MEMO Transporturi 2050: provocari majore si masuri fundamentale
Importanta sectorului
Transporturile reprezinta un sector fundamental pentru economia si societatea noastra. Mobilitatea este vitala pentru cresterea economica si pentru crearea de locuri de munca. Sectorul transporturilor asigura aproximativ 10 milioane de locuri de munca pentru si reprezinta in jur de 5% din produsul intern brut (PIB). Eficacitatea sistemelor de transport este foarte importanta pentru competitivitatea intreprinderilor europene in cadrul economiei mondiale. Pentru societatile europene, logistica (transportul, depozitarea etc.) reprezinta 10-15% din costul unui produs finit. Calitatea serviciilor de transport exercita un impact major asupra calitatii vietii. Fiecare gospodarie cheltuieste in medie 13,2% din bugetul sau pentru bunuri si servicii de transport.
Provocarile majore
Mobilitatea va creste, insa sectorul european al transporturilor se afla la o rascruce de drumuri. Sistemul nostru de transport se confrunta cu provocari majore:
– Rezervele de petrol vor scadea in deceniile urmatoare si va trebui sa se importe tot mai mult din regiunile instabile ale lumii. Se preconizeaza ca pretul petrolului va creste de cel putin doua ori intre 2005 si 2050 (59 USD/baril in 2005). Evenimentele actuale demonstreaza extrema volatilitate a pretului petrolului.
– Desi transporturile au devenit mai eficiente din punct de vedere energetic, 96% din necesarul de energie al sectorului depinde inca de petrol.
– In Europa, costurile aferente congestiilor se ridica anual la 1% din produsul intern brut (PIB).
– Este necesara reducerea drastica a emisiilor de gaze cu efect de sera la nivel mondial, cu scopul de a limita la 2ºC cresterea temperaturii cauzata de schimbarile climatice. In general, pentru a atinge acest obiectiv, UE trebuie sa reduca emisiile cu 80-95% pana in 2050 fata de nivelurile din 1990.
– Congestiile, atat pe sosele, cat si in spatiul aerian, reprezinta o problema majora. Potrivit previziunilor, sectorul transportului de marfa isi va intensifica activitatea cu 40% in 2030 si cu putin peste 80% pana in 2050, comparativ cu nivelurile din 2005. Traficul de pasageri va inregistra o crestere ceva mai redusa decat transportul de marfa: 34% pana in 2030 si 51% pana in 2050.
– In ceea ce priveste nivelul de dezvoltare a infrastructurii, exista mari diferente intre regiunile estice si vestice ale UE. In noile state membre exista in prezent doar aproximativ 4 800 km de autostrada si nu exista cai ferate speciale de mare viteza; caile ferate conventionale sunt adesea in stare proasta.
– Sectorul european al transporturilor se confrunta cu o concurenta tot mai acerba pe pietele mondiale ale transporturilor, aflate in expansiune rapida.
Pentru o imagine de ansamblu cuprinzatoare asupra principalelor statistici privind transporturile, a se vedea: Transporturi 2050: 50 de date si cifre.
Transporturi 2050: Principalele masuri
Strategia prezentata in Foaia de parcurs Transporturi 2050 – catre un spatiu unic al transporturilor vizeaza introducerea unor schimbari structurale profunde pentru a transforma sectorul transporturilor.
Aceasta strategie va fi pusa in practica in urmatorii ani (2011-2014), iar principalele masuri vor include:
– O ampla reforma a cadrului de reglementare din domeniul transportul feroviar (pachetul feroviar 2012/2013). Nucleul Foii de parcurs Transporturi 2050 il constituie necesitatea de a transforma sectorul feroviar astfel incat sa devina mai atractiv si sa poata realiza o crestere foarte semnificativa a cotei de piata a transporturilor de calatori si de marfa pe distante medii (>300 km) pana in 2050. In acelasi timp, scopul este de a tripla pana in 2030 lungimea actualei retele de cai ferate de mare viteza. Pentru a realiza toate aceste lucruri, va fi necesar sa se realizeze schimbari majore la nivelul cadrului de reglementare privind transportul feroviar, inclusiv deschiderea pietei pentru serviciile interne pentru calatori, introducerea unor structuri unice de gestionare pentru coridoarele de transport feroviar de marfa, separarea completa a gestionarilor de infrastructura de furnizorii de servicii si imbunatatirea cadrului de reglementare pentru a face sectorul feroviar mai atractiv pentru investitorii din sectorul privat. Comisia va prezenta un pachet ambitios de initiative legislative privind sectorul feroviar pentru perioada 2012-2013.
