Interventia ministrului Justitiei la Conferinta UNJR „Justitia in contextul crizei economice”
Buna ziua,
Pentru ca acesta conferinta dezbate despre Justitie si bani, voi intra direct in subiect, time is money.
Si pentru ca vorbim inevitabil despre bugete, ma voi referi direct la cifre.
1. Impactul crizei in Romania
Sa privim in cifre si grafice coordonatele majore ale crizei bugetare in Romania, fara a intra intr-o analiza, chiar si superficiala.
2008 a insemnat o crestere economica de aprox. 8%, 2009 o recesiune de aprox.7%.
Diferenta de 15 procente in mai putin de un an de zile. Acest ecart a declansat un soc bugetar care a scuturat intreg sectorul bugetar. (A se vedea slide-ul nr. 2 „Evolutia PIB” din ANEXA)
2. Cum arata bugetele alocate Justitiei, inainte si dupa instalarea crizei bugetare
Chiar si in conditiile in care un sector sau altul este declarat prioritar, un astfel de impact al crizei economice asupra bugetului nu ar fi putut sa nu reverbereze in bugetele Justitiei. Sa vedem daca asa a fost.
Precizez ca ma voi referi strict la bugetele alocate Justitiei prin Ministerul Justitiei (MJ), reamintind ca in sistemul judiciar avem mai muti ordonatori principali cu bugete proprii, ceea ce este in opinia mea o vulnerabilitate de sistem. Bugetele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), Ministerului Public (MP) nu sunt reflectate in analizele prezentate.
Programul cu Banca Mondiala a fost o prioritate pentru Ministerul Justitiei. La 29 februarie 2008, erau angajati 1,29% din banii alocati. Pana la 31 decembrie 2010 am incheiat 46 de contracte – 70% din totalul de contracte prevazute in proiect, iar suma angajata a crescut de aproape 28 de ori la peste 50 de milioane de Euro. (A se vedea slide-urile nr. 5 si 6 „Programul Banca Mondiala” din ANEXA)
De asemenea, din fondurile alocate prin programul specific al UE, Facilitatea de Tranzitie, in anul 2010 au fost implementate proiecte in valoare de aproximativ 3 milioane de Euro.
3. Cateva concluzii pe marginea cifrelor
O prima concluzie este ca, in Romania, criza economica s-a instalat brusc la inceputul anului 2009 si a avut un impact sever in bugetul de stat. Veniturile bugetare s-au prabusit in urma caderii economiei de la plus 8% la minus 7%.
Acest foarfece a obligat ulterior Guvernul sa faca reduceri substantiale in 2009 si 2010 in bugetele ministerelor si sa reduca fondul de salarii bugetare cu 25%.
Simpla privire a cifrelor arata ca bugetele alocate Justitiei nu au fost afectate negativ de caderea economica.
Bugetele alocate Justitiei prin Ministerul Justitiei au urmat linia ascendenta inceputa in 2000 si pastrata pe tot parcursul decadei, inclusiv dupa instalarea crizei.
In 2011 am primit pentru moment un buget mai mic, dar el va fi rectificat pozitiv pe parcursul anului, dupa cum s-a intanplat si in anii precedenti.
Analizand bugetele Justitiei in contextul crizei bugetare din 2009, 2010 si comparativ cu evolutia pe alte sectoare, rezulta ca Guvernul a alocat Justitiei fonduri in mod prioritar, fata de alte sectoare. Este o realitate faptica demonstrata cu cifre.
Chestiunea daca aceste bugete sunt sau nu suficiente pentru Justitia pe care ne-o dorim, este diferita. Ea trebuie discutata insa intr-un context mai larg, al economiei in ansamblu, al bugetului de stat, al eficientei manageriale, al raportului cost/beneficii si al obiectivelor pe care ni le propunem.
Aceasta concluzie este sustinuta si de regimul preferential al angajarilor in sistem. Justitia este unul dintre putinele sectoare exceptate de la cvasiinterdictia angajarilor in sistemul bugetar. Concret, prin memorandumul privind exceptarea Ministerului Justitiei de la aplicarea dispozitiilor art. 1 din OUG nr. 223/2008 privind unele masuri de reducere a unor cheltuieli bugetare (aprobat in sedinta Guvernului din 25 martie 2009), atat in 2009, cat si in 2010, s-a asigurat finantarea posturilor vacante de judecatori si personal auxiliar.
