de angajamente numai in situatia in care complexitatea nu implica, de la bun inceput, riscuri privind eficacitatea lor, mecanismele de monitorizare propuse garanteaza ca angajamentele vor fi puse in aplicare in mod eficient si mecanismul de asigurare a aplicarii lor va produce rezultate in timp util.
Modificarea contractelor exclusive pe termen lung
66. Modificarea in structura pietei, rezultata in urma realizarii unei concentrari economice, poate face ca aranjamentele contractuale existente sa fie defavorabile concurentei efective. Acest lucru este valabil, in special, pentru contractele exclusive de furnizare pe termen lung, in cazul in care contractele respective fie blocheaza posibilitatile de participare ale concurentilor in amonte, fie blocheaza accesul acestora la clienti in aval. In cazul in care entitatea rezultata din concentrare are capacitatea si interesul de a bloca accesul concurentilor in acest mod, efectele blocarii care rezulta din contractele exclusive existente pot contribui la ridicarea unor obstacole semnificative in calea concurentei efective.
67. In astfel de cazuri, incetarea sau modificarea clauzelor exclusive existente poate fi considerata adecvata pentru eliminarea problemelor de concurenta. Cu toate acestea, probele disponibile trebuie sa permita Consiliului Concurentei sa determine in mod clar ca nu va fi mentinuta nicio exclusivitate de facto. De asemenea, o astfel de modificare a contractelor pe termen lung va fi suficienta, in general, numai daca face parte dintr-un pachet de angajamente destinate sa elimine problemele de concurenta identificate.
Alte angajamente care nu implica cesionarea
68. Astfel cum este prevazut la pct. 17, angajamentele care nu au caracter structural, cum ar fi promisiunile partilor de a se abtine de la un anumit comportament concurential, nu vor elimina, in general, problemele de concurenta care rezulta din suprapunerile pe orizontala. Din cauza absentei unei monitorizari eficiente a punerii sale in aplicare, poate fi dificil sa se indeplineasca gradul de eficacitate necesar al unui astfel de angajament, dupa cum este prevazut la pct. 13. Ar putea fi imposibil pentru Consiliul Concurentei sa verifice respectarea angajamentului si chiar si pentru alti participanti de pe piata, cum ar fi concurentii, sa stabileasca cu un grad suficient de certitudine daca partile pot implementa conditiile angajamentului. De asemenea, concurentii s-ar putea sa nu aiba interesul de a sesiza Consiliul Concurentei, deoarece nu sunt beneficiari directi ai angajamentelor. In consecinta, Consiliul Concurentei poate examina alte tipuri de angajamente care nu implica cesionarea, cum ar fi promisiunile comportamentale, numai in mod exceptional si in imprejurari specifice, precum problemele de concurenta aparute in structurile de tip conglomerat.
Termenul-limita pentru angajamentele care nu implica cesionarea
69. Consiliul Concurentei poate accepta angajamente care nu implica cesionarea si care sunt limitate in timp. Acceptarea unui astfel de termen-limita si durata sa vor depinde de circumstantele specifice fiecarui caz in parte.
III. Aspecte procedurale privind propunerile de angajamente
1. Faza I
70. Consiliul Concurentei poate sa declare o operatiune de concentrare economica compatibila cu un mediu concurential normal, potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) lit. b) din Lege, daca se constata ca, in urma modificarilor propuse de partile implicate, operatiunea notificata nu mai prezinta indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal.
71. Partile pot prezenta Consiliului Concurentei propuneri de angajamente inainte de data efectiva a notificarii sau intr-un termen de maximum doua saptamani de la aceasta data. In cazul in care angajamentele propuse sunt acceptate, Consiliul Concurentei va emite o decizie in ceea ce priveste concentrarea economica notificata, in termenul de 45 de zile prevazut la art. 46 alin. (2) din Lege.
72. Pentru a putea fi luate in considerare la fundamentarea unei decizii in temeiul art. 46 alin. (2) lit. b) din Lege, propunerile de angajamente trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cumulative:
a) sa fie prezentate in termen, cel mai tarziu in ultima zi a termenului de doua saptamani prevazut la pct. 71;
b) sa specifice in mod complet angajamentele de fond convenite de parti si modalitatile de punere in aplicare a acestora;
c) sa fie semnate de o persoana autorizata corespunzator in acest sens;
d) sa fie insotite de informatii despre angajamente, furnizate potrivit Formularului privind propunerile de angajamente in materia concentrarilor economice, prevazut la pct. 7;
e) sa fie insotite de o versiune neconfidentiala a angajamentelor, in vederea consultarii de catre Consiliul Concurentei a tertilor interesati. Versiunea neconfidentiala a angajamentelor trebuie sa permita tertilor sa evalueze complet viabilitatea si eficacitatea angajamentelor propuse in vederea eliminarii problemelor de concurenta.
73. Angajamentele propuse de parti in concordanta cu aceste cerinte vor fi evaluate de catre Consiliul Concurentei, care va putea consulta tertii cu privire la eficacitatea angajamentelor propuse, sub forma unui test de piata.
74. Angajamentele prezentate in faza I pot fi acceptate numai in situatia in care problema de concurenta este usor de identificat si poate fi usor corectata. In consecinta, problema de concurenta trebuie sa fie suficient de precisa, angajamentele foarte clare, astfel incat sa nu fie necesara initierea unei investigatii, si suficiente pentru a inlatura orice “indoieli serioase” potrivit art. 46 alin. (2) lit. b) din Lege. In cazul in care evaluarea confirma ca angajamentele propuse inlatura indoielile serioase ridicate de operatiune, Consiliul Concurentei poate autoriza concentrarea economica in faza I.