– O retea centrala de infrastructuri strategice este esentiala pentru crearea unui veritabil spatiu unic european al transporturilor. In 2011, Comisia va prezenta noi propuneri privind o retea transeuropeana centrala „multimodala” (publicarea orientarilor privind reteaua transeuropeana TEN-T, harti si propuneri financiare). UE va acorda finantare prin intermediul unui cadru unic pentru a utiliza in mod coerent banii proveniti din fondul TEN-T, din fondul de coeziune si din fondurile structurale. Conditionalitatea finantarii va garanta acordarea unei atentii deosebite prioritatilor UE si adoptarii de noi tehnologii (statii de alimentare cu carburanti/electricitate pentru vehiculele noi, tehnologii noi de gestionare a traficului).
– Pentru a crea un sistem de transport multimodal pe deplin functional este necesar sa se elimine blocajele si barierele din alte parti esentiale ale retelei, si anume prin intermediul pachetului „Aeroporturi” destinat sa imbunatateasca eficienta si capacitatea aeroporturilor (2011), al unei Comunicari privind transportul pe caile navigabile interioare (2011) vizand eliminarea barierelor si eficientizarea cailor navigabile interioare, precum si al initiativei „e-Maritime” (2011) pentru un transport maritim inteligent si debirocratizat, care va contribui la crearea unei veritabile „centuri albastre”, fara bariere, pentru transportul maritim. De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru ridicarea restrictiilor impuse cabotajului rutier (2012-2013).
– Crearea unui mediu financiar echitabil: o abordare inedita a taxelor de transport. Taxele de transport trebuie restructurate in sensul unei aplicari mai generalizate a principiilor „poluatorul plateste” si „utilizatorul plateste”. Printre principalele masuri prevazute pentru anii urmatori se numara:
– Publicarea de orientari pentru aplicarea, in cazul autoturismelor, a costurilor de infrastructura (2012). O a doua etapa va fi prezentarea unei propuneri de stabilire a unui cadru pentru internalizarea costurilor aplicabile tuturor autovehiculelor (cu exceptia celor care fac obiectul Eurovinietei) pentru a acoperi atat costurile de infrastructura, cat si costurile sociale ale congestiei, CO2 (daca nu este inclus in taxa pe carburanti), poluarea locala, zgomotul si accidentele. Statele membre nu vor fi obligate sa aplice aceste taxe, insa cele care hotarasc sa le aplice, vor putea face acest lucru intr-un cadru comun la nivelul UE.
– Internalizarea costurilor externe in cazul altor moduri de transport.
– Pentru a garanta stabilitatea finantarii transporturilor, se va aplica principiul rezervarii veniturilor realizate din taxarea utilizatorilor transporturilor pentru dezvoltarea unei retele integrate si eficiente (adica, un procent din taxele de transport trebuie reinvestit in sector pentru a asigura finantarea necesara crearii unei infrastructuri de transport de inalta calitate).
– Introducerea progresiva a sistemelor electronice de percepere a taxelor de trecere: de exemplu, incepand din octombrie 2012, va fi pus la dispozitie un sistem electronic european de taxare pentru camioane, iar doi ani mai tarziu, pentru toate tipurile de vehicule, care va permite conducatorilor de camioane sa plateasca diferite taxe de autostrada pe cale electronica, prin intermediul unui furnizor de servicii unic pentru intreaga Europa. Acest sistem ar putea inlocui numeroasele sisteme diferite utilizate in prezent de cele 21 de state membre care aplica taxe rutiere. Principiul este acelasi ca in cazul telefoanelor mobile – taxele sunt percepute de operatorul national / autoritatile nationale ale utilizatorului, indiferent in ce parte a Europei se afla acesta. In plus, datorita acestui sistem electronic, taxele pot fi usor adaptate la conditii variabile (ore de varf, vehicule mai poluante).
– Un plan strategic la nivelul UE pentru tehnologii de transport (2011). Cercetarea si implantarea eficace a noilor tehnologii vor fi esentiale pentru reducerea, atat in UE, cat si in restul lumii, a emisiilor cauzate de transportul urban, interurban si pe distante lungi. In 2011, planul strategic pentru tehnologii de transport (STTP) va constitui o initiativa majora de regrupare/reorientare a eforturilor europene de cercetare si dezvoltare in domeniul transporturilor.
– Se va acorda prioritate producerii de vehicule ecologice, sigure si silentioase pentru toate modurile de transport, de la autovehicule la nave, barje, material rulant si aeronave. Printre principalele elemente vizate se numara combustibilii alternativi, noile materiale, noile sisteme de propulsie si instrumentele informatice si de gestionare a traficului destinate gestionarii si integrarii unor sisteme de transport complexe. Planul strategic va stabili directia in care dorim sa se orienteze fondurile pentru cercetare, modul de elaborare a strategiei de dezvoltare astfel incat aceasta sa stimuleze / sa asigure introducerea pe piata a noilor tehnologii si modalitatea de elaborare a standardelor UE necesare pentru asigurarea unei introduceri coerente in intreaga Europa.