Sa mai adaugam faptul ca in perioada 2008 – 2010 numarul iesirilor din sistem este sensibil egal cu numarul intrarilor in sistem, in conditiile in care in acea perioada au avut loc mai multe pensionari, unele intempestive. In prezent, media de varsta in sistem este mai mica, deci fenomenul pensionarilor este controlabil in viitor. In fine, se continua organizarea concursurilor periodic, fiind alocate acelasi numar de locuri. Este o alta problema cum se organizeaza aceste concursuri, dar sa nu divagam.
4. Sa privim ce s-a intamplat in alte state membre ale UE
Ministerul Justitiei este permanent in legatura cu ministerele omoloage din statele membre UE. In cadrul acestui dialog, am primit informatii despre impactul crizei in bugetele Justitiei si cine le administreaza.
Precizez ca nu toate tarile membre UE au fost afectate de criza economica in masura in care a fost afectata Romania si implicit bugetul de stat al acesteia.
5. Alte aspecte institutionale pertinente
Intr-o lume dominata de imagini, abundenta de informatii si viteza comunicatiilor, este uneori dificil sa ajungi la analize temeinice si concluzii corecte. De aceea, traim si in spatiul public dupa dictonul perceptia este realitate.
Din cate am observat, perceptia cea mai raspandita printre liderii din sistemul judiciar este ca fondurile sunt insuficiente si resursele umane depasite. In sustinerea acestei teze se arata invariabil cu degetul spre numarul de dosare care creste neincetat si acele instante depasite.
Fara a nega de plano nevoia de mai multe resurse in perspectiva implementarii Codurilor, datele si analizele noastre indica faptul ca prioritatea acum este trecerea la o analiza onesta a alocarii resurselor in sistem.
Contextul crizei bugetare, chiar daca nu iti afecteaza bugetele, impune un management mai bun al resurselor. Din aceasta perspectiva, Ministerul Justitiei a avut o politica activa in 2009, 2010.
In primul rand a operat doua restructurari ale aparatului propriu. (A se vedea slide-urile nr. 7 si 8 „Masuri de restructurare si economii” din ANEXA)
In 2009 CSM ar fi trebuit sa faca acelasi efort de analiza a performantelor administrative si de restructurare. In CSM avem aproximativ 275 posturi in schema, din care 213 posturi ocupate, indiferent de statutul lor. Efortul de ajustare birocratica trebuie suportat si de aceasta institutie, de orice institutie. In CSM trebuie facuta evaluare pe toate pozitiile pentru a vedea daca se impune restructurare sau angajare, in functie de concluzii, asa cum s-a procedat in tot sectorul bugetar din Romania.
In ceea ce priveste dotarile logistice, cred ca mai avem resurse pentru eficientizarea folosirii aparaturii informatice la instante si parchete. Dupa cum aratam, au fost facute investitii notabile in infrastructura informatica si trebuie folosita la maximum. In business functioneaza conceptul de paperless office, de ce sa nu il implementam si in sectorul bugetar?
Fac o paranteza. Cu totii am putut vedea astazi imaginile dramatice din Japonia, filmate in timpul seismului de ieri. Printre altele, o imagine mi-a retinut atentia, cum in plin seism, functionarii incercau sa tina computerele pe birouri, sa nu se prabuseasca pe podea. E o imagine care spune multe despre mentalitate, caracter si inteligenta.
Problema resurselor umane este, de asemenea, aparent spinoasa.
Cauza este lipsa unei evaluari pe intreg sistemul judiciar si a unei politici realiste de resurse umane, pentru ca strategiile adoptate in anii trecuti de CSM si politica sa de promovari a condus la un mismanagement al resurselor.
De altfel, pe un plan mai larg, evaluarea sistemului judiciar preconizata prin Raportul Comisiei din iulie 2010 va lamuri aceste aspecte.
De asemenea, pana in toamna Ministerul va finaliza studiul de impact pentru implementarea Codurilor si va continua sa sustina proiectul pentru desfiintarea instantelor si parchetelor cu volum mic de activitate.