75. Din cauza restrictiilor de timp in faza I, este deosebit de important ca partile sa furnizeze in timp util Consiliului Concurentei informatiile necesare prevazute in Formularul privind propunerile de angajamente in materia concentrarilor economice, pentru a se putea evalua in mod corect continutul, viabilitatea si caracterul adecvat al angajamentelor, in vederea mentinerii unei concurente efective si durabile pe piata. In caz contrar, este posibil ca autoritatea de concurenta sa nu poata concluziona ca angajamentele propuse vor elimina indoielile serioase.
76. In cazul in care evaluarea conduce la concluzia ca angajamentele propuse nu sunt suficiente pentru a elimina problemele de concurenta determinate de concentrare, partile vor fi informate in consecinta. Deoarece angajamentele din faza I sunt destinate sa furnizeze un raspuns clar pentru o problema de concurenta, usor identificabila, pot fi acceptate numai modificari limitate ale angajamentelor propuse. Astfel de modificari, prezentate ca un raspuns imediat la rezultatele consultarilor, pot cuprinde clarificari, perfectionari si/sau alte imbunatatiri, destinate sa garanteze ca angajamentele sunt viabile si efective. Totusi, aceste modificari pot fi acceptate numai in cazurile in care se asigura faptul ca acele angajamente pot fi evaluate in mod adecvat de catre Consiliul Concurentei.
77. In cazul in care evaluarea finala a Consiliului Concurentei cu privire la un caz demonstreaza ca nu exista probleme de concurenta pe una sau mai multe piete, partile vor fi informate si pot retrage angajamentele care nu sunt necesare pentru pietele respective. In cazul in care partile nu retrag angajamentele in cauza, Consiliul Concurentei nu le va lua in considerare la emiterea deciziei.
78. Consiliul Concurentei nu poate impune, in mod unilateral, nicio conditie in legatura cu o decizie de autorizare, ci numai pe baza angajamentelor partilor. Consiliul Concurentei va analiza daca angajamentele propuse de parti sunt proportionale cu problema de concurenta, in cazul in care evalueaza daca acestea trebuie anexate drept conditii sau obligatii la decizie. Totusi, intr-o propunere de angajamente vor fi considerate necesare toate elementele cerute pentru indeplinirea conditiilor de baza pentru acceptarea angajamentelor, potrivit prevederilor pct. 9 – 14. Angajamentelor din faza II le sunt aplicabile deopotriva pct. 77 si 78.
79. Daca prin angajamentele propuse partile nu au eliminat indoielile serioase privind compatibilitatea operatiunii de concentrare economica cu un mediu concurential normal, Consiliul Concurentei va decide deschiderea unei investigatii, in temeiul art. 46 alin. (3) din Lege.
2. Faza a II-a
80. Consiliul Concurentei va declara o operatiune de concentrare compatibila cu un mediu concurential normal daca, in urma modificarii, concentrarea economica notificata nu ridica obstacole semnificative in calea concurentei efective pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia, potrivit art. 12 din Lege.
81. Angajamentele propuse de parti trebuie sa fie transmise Consiliului Concurentei intr-un termen de 30 de zile de la data deschiderii investigatiei. In circumstante exceptionale, partile pot solicita prelungirea acestui termen cu maximum 15 zile, cu conditia justificarii acestora. Cererea de prelungire trebuie depusa in cadrul termenului de 30 de zile.
82. Partile sunt invitate sa prezinte proiecte de propuneri privind aspectele de fond si de implementare necesare pentru asigurarea viabilitatii depline a angajamentelor.
83. Pentru a putea fi luate in considerare la fundamentarea unei decizii in temeiul art. 46 alin. (4) lit. c) din Lege, angajamentele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cumulative:
a) sa fie prezentate in termen, cel mai tarziu in ultima zi a termenului prevazut la pct. 81;
b) sa rezolve toate problemele de concurenta generate de concentrarea economica si sa specifice in mod integral angajamentele de fond convenite de parti si modalitatile de punere in aplicare a acestora;
c) sa fie semnate de o persoana autorizata corespunzator in acest sens;
d) sa fie insotite de informatii despre angajamente, furnizate potrivit Formularului privind propunerile de angajamente in materia concentrarilor economice, prevazut la pct. 7;
e) sa fie insotite de o versiune neconfidentiala a angajamentelor, in vederea consultarii tertilor interesati de catre Consiliul Concurentei. Versiunea neconfidentiala a angajamentelor trebuie sa permita tertilor sa evalueze complet viabilitatea si eficacitatea angajamentelor propuse in vederea eliminarii problemelor de concurenta.
84. Propunerile de angajamente inaintate de parti cu indeplinirea acestor conditii se evalueaza de catre Consiliul Concurentei. Daca rezultatele acestei evaluari confirma ca angajamentele propuse elimina indoielile serioase identificate, Consiliul Concurentei va publica un rezumat al cazului si continutul esential al angajamentelor propuse, asupra carora tertii interesati vor fi invitati sa isi prezinte punctele de vedere, in termenul stabilit de autoritatea de concurenta.
85. In cazul in care evaluarea conduce la concluzia ca angajamentele propuse nu sunt suficiente pentru a elimina problemele de concurenta determinate de concentrarea economica, partile vor fi informate in consecinta. Consiliul Concurentei va accepta modificari limitate ale angajamentelor numai in cazul in care poate stabili in mod clar – pe baza evaluarii sale cu privire la informatiile deja obtinute in cadrul investigatiei, inclusiv pe baza rezultatelor testelor anterioare de piata si fara a mai fi nevoie de vreun test de piata – faptul ca angajamentele respective, odata puse in aplicare, rezolva complet si fara ambiguitati problemele de concurenta identificate si permit o evaluare adecvata de catre Consiliul Concurentei.
