Transcriptul declaratiei ministrului Justitiei privind Raportul tehnic intermediar de progrese in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare in domeniul Justitiei
Comisia Europeana a publicat astazi raportul intermediar tehnic de progrese in cadrul MCV in domeniul Justitiei si ma bucur sa pot afirma, dupa analiza temeinica a continutului raportului, faptul ca suntem in prezenta unui raport pozitiv, poate cel mai bun raport tehnic obtinut de la instituirea MCV, ceea ce, in opinia mea, trebuie sa ne indemne sa il privim cu calm si luciditate. Sa nu avem impresia ca lucrurile sunt in intregime rezolvate. Trebuie sa privim raportul in primul rand ca un semnal de apreciere si de incurajare a institutiilor si autoritatilor statului pentru a lucra impreuna pentru Justitie.
Principala concluzie politica a raportului este in sensul ca Romania a demonstrat vointa politica necesara continuarii reformelor si si-a recapatat impulsul pentru adancirea acestor reforme. Aceasta vointa politica s-a materializat in primul rand prin adoptarea legilor Micii Reforme si a ANI cu o larga majoritate in Parlament, incluzand voturi din toate partidele politice parlamentare.
Regasim in acest raport aceleasi aprecieri pozitive la adresa DNA, a institutiilor anticoruptie in general, rezultat in primul rand al activitatii procurorilor si politistilor din aceste institutii si in subsidiar al stabilitatii institutionale si legislative in domeniul combaterii coruptiei.
In ansamblu, din raport rezulta implicit alegerea care se afla in fata clasei politice din Romania, intre modernitatea europeana si trecutul post comunist, intre Justitie si injustitie, intre integritate si coruptie.
Ministerul Justitiei are un bilant pozitiv in acest raport, cu 9 recomandari pozitive, 9 notari pozitive din care 4 in comun cu Parlamentul. Un element de noutate deosebita in raport priveste hotararile instantelor in dosarele de mare coruptie in sensul ca numarul mai mare de sentinte de condamnare in aceste dosare indica o tendinta a instantelor de a pronunta sentinte descurajatoare. Eforturile autoritatilor romane sunt recunoscute si apreciate. Vorbim aici de toate autoritatile cu atributii in domeniul Justitiei.
Din punct de vedere al analizei tehnice a raportului, ca elemente de progres mentionate, as exemplifica urmatoarele: adoptarea celor 2 Legi precitate, amendamentele la Legea Curtii Constitutionale, aprobarea de catre Guvern a proiectului de lege privind desfiintarea unor instante fara activitate sau cu volum redus de activitate, demararea si avansarea lucrarilor in ceea ce priveste legile de punere in aplicare a Codurilor, studiul de impact privind Codurile, reoperationalizarea ANI dupa adoptarea noului cadru normativ, activitatea DNA, initiativa ICCJ de a monitoriza jurisprudenta in cazurile de mare coruptie, lansarea evaluarii independente a ultimelor doua strategii anticoruptie, rezultatele obtinute in lupta coruptiei mici si a celei la nivel local.
Raportul contine si cateva notari critice cu privire la care trebuie sa reflectam si sa luam masurile care se impun in perioada urmatoare pana la raportul din vara si anume deciziile Parlamentului cu privire la unele cereri are procurorilor in dosarele de mare coruptie, faptul ca nu a fost lansat inca un studiu independent privind sistemul judiciar si eficienta acestuia, precum si limitarea bugetului unor institutii precum ANI.
Raportul indica si o serie de directii de actiune in perioada urmatoare in viziunea Comisiei si anume lansarea unui studiu independent privind sistemul judiciar, pregatirea punerii in aplicare a Codurilor, luarea unor masuri privind realocarea resurselor in cadrul sistemului judiciar, e vorba in primul rand de resursele umane. Si aici se vizeaza, bineinteles, instantele fara activitate sau cu volum redus de activitate. Reformarea sistemului disciplinar al magistratilor, finalizarea cadrului normativ pentru transferul unor atributii administrative de la judecatori catre personalul auxiliar si crearea managerului de instanta, continuarea ritmului anchetelor si al hotararilor judecatoresti in lupta anticoruptie, consolidarea politicilor anticoruptie.