Toate evaluarile realizate de experti, dl. Wittrup este unul dintre acestia, as vrea sa-l salut cu aceasta ocazie, indica faptul ca o serie de instante si unitati de parchet din tara trebuie desfiintate, nu numai pentru ca nu au un volum de lucru in limita mediei nationale dar si pentru faptul ca sunt rezultatul unui voluntarism politic de la data respectiva, care si-a dovedit irationalitatea deciziei prin faptul ca aceste instante nu functioneaza, nu au putut fi acoperite cu scheme de personal, iar cele care au volum de activitate si personal redus au dificultati majore in cazul unor incidente procedurale, cum ar fi recuzarile sau abtinerile. Acest lucru inseamna o eficientizare a actului de Justitie, o alocare judicioasa a resurselor limitate, nu o indepartare a Justitiei de cetatean, asa cum ni s-a reprosat.
Proiectul de lege lansat recent in dezbatere publica privind personalul auxiliar, este menit sa consolideze managementul in sistemul judiciar, prin introducerea managerului de instanta, degrevarea mai substantiala a judecatorilor de sarcini administrative si introducerea unei coerente in cariera grefierilor.
6. Evolutii in sistemul judiciar cu efecte negative pe buget
Binomul „Justitie – criza economica” trebuie privit dinamic si in dublu sens.
In general se vorbeste doar despre agresarea Justitiei de criza economica prin „subfinantarea bugetara”. Am expus cifre din care rezulta ca e vorba mai mult de o perceptie, decat de o realitate.
Pentru ca suntem la o conferinta care se doreste tehnica si profesionista, si pentru ca vorbim de Justitie, prin urmare de un demers echilibrat, imi ingadui sa expun reflectiei si celalalt sens al binomului, cum influenteaza Justitia criza economica.
Am expus ca managementul este un element cheie in utilizarea resurselor cu eficienta. Nu vom accepta sa acoperim mismanagementul cu resurse suplimentare. Vom aloca resurse suplimentare pentru sarcini suplimentare, pentru Coduri. Iata ca ajunge sa capete sens ceea ce sustineam in 2008, cand incercam sa convingem de necesitatea adoptarii Codurilor, afirmand printre altele ca acestea vor determina cresterea bugetelor si regandirea schemelor de personal.
Jurisprudenta neunitara afecteaza direct economia.
Jurisprudenta neunitara provoaca neincredere investitorilor. Investitorii prezenti apeleaza la arbitrajul camerelor proprii, cei care ar veni, iau in calcul costuri marite de mediul legislativ si judiciar.
Deciziile unor instante care exced limitele puterii judecatoresti afecteaza direct bugetul, incalcand Constitutia. Precedentele au fost in anii 2000 – 2008, in materie salariala, fapt constatat si prin decizia Curtii Constitutionale nr.838/2009. Impactul a fost de nivelul sutelor de milioane de euro.
Din pacate, asistam si astazi la unele decizii judecatoresti care afecteaza executia bugetara si contribuie la cresterea costurilor finantarii externe a deficitului bugetului de stat. Este vorba de decizii care aplica eronat jurisprudenta CEDO sau pur si simplu de erori judiciare.
In materie de despagubiri acordate pentru exproprieri au fost semnalate abuzuri care costa bugetul de stat mai mult decat s-ar cuveni petentilor.
Extinderea efectelor legii 221/2009 dincolo de domeniul ei de reglementare si cu ignorarea deciziei Curtii Constitutionale, stabilirea indirecta de politici salariale cu incalcarea separatiei puterilor in stat si din nou aplicarea gresita a jurisprudentei CEDO, sunt alte exemple.
Din fericire, cele mai multe dintre ele nu sunt definitive si mai este inca timp pentru indreptarea lor.
Coruptia din Justitie afecteaza de asemenea economia, pentru ca este luata in calcul la evaluarea mediului de afaceri. Iata de ce trebuie sa energizam Inspectia Judiciara, nu sa o mangaiem pe cap.
Si apropo de cap, nicio Inspectie Judiciara nu va fi exigenta si independenta atat timp cat va functiona cu un sef detasat de CSM si nu selectionat prin concurs pentru un mandat intreg.