86. In cazul in care evaluarea confirma ca angajamentele propuse realizeaza compatibilitatea operatiunii de concentrare economica cu un mediu concurential normal, Consiliul Concurentei va emite o decizie de autorizare conditionata potrivit prevederilor art. 46 alin. (4) lit. c) din Lege. In cazul in care evaluarea conduce la concluzia ca angajamentele propuse nu sunt suficiente pentru rezolvarea problemelor de concurenta ridicate de operatiunea de concentrare economica, Consiliul Concurentei va emite, potrivit prevederilor art. 46 alin. (4) lit. a) din Lege, o decizie prin care va declara operatiunea de concentrare economica incompatibila cu un mediu concurential normal, intrucat ridica obstacole semnificative in calea concurentei efective, pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia.
IV. Conditii pentru punerea in aplicare a angajamentelor
87. Angajamentele sunt propuse de parti cu scopul de a obtine autorizarea operatiunii in cauza, iar punerea in aplicare a acestora are loc, in mod normal, dupa emiterea deciziei de autorizare. In consecinta, angajamentele necesita garantii care sa asigure punerea in aplicare eficienta si la termenul prevazut. Aceste dispozitii de punere in aplicare a angajamentelor sunt incluse in angajamentele asumate de parti fata de Consiliul Concurentei.
88. In cele ce urmeaza sunt prezentate orientari detaliate privind punerea in aplicare a angajamentelor de cesionare, precum si a altor tipuri de angajamente.
1. Procesul de cesionare
89. Cesionarea trebuie sa fie incheiata intr-un termen determinat, convenit de parti si Consiliul Concurentei. Perioada totala de timp poate fi impartita intr-o perioada pentru convenirea unui acord final si o perioada suplimentara pentru incheierea tranzactiei si transferul titlului legal. In general, perioada de convenire a unui acord final poate fi impartita intr-o prima perioada in care partile pot cauta un cumparator adecvat (prima faza de cesionare) si, in cazul in care partile nu reusesc sa cesioneze activitatea, o a doua perioada in care un mandatar insarcinat cu cesionarea obtine un mandat privind cesionarea activitatii, fara cerinta unui pret minim (faza de interventie a mandatarului insarcinat cu cesionarea).
90. In general, perioadele scurte de cesionare contribuie in mare masura la reusita cesionarii, intrucat, in caz contrar, activitatea vizata pentru cesionare va fi expusa unei perioade prelungite de incertitudine. Perioadele de timp trebuie, asadar, sa fie cat mai scurte posibil. In general, Consiliul Concurentei va lua in considerare o perioada de aproximativ 6 luni pentru prima faza de cesionare si o perioada suplimentara de 3 luni pentru faza de interventie a mandatarului insarcinat cu cesionarea, dupa caz. O perioada suplimentara de 3 luni este prevazuta, in general, pentru incheierea tranzactiei. Aceste termene pot fi modificate, de la caz la caz. In mod special, este posibil ca acestea sa fie necesar a fi reduse, in cazul in care exista un risc important de deteriorare a viabilitatii activitatii in perioada de tranzitie.
91. In general, termenul stabilit pentru cesionare incepe sa curga de la data emiterii deciziei de catre Consiliul Concurentei. O exceptie de la acest principiu poate fi justificata in cazul unei operatiuni efectuate printr-o oferta publica, in care partile se angajeaza sa cesioneze o activitate care apartine entitatii rezultate din operatiunea de concentrare economica. In situatia in care, in astfel de circumstante, partile nu sunt in masura sa cesioneze activitatea societatii-tinta inainte de finalizarea concentrarii notificate, Consiliul Concurentei poate accepta ca termenele privind cesionarea in cauza sa inceapa numai de la data finalizarii tranzactiei notificate. In mod similar, o astfel de solutie poate fi avuta in vedere si in cazul in care data finalizarii concentrarii nu poate fi stabilita de parti, deoarece, de exemplu, necesita aprobarea unei autoritati a statului*17. In schimb, poate fi oportuna comprimarea termenelor-limita, reducandu-se astfel perioada de incertitudine pentru activitatea destinata cesionarii.
————
*17 Cu toate acestea, chiar si in astfel de circumstante, unele prevederi ale angajamentelor, in special cele care stabilesc masuri de salvgardare in perioada de tranzitie, ar trebui sa se aplice de la data adoptarii deciziei.
92. Procedura descrisa anterior se aplica pentru cazurile de “cumparator initial”. Pentru solutiile de “incheiere prealabila a unui acord” se aplica o procedura diferita. In acest caz, in general, se incheie un acord final cu un cumparator in timpul procedurii, astfel incat sa se prevada un termen suplimentar numai pentru incheierea tranzactiei, dupa emiterea deciziei de catre Consiliul Concurentei. In cazul in care inaintea respectivei decizii s-a incheiat numai un acord-cadru cu cumparatorul, termenele de prevazut pentru realizarea unui acord final si incheierea ulterioara a tranzactiei vor trebui stabilite de la caz la caz.
2. Aprobarea cumparatorului si a contractului de vanzare-cumparare
93. Pentru asigurarea eficacitatii angajamentului, vanzarea catre un cumparator propus se va realiza cu acordul prealabil al Consiliului Concurentei. In situatia in care partile sau mandatarul insarcinat cu cesionarea au realizat un acord final cu un cumparator, acestea trebuie sa prezinte Consiliului Concurentei o propunere motivata si documentata. Partilor sau mandatarului, dupa caz, li se cere sa demonstreze ca respectivul cumparator indeplineste conditiile prevazute, precum si ca activitatea este cesionata in conformitate cu decizia Consiliului Concurentei si cu angajamentele asumate. In cazul in care angajamentele permit propunerea mai multor cumparatori diferiti pentru diversele parti ale pachetului, Consiliul Concurentei trebuie sa aprecieze daca fiecare dintre respectivii cumparatori este acceptabil, precum si daca intreg pachetul rezolva problemele de concurenta.