In incheierea acestei declaratii as vrea sa subliniez ca vom ramane dedicati acestui program, atat din perspectiva agendei ministerului, cat si din perspectiva cooperarii interinstitutionale, cheia succesului acestui program. Este important sa mentinem tendintele pozitive, iar pentru aceasta sprijinul politic este crucial. De aceea mizam pe efortul conjugat al politicienilor indiferent de apartenenta politica… implementarea unor masuri fara de care reforma in justitie nu va putea fi desavarsita.
As vrea sa multumesc expertilor si Comisiei pentru profesionalismul si obiectivitatea de care au dat dovada atat in misiunile de evaluare, cat si in redactarea acestui raport. Si doresc, de asemenea, sa asigur de parteneriatul ministerului in ceea ce priveste continuarea programului MCV.
Aceasta a fost declaratia pe care am dorit sa o sustin pe marginea raportului. Va vom pune la dispozitie si punctajele tehnice si raman pentru cateva intrebari la dispozitia dumneavoastra.
Reporter: Concret cum poate fi reparata pana in vara, sa spunem, recomandarea privind decizia Parlamentului in legatura cu cazurile Ritzi si Dan Pasat?
Catalin Predoiu: Sunt anumite lucruri care raman ireparabile. Dar aici se pune problema de principiu in ceea ce priveste abordarea fenomenului in Parlament. Ceea ce este important este sa se produca o schimbare de mentalitate si de optica. Si acest lucru poate sa rezulte nu numai cu ocazia unor cazuri concrete, dar si din luarea unor pozitii publice, din atitudini publice, din declaratii politice si din schimbarea abordarilor concrete, daca se mai pune problema unor astfel de cereri similare. Este important sa invatam din aceste doua sincope fara de care raportul ar fi fost si mai bun.
Reporter: Ce va face ministerul in ceea ce priveste lipsa de cvorum a CSM-ului?
Catalin Predoiu: Dupa cum stiti, este o problematica pe agenda Senatului si sunt convins ca in perioada imediat urmatoare va fi abordata de catre Senat si dusa la bun sfarsit, astfel incat sa intram in deplina functionalitate si cu CSM.
Reporter: …
Catalin Predoiu: In general in ceea ce priveste evolutia bugetara, concluziile finale se trag la sfarsitul anului. De altfel si Ministerul Justitiei a avut o reducere bugetara substantiala. La fel s-a intamplat si in anii anteriori. Dar cu ocazia rectificarilor a fost echilibrat acest buget. Sunt convins ca si in acest caz se va produce aceeasi echilibrare la urmatoarele rectificari bugetare. Este vorba aici de a prioritiza o serie de obiective si in general MCV trebuie sa fie o prioritate a Guvernului, dar si a Parlamentului, care in final adopta bugetul. Pe un plan mai larg, as profita de intrebarea dumneavoastra si as aduce in atentie perspectiva, daca nu imediata, destul de apropiata a momentului implementarii noilor Coduri fundamentale ale Romaniei. Aceste Coduri nu pot fi implementate fara o pregatire temeinica a sistemului judiciar. Aceasta implica in urmatoarele luni si un efort suplimentar din partea Guvernului.
Reporter: …
Catalin Predoiu: Raportul nu este un sumum al unor operatiuni matematice de adunare si scadere. Este vorba de o evaluare tehnica globala a tuturor obiectivelor din cadrul mecanismului. Si absolut toate progresele inregistrate pe fiecare dintre obiective a contribuit la aceasta tonalitate pozitiva generala. Nu poate fi subsumat caracterul pozitiv al acestui raport unei operatiuni sau alteia, unui proiect de lege sau al altuia. Este vorba aici de o masa critica ce s-a acumulat in ultimele luni, luni de efort considerabil din partea tuturor institutiilor implicate in justitie, dar si a Guvernului si a Parlamentului. Si numai in masura in care vom mentine acest efort si acest ritm pe toate cele 4 obiective vom putea avea un raport de vara pozitiv. Niciodata un raport nu a fost influentat in sens pozitiv sau negativ doar de un succes sau de un esec. E vorba de un ansamblu de reusite aici.
Reporter: …
Catalin Predoiu: Pozitia Romaniei a ramas si va fi in continuare limpede, fara echivoc. Nu exista nici o baza pentru conexarea MCV cu programul Schengen. Nu exista nici o baza juridica, temeiurile juridic sunt diferite. Noi stam in litera tratatelor atunci cand sustinem aceasta, ma rog, separarea celor doua programe. Si nu exista nici o baza operationala.
Daca nu mai sunt intrebari, va multumesc. Va vom pune la dispozitie si declaratia scrisa.
Sursa: Ministerul Justitiei