7. Concluzii
Se spune uneori ca omului i-a fost dat cuvantul ca sa-si ascunda gandurile. Personal, cred ca scopul pentru care omului i-a fost dat cuvantul a fost altul, dar se poate constata de prea multe ori privind in jur ca zicala este adevarata.
Cel putin atunci cand reflectam la fenomene economice, avem la dispozitie cifre, in loc de cuvinte, de aceea este bine sa privim la ele inainte sa vorbim. Iar cifrele ne spun ca in ciuda perceptiilor formate pe alocuri cu superficialitate, bugetele alocate de Guvern Justitiei prin Ministerul Justitiei au pastrat trendul ascendent in perioada 2000 – 2010, in ciuda crizei bugetare din 2009 si 2010. Este o prima concluzie. Probabil ca aceeasi este situatia si in cazul celorlalti ordonatori din sistemul judiciar.
O a doua concluzie, ar fi aceea ca aceste bugete nu au fost utilizate cu maximum de eficienta, in special din cauza lipsei profesiei de manager de instanta si a lipsei unor strategii si politici coerente de resurse umane.
Voluntarismul politic manifestat prin deschiderea irationala de instante si parchete a agravat problema.
Se impune o privire atenta asupra modului in care toti ordonatorii de credite din sistemul judiciar au folosit resursele. Poate ca un audit financiar independent ar lamuri o serie de confuzii.
O a treia concluzie este ca trebuie sa reluam, la nivelul CSM, eforturile de conceptie a unei strategii de resurse umane pe termen mediu si lung, si asta pana stabilim data intrarii in vigoare a Codurilor, data previzibila de altfel.
In paralel, trebuie sa evaluam eficienta sistemului judiciar si impactul Codurilor.
Cele trei directii convergente vor indica cu acuratete necesarul de resurse pe care factorul politic trebuie sa-l aloce sistemului.
Faptul ca Strategia Fiscal Bugetara pentru 2011-2013, adoptata de catre Guvern, la cererea expresa a MJ, a mentionat Justitia ca domeniu prioritar, este un bun inceput.
In fine, toate aceste resurse trebuie privite si folosite cu o mentalitate responsabila de catre intreg sistemul, incepand cu liderii sai.
As dori sa insist asupra mentalitatii si atitudinii, pentru ca este cheia reusitei in orice intreprindere.
In lume se petrec lucruri importante. De la schimbari politice, la cele economice, de la aparitia conceptului de refugiat climatic la problema dinamicii demografice in Europa, datorita conectarii in satul mondial global, fiecare stat si fiecare cetatean este afectat direct sau indirect, mai mult sau mai putin.
In acest context dinamic, competitivitatea statelor, economiilor, dar si a natiunilor ca atare, va influenta felul in care traim.
Competitivitatea noastra ca natiune depinde de performanta fiecarui sistem socio-profesional.
Cresterea economica nu este suficienta, si oricum depinde de performanta clasei politice, a aparatului administrativ si intr-un grad foarte inalt a puterii judecatoresti.
E nevoie de un salt de frecventa in mentalitatea noastra pentru a duce la bun sfarsit modernizarea statului si implementarea Codurilor.
In foarte multe randuri sunt dojenit sau chiar criticat aspru de unii magistrati pentru ca sunt prea exigent si critic cu sistemul, ca nu apar suficient sistemul.
Eu cred ca pozitia de leadership obliga sa spui si adevarurile neplacute, pentru ca ele nu anuleaza reusitele sistemului. Cel mai usor este sa canti in struna sistemului si sa te ascunzi cand trebuie sa-ti asumi opinii, decizii, raspunderi.
Recunoscand meritele per ansamblu ale sistemului, vom continua sa invitam la reflectie si actiune de indreptare a opiniilor si starilor de fapt gresite. Este prima parghie importanta pe care o avem, cea de a doua fiind interventia legislativa. Vom continua sa le folosim pe amandoua, in ciuda unor evidente politici de combatere a MJ pe ambele directii, atat in privinta discursului public, cit si in privinta interventiilor legislative.
As vrea sa multumesc in incheiere organizatorilor si sa urez succes lucrarilor conferintei in continuare.
Va multumesc pentru atentie.
Sursa: Ministerul Justitiei