94. La evaluarea oricarui cumparator propus, Consiliul Concurentei va interpreta cerintele privind cumparatorul urmarind scopul angajamentelor, respectiv de a asigura imediat o concurenta efectiva pe piata pe care au fost constatate problemele de concurenta, conform celor specificate in decizie. In general, baza evaluarii Consiliului Concurentei referitoare la cerintele privind cumparatorul respectiv vor fi informatiile prezentate de parti, evaluarea efectuata de mandatarul insarcinat cu monitorizarea, discutiile cu cumparatorul si planul de afaceri al acestuia.
95. Conditia conform careia cumparatorul trebuie sa dispuna de resursele financiare necesare se aplica in primul rand modului de finantare a achizitiei de catre cumparatorul propus. Consiliul Concurentei nu va accepta, in general, nicio finantare a cesionarii de catre vanzator si, in special, nicio finantare din partea vanzatorului, daca in acest fel i se acorda vanzatorului o participatie la profiturile viitoare ale activitatii cesionate.
96. In evaluarea cumparatorului propus, din punctul de vedere al posibilitatii crearii unor probleme de concurenta, Consiliul Concurentei va intreprinde o evaluare prima facie in lumina informatiilor de care dispune in cadrul procesului de aprobare a cumparatorului. Cumparatorul propus trebuie sa obtina toate aprobarile necesare din partea autoritatilor competente. In situatia in care se poate anticipa, pe baza informatiilor disponibile Consiliului Concurentei, ca dificultatile pentru obtinerea aprobarilor ar putea intarzia in mod necorespunzator punerea in aplicare in timp util a angajamentului, se va considera ca acel cumparator propus nu indeplineste cerintele privind cumparatorul. In caz contrar, problemele de concurenta identificate de Consiliul Concurentei nu ar fi eliminate intr-un interval de timp adecvat.
97. In general, aprobarea de catre Consiliul Concurentei nu se aplica numai identitatii cumparatorului, ci si contractului de vanzare-cumparare, precum si oricarui alt contract incheiat intre parti si cumparatorul propus, inclusiv acordurilor cu caracter tranzitoriu. Consiliul Concurentei va verifica daca cesionarea prevazuta de acele acorduri respecta dispozitiile angajamentelor.
98. Consiliul Concurentei va comunica partilor opinia sa cu privire la caracterul adecvat al cumparatorului propus. In cazul in care autoritatea de concurenta ajunge la concluzia ca respectivul cumparator propus nu indeplineste cerintele privind cumparatorul, va informa partile ca acesta nu satisface conditiile prevazute in angajamente. In cazul in care Consiliul Concurentei ajunge la concluzia ca respectivul contract de vanzare-cumparare (sau orice alte acorduri auxiliare) nu prevede o cesionare conforma cu angajamentele, autoritatea de concurenta va comunica acest lucru partilor, fara a respinge in mod necesar cumparatorul. In cazul in care Consiliul Concurentei ajunge la concluzia ca atat cumparatorul, cat si contractele sunt conforme cu angajamentele, autoritatea de concurenta va comunica partilor, in cel mai scurt timp posibil, acordul sau cu privire la cesionarea catre cumparatorul propus*18.
————
*18 In functie de circumstantele cesionarii, este posibil sa fie necesar ca partile sa garanteze, de exemplu prin dispozitii corespunzatoare in contractul de cumparare, ca activitatea cesionata va fi mentinuta de catre cumparator ca o forta competitiva activa pe piata si ca nu o va revinde in scurt timp.
3. Obligatiile partilor in perioada de tranzitie
99. Partile trebuie sa indeplineasca anumite obligatii in perioada de tranzitie. In general, in aceasta privinta trebuie incluse in angajamente urmatoarele dispozitii:
a) masurile de salvgardare pentru mentinerea viabilitatii activitatii in perioada de tranzitie;
b) actiunile necesare pentru un proces de disociere, daca este cazul; si
c) actiunile necesare pentru pregatirea cesionarii activitatii.
In situatiile in care autoritatea de concurenta nu a impus numirea unui mandatar insarcinat cu monitorizarea, partile vor informa Consiliul Concurentei, conform obligatiilor asumate prin angajamente, cu privire la demersurile pe care le intreprind in vederea indeplinirii angajamentelor. Consiliului Concurentei poate solicita partilor orice informatii relevante pentru a se asigura ca partile isi respecta angajamentele, in special obligatiile ce le revin in perioada de tranzitie si in procesul de cesionare.
Mentinerea activitatii cesionate in perioada de tranzitie
100. Partile au obligatia de a reduce la minimum orice posibil risc de pierdere a potentialului de concurenta al activitatii de cesionat rezultat din incertitudinile inerente unui transfer de activitate. Pana la transferul activitatii catre cumparator, Consiliul Concurentei va solicita partilor sa propuna angajamente care sa asigure mentinerea independentei, a viabilitatii economice, a valorii de piata si a competitivitatii activitatii. Numai astfel de angajamente permit autoritatii de concurenta sa concluzioneze cu un grad de certitudine suficient ca cesionarea activitatii va fi pusa in aplicare, in modul propus de parti in cadrul angajamentelor.
101. In general, aceste angajamente trebuie concepute astfel incat sa mentina separarea activitatii de cesionat de activitatile retinute de parti si sa asigure gestionarea acesteia ca activitate distincta si care poate fi vanduta in cel mai bun interes al sau.
102. Partile vor trebui sa garanteze ca toate activele activitatii de cesionat sunt mentinute conform bunelor practici de afaceri si in contextul unei activitati normale, precum si ca nu se efectueaza actiuni care ar putea avea un efect negativ important asupra acesteia. Se are in vedere, in special, mentinerea activelor fixe, a know-how-ului si a informatiilor comerciale cu caracter confidential sau exclusiv, a clientelei si a competentelor tehnice si comerciale ale angajatilor. De asemenea, partile trebuie sa mentina activitatea de cesionat in aceleasi conditii ca si in perioada anterioara concentrarii economice, sa ofere suficiente resurse, precum capital sau o linie de credit, in continuarea planurilor de afaceri existente, sa mentina aceleasi functii administrative si de conducere sau alti factori relevanti pentru mentinerea concurentei in sectorul respectiv. De asemenea, angajamentele trebuie sa prevada, pe de o parte, ca partile trebuie sa ia toate masurile rezonabile pentru a incuraja totalitatea personalului important sa ramana in cadrul activitatii si, pe de alta parte, ca partile nu pot solicita sau transfera angajatii catre restul activitatilor retinute.
103. Partile trebuie, in continuare, sa mentina activitatea separata de activitatile pe care le-au retinut si sa garanteze ca personalul principal al activitatii de cesionat nu este implicat in niciun fel in activitatile retinute si viceversa. In cazul in care activitatea de cesionat este o persoana juridica si este necesara o separare in cadrul structurii acelei persoane juridice, drepturile partilor in calitate de actionari, in special drepturile de vot, trebuie exercitate de mandatarul insarcinat cu monitorizarea aplicarii angajamentelor, care trebuie sa aiba si competenta de a inlocui membrii consiliului de administratie numiti in numele partilor. Din punctul de vedere al informatiilor, partile trebuie sa protejeze activitatea de cesionat si sa ia toate masurile necesare pentru a garanta ca nu vor obtine niciun secret de afaceri sau nicio informatie confidentiala. Orice documente sau informatii confidentiale ale activitatii cesionate obtinute de parti inainte de adoptarea deciziei trebuie inapoiate activitatii.
Etapele disocierii
104. Asa cum este prevazut la pct. 34, Consiliul Concurentei poate accepta ca, in circumstante adecvate, cesionarea unei activitati care trebuie disociata de restul activitatilor partilor poate fi considerata un angajament corespunzator. Cu toate acestea, chiar si in astfel de situatii, numai transferul unei activitati viabile catre un cumparator care poate mentine si dezvolta aceasta activitate ca forta competitiva activa pe piata va elimina problemele de concurenta identificate. In consecinta, partile trebuie sa se angajeze sa indeplineasca in perioada de tranzitie, prin intermediul unor obligatii orientate catre obtinerea unor rezultate, disocierea activelor care contribuie la activitatea cesionata. Rezultatul consta in posibilitatea transferarii unei activitati viabile si competitive, autonome si separate de celelalte activitati ale partilor, catre un cumparator adecvat, la sfarsitul perioadei de tranzitie. Partile vor trebui sa suporte costurile si riscurile acestei disocieri in perioada de tranzitie.
105. Disocierea trebuie realizata de parti sub supravegherea mandatarului, in cazul in care Consiliul Concurentei a solicitat numirea unui mandatar. In primul rand, acele active si acei membri ai personalului a caror utilizare este partajata intre activitatea de cesionat si celelalte activitati retinute trebuie alocati activitatii de cesionat, in masura in care acest lucru nu este exclus in cadrul angajamentelor. Alocarea activelor si a personalului va fi monitorizata si trebuie aprobata de mandatar. In al doilea rand, procesul de disociere poate necesita o reconstituire, pentru activitate, a activelor sau functiilor detinute, in situatia in care acest lucru este necesar pentru a asigura viabilitatea si competitivitatea activitatii de cesionat. Un exemplu il constituie incetarea participarii activitatii intr-o retea informatica centrala si instalarea unui sistem informatic separat pentru activitatea de cesionat. In general, principalele etape ale unui astfel de proces de disociere, precum si functiile care trebuie reconstituite vor fi decise de la caz la caz si prevazute in angajamente.
106. In acelasi timp, trebuie sa se garanteze ca viabilitatea afacerii de cesionat nu este afectata de masurile in cauza. In consecinta, in perioada de tranzitie, partile trebuie sa mentina utilizarea activelor partajate si trebuie sa continue sa furnizeze servicii activitatii de cesionat in aceeasi masura ca si in trecut, atat timp cat activitatea in sine nu este inca viabila ca o activitate autonoma.
Obligatiile specifice ale partilor cu privire la procesul de cesionare
107. Pentru procesul de cesionare, angajamentele ar trebui sa prevada ca potentialii cumparatori pot obtine suficiente informatii despre activitatea cesionata, in functie de stadiul in care se afla procedura. Scopul acestor prevederi este de a permite cumparatorului sa evalueze integral valoarea, anvergura si potentialul comercial al activitatii, precum si sa aiba acces direct la personalul acesteia. Partile trebuie sa furnizeze rapoarte periodice privind cumparatorii potentiali si evolutia negocierilor. Cesionarea este pusa in aplicare numai dupa ce tranzactia este incheiata, mai precis in situatia in care titlul juridic a fost transferat cumparatorului aprobat si activele au fost efectiv transferate. La sfarsitul procesului, partile trebuie sa trimita Consiliului Concurentei un raport final, prin care sa confirme incheierea operatiunii si transferul activelor.
4. Mandatarul insarcinat cu monitorizarea si mandatarul insarcinat cu cesionarea
Rolul mandatarului insarcinat cu monitorizarea
108. In functie de natura si de complexitatea angajamentelor asumate de parti si tinand cont de faptul ca pot exista situatii in care Consiliul Concurentei nu poate fi implicat zilnic, in mod direct, in supravegherea punerii in aplicare a angajamentelor, Consiliul Concurentei poate solicita partilor, daca considera necesar, sa propuna numirea unui mandatar care sa monitorizeze respectarea angajamentelor, in special obligatiile care le revin in perioada de tranzitie si in procesul de cesionare, denumit mandatar insarcinat cu monitorizarea. Prin aceasta, partile garanteaza eficacitatea angajamentelor propuse si permit Consiliului Concurentei sa se asigure ca modificarea concentrarii economice notificate, in forma propusa de parti, va fi indeplinita cu un grad suficient de certitudine.
109. Mandatarul insarcinat cu monitorizarea isi va indeplini sarcinile sub supravegherea Consiliului Concurentei, care va veghea ca activitatea sa fie gestionata si mentinuta in mod adecvat si autonom in perioada de tranzitie. Consiliul Concurentei poate transmite orice ordine si instructiuni mandatarului insarcinat cu monitorizarea in vederea asigurarii respectarii angajamentelor, iar mandatarul poate propune partilor orice masuri pe care le considera necesare pentru realizarea sarcinilor care ii revin. Partile nu pot emite nicio instructiune catre mandatar fara aprobarea Consiliului Concurentei.
110. In general, sarcinile mandatarului insarcinat cu monitorizarea se stabilesc in angajamente, iar atributiile si competentele vor fi detaliate in mandatul acestuia, care va fi incheiat intre parti si mandatar. Sarcinile mandatarului insarcinat cu monitorizarea vor fi precizate intr-un plan de lucru, vor incepe indata dupa emiterea deciziei de catre Consiliul Concurentei si vor dura pana la transferul legal si efectiv al activitatii catre cumparatorul aprobat. Se pot distinge urmatoarele sarcini principale pe care mandatarul insarcinat cu monitorizarea va trebui sa le indeplineasca:
a) va supraveghea masurile de salvgardare pentru activitatea de cesionat in cursul perioadei de tranzitie;
b) in cazurile de disociere, va monitoriza separarea activelor si alocarea personalului intre activitatea de cesionat si activitatile retinute de parti, precum si reconstituirea activelor si functiilor activitatii care anterior fusesera asigurate de catre parti;
c) va supraveghea eforturile partilor de a gasi un cumparator potential si de a transfera activitatea. In general, va analiza progresele procesului de cesionare si cumparatorii potentiali inclusi in proces. Acesta va verifica daca cumparatorii potentiali primesc suficiente informatii cu privire la activitate. Indata ce este propus un cumparator, mandatarul insarcinat cu monitorizarea va trimite Consiliului Concurentei o opinie motivata in care indica daca respectivul cumparator indeplineste cerintele din angajamente privind cumparatorul si daca activitatea este vanduta in conformitate cu angajamentele. La sfarsitul procesului, mandatarul insarcinat cu monitorizarea trebuie sa supravegheze transferul legal si efectiv al activitatii catre cumparator si sa emita un raport final prin care sa confirme transferul;
d) va actiona ca punct de contact pentru orice solicitari provenite de la terti, in special de la cumparatorii potentiali, in legatura cu angajamentele. Partile vor informa tertii interesati, inclusiv orice cumparatori interesati, despre identitatea si sarcinile mandatarului insarcinat cu monitorizarea. In eventualitatea unui dezacord intre parti si terti cu privire la aspectele stabilite in angajamente, mandatarul insarcinat cu monitorizarea va discuta aspectele in cauza cu partile si cu tertii si va trimite raportul catre Consiliul Concurentei. Mandatarul insarcinat cu monitorizarea va pastra confidentialitatea oricaror secrete de afaceri ale partilor si ale tertilor;
e) va raporta Consiliului Concurentei aceste aspecte in cadrul unor rapoarte periodice privind respectarea angajamentelor si va furniza, de asemenea, rapoarte suplimentare la cererea Consiliului Concurentei.
111. De asemenea, angajamentele vor defini in mod integral modalitatile prin care mandatarul insarcinat cu monitorizarea primeste sprijin din partea partilor si coopereaza cu acestea; Consiliul Concurentei va supraveghea relatia dintre parti si mandatar si sub acest aspect. Pentru a-si putea indeplini sarcinile, mandatarul are acces la registrele si evidentele partilor si ale activitatii cesionate, registre si evidente care au legatura cu respectarea angajamentelor; in masura in care si atat timp cat acest lucru este relevant pentru punerea in aplicare a angajamentelor, mandatarul poate solicita sprijinul managerial si administrativ al partilor, va fi informat despre cumparatorii potentiali si despre toate evolutiile procesului de cesionare si i se vor comunica informatiile furnizate cumparatorilor potentiali. Angajamentele vor permite, de asemenea, Consiliului Concurentei sa comunice mandatarului insarcinat cu monitorizarea informatiile partilor pentru a permite acestuia indeplinirea sarcinilor, iar mandatarul va fi obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor primite.
Rolul mandatarului insarcinat cu cesionarea
112. In cazul in care partile nu reusesc sa gaseasca un cumparator adecvat in cadrul primei faze de cesionare, acestea vor propune Consiliului Concurentei numirea unui mandatar insarcinat cu cesionarea, pentru punerea in practica a angajamentelor propuse. Mandatarul insarcinat cu cesionarea va primi un mandat irevocabil si exclusiv de a vinde activitatea unui cumparator adecvat, sub supravegherea Consiliului Concurentei, in cadrul unui anumit termen-limita, fara cerinta unui pret minim. Angajamentele vor permite mandatarului insarcinat cu cesionarea sa includa in contractul de vanzare-cumparare termenii si conditiile pe care le considera adecvate in vederea unei vanzari rapide, in special declaratiile, garantiile si despagubirile uzuale. Vanzarea activitatii de catre mandatarul insarcinat cu cesionarea este supusa aprobarii prealabile a Consiliului Concurentei in acelasi mod ca si vanzarea de catre parti.
113. Angajamentele vor dispune ca partile sprijina si informeaza mandatarul insarcinat cu cesionarea si coopereaza cu acesta in acelasi mod ca si cel prevazut pentru mandatarul insarcinat cu monitorizarea. In vederea cesionarii, partile trebuie sa acorde mandatarului insarcinat cu cesionarea o procura speciala completa, care sa acopere toate etapele cesionarii.
Aprobarea mandatarului si a mandatului acestuia
114. In functie de angajament, mandatarul insarcinat cu monitorizarea poate fi aceeasi persoana sau institutie care indeplineste misiunea de mandatar insarcinat cu cesionarea. Partile vor propune unul sau mai multi mandatari potentiali Consiliului Concurentei, inclusiv totalitatea conditiilor mandatului si o prezentare a planului de lucru. Intrucat mandatarul insarcinat cu monitorizarea trebuie sa isi exercite atributiile indata dupa emiterea deciziei de catre Consiliul Concurentei, in cazul in care acesta a solicitat numirea unui astfel de mandatar, partile trebuie sa propuna un mandatar adecvat in termen de maximum 15 zile de la data deciziei, iar angajamentele trebuie sa prevada ca operatiunea de concentrare economica notificata poate fi pusa in aplicare numai dupa numirea mandatarului insarcinat cu monitorizarea, dupa aprobarea sa de catre Consiliul Concurentei. Situatia este diferita pentru mandatarul insarcinat cu cesionarea, care trebuie sa fie numit cu cel putin o luna inainte de sfarsitul primei faze de cesionare, astfel incat mandatul sau sa poata intra in vigoare la inceputul fazei de interventie a mandatarului insarcinat cu cesionarea.
115. Ambele tipuri de mandatar vor fi numite de parti pe baza unui mandat incheiat intre parti si mandatar. Numirea si mandatul sunt supuse aprobarii Consiliului Concurentei, care va avea competenta exclusiva a alegerii mandatarului si care va evalua daca respectivul candidat este adecvat pentru realizarea sarcinilor acelui caz. Mandatarul trebuie sa fie independent fata de parti, sa detina calificarile necesare indeplinirii mandatului sau si sa nu fie sau sa devina obiectul unui conflict de interese.
116. Misiunea de mandatar insarcinat cu monitorizarea angajamentelor poate fi indeplinita de societati de audit, de alte societati de consultanta, de persoane care au lucrat in sectorul respectiv, in cazul in care aceste persoane dispun de resursele necesare pentru a indeplini sarcinile in cauza. Rolul de mandatar insarcinat cu cesionarea poate fi indeplinit de banci de investitii. Consiliul Concurentei nu va accepta ca mandatari persoane sau institutii care sunt in acelasi timp auditorii partilor sau consilierii acestora in procesul de cesionare. Partilor le revine responsabilitatea de a furniza Consiliului Concurentei informatiile adecvate pentru ca acesta sa verifice daca mandatarul indeplineste aceste cerinte. Numirea mandatarului dupa aprobarea de catre autoritatea de concurenta este irevocabila, cu exceptia cazului in care mandatarul este inlocuit cu aprobarea sau la cererea Consiliului Concurentei.
117. Mandatul mandatarului trebuie sa defineasca atributiile astfel cum au fost specificate in angajamente si sa includa toate dispozitiile necesare pentru a-i permite mandatarului sa isi indeplineasca sarcinile, in conditiile angajamentelor acceptate de Consiliul Concurentei. Partile sunt responsabile de remunerarea mandatarului, in conditiile mandatului, iar sistemul de remunerare trebuie sa nu conduca la afectarea independentei si eficientei mandatarului in exercitarea mandatului. Consiliul Concurentei va aproba un mandatar numai in conditiile unui mandat adecvat.
118. In cazul in care angajamentele specifice cu asigurarea respectarii carora a fost insarcinat mandatarul au fost puse in aplicare – si anume titlul legal pentru activitatea cesionata si activele au fost transferate efectiv cumparatorului si anumite acorduri specifice, care pot continua si ulterior cesionarii, au fost indeplinite, mandatul prevede posibilitatea ca mandatarul sa fi eliberat de orice alte responsabilitati. Cu toate acestea, chiar si in cazul in care aceasta eliberare a fost acordata, Consiliul Concurentei poate solicita ca mandatarul sa fie numit din nou in functie, in cazul in care autoritatea de concurenta constata ulterior ca angajamentele in cauza nu au fost puse in aplicare integral si in mod corespunzator.
5. Obligatiile partilor dupa punerea in aplicare a cesionarii
119. Angajamentele trebuie sa prevada, de asemenea, ca, in decursul unei perioade de maximum 10 ani dupa emiterea unei decizii de autorizare, Consiliul Concurentei poate solicita informatii de la parti. Acest lucru va permite Consiliului Concurentei sa monitorizeze punerea in aplicare efectiva a angajamentelor.
6. Punerea in aplicare a altor angajamente
120. Multe dintre principiile prezentate anterior cu privire la punerea in aplicare a angajamentelor de cesionare pot fi aplicate in aceeasi masura si altor tipuri de angajamente in situatia in care aceste angajamente trebuie puse in aplicare dupa decizia Consiliului Concurentei. De exemplu, in cazul in care se prevede ca beneficiarul unei licente trebuie aprobat de Consiliul Concurentei, pot fi aplicate considerentele referitoare la aprobarea cumparatorului.
121. Data fiind durata insemnata a angajamentelor de alta natura decat cesionarea si complexitatea frecventa a acestora, acestea necesita adeseori un efort de monitorizare foarte mare, inclusiv utilizarea unor instrumente specifice, pentru a permite Consiliului Concurentei sa concluzioneze ca vor fi puse efectiv in aplicare. In consecinta, Consiliul Concurentei va putea solicita implicarea unui mandatar pentru a supraveghea punerea in aplicare a acestor angajamente.
122. Anexa face parte integranta din prezentele instructiuni.
123. Prezentele instructiuni se pun in aplicare prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ANEXA 1
la instructiuni
FORMULAR
privind angajamentele in materia concentrarilor economice
INTRODUCERE
Prezentul formular specifica informatiile si documentele care trebuie furnizate de intreprinderile in cauza in acelasi timp cu propunerea angajamentelor in temeiul art. 46 alin. (2) lit. b) si alin. (4) lit. c) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Informatiile solicitate sunt necesare pentru a permite Consiliului Concurentei sa examineze daca angajamentele asumate de parti pot face concentrarea economica notificata compatibila cu un mediu concurential normal.
Partile pot initia contacte prealabile cu Consiliul Concurentei, anterior transmiterii prezentului formular, pentru a discuta adaptarea cerintelor specifice prevazute de acesta in functie de informatiile necesare in fiecare caz.
Nivelul informatiilor necesare variaza in functie de tipul si de structura angajamentelor propuse. De exemplu, angajamentele de cesionare a unei activitati vor necesita informatii mai detaliate decat cesionarea unor unitati autonome.
SECTIUNEA 1
Descrierea angajamentului
1. Furnizati informatii detaliate despre:
a) obiectul angajamentelor propuse;
b) conditiile de punere in aplicare a acestora.
In cazul in care angajamentele propuse constau in cesionarea unei activitati, sectiunea 4 cuprinde informatiile specifice necesare.
SECTIUNEA a 2-a
Caracterul adecvat in scopul eliminarii problemelor de concurenta
2. Furnizati informatii care sa demonstreze caracterul adecvat al angajamentelor propuse in scopul eliminarii obstacolelor semnificative in calea concurentei efective, care au fost identificate de catre Consiliul Concurentei.
SECTIUNEA a 3-a
Rezumatul angajamentelor
3. Furnizati un rezumat neconfidential al angajamentelor propuse, precum si motivul pentru care, in opinia partilor, acestea sunt adecvate pentru a elimina orice obstacole semnificative in calea concurentei efective. Consiliul Concurentei poate folosi acest rezumat pentru a consulta tertii cu privire la angajamentele propuse.
SECTIUNEA a 4-a
Informatii privind activitatea destinata cesionarii
4. In cazul in care angajamentele propuse constau in cesionarea unei activitati, furnizati urmatoarele informatii si documente.
Informatii generale privind activitatea destinata cesionarii
Furnizati informatiile urmatoare cu privire la functionarea curenta a activitatii vizate pentru cesionare si la schimbarile deja planificate pentru viitor:
4.1. Descrieti activitatea care va fi cesionata, inclusiv entitatile care apartin acesteia, sediul legal si administrativ al acestora, alte amplasamente pentru productie sau prestarea de servicii, structura organizationala globala si orice alte informatii relevante privind structura administrativa a activitatii ce urmeaza a fi cesionata.
4.2. Specificati daca exista obstacole juridice pentru transferul activitatii destinate cesionarii sau al activelor, inclusiv drepturi detinute de terti si autorizatii necesare, si descrieti aceste obstacole.
4.3. Enumerati si descrieti bunurile produse ori serviciile prestate, in special caracteristicile lor tehnice si de alta natura, marcile implicate, cifra de afaceri generata de fiecare dintre aceste produse sau servicii (in ultimii 3 ani), precum si orice inovatii sau produse noi ori servicii planificate.
4.4. Descrieti nivelul la care sunt exercitate functiile esentiale ale activitatilor destinate cesionarii, in cazul in care acestea nu sunt operate la nivelul activitatilor de cesionat in cauza, inclusiv functiile de cercetare si dezvoltare, productie, marketing si vanzari, logistica, relatii cu clientii, relatii cu furnizorii, sisteme informatice etc. Descrierea ar trebui sa cuprinda rolul jucat de celelalte niveluri, relatiile cu activitatile destinate cesionarii si resursele functiei respective, cum ar fi personal, active, resurse financiare etc.
4.5. Descrieti detaliat legaturile dintre activitatea destinata cesionarii si alte intreprinderi controlate de partile care efectueaza notificarea, indiferent de sensul legaturii, cum ar fi:
– furnizare, productie, distributie, servicii sau alte contracte;
– active corporale sau necorporale comune;
– personal comun sau detasat;
– sisteme informatice sau de alta natura folosite in comun;
– clienti comuni.
4.6. Descrieti in termeni generali toate activele corporale si necorporale relevante care sunt utilizate si/sau detinute de activitatea destinata cesionarii, incluzand, in toate cazurile, drepturile de proprietate intelectuala si marcile.
4.7. Furnizati o organigrama precizand numarul persoanelor care lucreaza in prezent in fiecare dintre functiile activitatii destinate cesionarii si o lista a angajatilor care sunt indispensabili pentru functionarea activitatii destinate cesionarii, descriind functiile acestora.
4.8. Descrieti clientii activitatii destinate cesionarii, furnizand o lista a acestora si cifra de afaceri totala generata de activitatile destinate cesionarii, desfasurate cu fiecare dintre acesti clienti (in ultimii 3 ani si ca procentaj din totalul cifrei de afaceri a activitatii destinate cesionarii).
4.9. Precizati datele financiare pentru activitatea destinata cesionarii, inclusiv cifra de afaceri realizata in ultimii 3 ani, precum si o previziune pentru urmatorii 3 ani.
4.10. Identificati si descrieti orice schimbari care au intervenit in ultimii 3 ani in organizarea activitatii destinate cesionarii sau in cadrul legaturilor cu alte intreprinderi controlate de partile care efectueaza notificarea.
4.11. Identificati si descrieti orice schimbari planificate pentru urmatorii 3 ani in organizarea activitatilor destinate cesionarii sau in cadrul legaturilor cu alte intreprinderi controlate de partile care efectueaza notificarea.
Informatii generale privind activitatea destinata cesionarii conform descrierii din angajamente
4.12. Descrieti orice domenii in care activitatea destinata cesionarii, astfel cum a fost specificata in angajamente, difera de natura si domeniul de aplicare a activitatilor realizate in prezent.
Achizitionarea de catre un cumparator adecvat
4.13. Explicati motivele pentru care, in opinia partilor, activitatea va fi achizitionata de catre un cumparator adecvat in intervalul de timp propus in angajamentele oferite.