– In cadrul planului strategic general, Comisia va publica in 2012 o strategie privind sistemele de transport ecologice, care va contine mai multe detalii cu privire la masurile specifice de stimulare si de facilitare a introducerii vehiculelor ecologice, precum si la elaborarea, la nivelul UE, a standardelor pentru introducerea acestor vehicule – de exemplu, norme privind interoperabilitatea infrastructurii de taxare, orientari si standarde pentru infrastructura de realimentare cu carburanti.
– O strategie tripartita pentru transportul urban. O parte esentiala a strategiei Transporturi 2050 este realizarea obiectivului de eliminare progresiva din orase a automobilelor alimentate conventional pana in 2050 si orientarea spre automobile electrice, pe baza de hidrogen si hibride, spre transportul public si spre mersul pe jos sau cu bicicleta in mediul urban. O mare parte din responsabilitatea organizarii transportului in orase le revine statelor membre si fiecare oras va trebui sa decida care sunt mijloacele de transport adecvate pentru regiunea in care se afla. Cu toate acestea, pentru a facilita trecerea la un transport mai ecologic in orase, Comisia:
– va introduce proceduri si asistenta financiara pentru auditurile si planurile de mobilitate urbana, realizate pe baza de voluntariat, si va examina posibilitatea de a lega fondurile regionale si fondul de coeziune de orasele si regiunile care au prezentat planuri de mobilitate urbana;
– va prezenta propuneri privind un cadru UE pentru taxarea utilizatorilor rutieri din mediul urban si scheme de restrictionare a accesului pentru a veni in sprijinul numarului tot mai mare de state membre doresc sa aplice schemele de taxare pentru a reduce congestionarea si pentru a modifica modelele urbane de transport. Se va asigura astfel functionarea diferitelor scheme intr-un cadru coerent la nivelul intregii UE precum si caracterul nediscriminatoriu al acestora.
– In ceea ce priveste solutiile tehnologice pentru fabricarea de automobile ecologice, orasele nu pot actiona pe cont propriu. In acest caz, UE va orienta eforturile de cercetare din Uniune, va introduce strategii de dezvoltare la nivelul intregii UE si conditiile de piata adecvate pentru a facilita introducerea noilor vehicule ecologice in orase. Tranzitia spre utilizarea automobilelor ecologice reprezinta o prioritate majora in cadrul planului strategice pentru tehnologii de transport (2011).
– In ceea ce priveste transportul pe distante lungi, in special transportul aerian si maritim, accentul se va pune pe cresterea competitivitatii si pe reducerea emisiilor prin:
– modernizarea intregului sistemul european de control al traficului aerian (SESAR[1]) pana in 2020 si crearea cerului unic european (zboruri mai sigure si de mai scurta durata, capacitate mai mare). O prima etapa este crearea, aflata deja in curs, a blocurilor aerospatiale functionale (FAB) pana la sfarsitul anului 2012, prin cooperarea dintre statele membre. Datorita cerului unic, zborurile se vor reduce cu 10% si se vor inregistra reduceri foarte importante in ceea ce priveste consumul de combustibil si emisiile.
– Astfel de imbunatatiri majore la nivelul gestionarii traficului sunt esentiale pentru eficientizarea tuturor modurilor de transport si pentru reducerea emisiilor cauzate de acestea. Aceasta presupune introducerea de sisteme avansate de gestionare a transporturilor terestre si pe calea apei (ERTMS, STI, Safeseanet si LRIT[2]).
– Alte masuri-cheie pentru transportul aerian si maritim vor include: introducerea de motoare si prototipuri mai ecologice si trecerea la combustibili durabili (a se vedea STTP), finalizarea, pana in 2020, a spatiului aerian european comun format din 58 de tari (1 miliard de locuitori) si cooperarea cu partenerii internationali si in cadrul organizatiilor internationale precum OACI (Organizatia Aviatiei Civile Internationale) si OMI (Organizatia Maritima Internationala) pentru a promova competitivitatea europeana si obiectivele in materie de combatere a schimbarilor climatice la nivel global.
– In ceea ce priveste transportul maritim, obiectivul de reducere cu cel putin 40% a emisiilor cauzate de combustibilii cu emisii scazute de sulf poate fi indeplinit prin masuri operationale si tehnice, inclusiv prin introducerea unor noi prototipuri de nave si a combustibililor cu emisii scazute de dioxid de carbon. Avand in vedere caracterul global al transportului maritim, pentru a putea fi aplicate cu eficacitate, aceste masuri trebuie elaborate in cadrul international al OMI.
– Un impuls major in directia planificarii transportului multimodal si a sistemelor integrate de emitere de bilete. Spatiul unic european al transporturilor depinde de existenta, la nivelul intregii UE, a unor sisteme eficace si interoperabile de planificare a transportului multimodal si de emitere integrata a biletelor.
– Pe termen scurt, se va incuraja masiv progresul in vederea adoptarii, la nivelul UE, a masurilor necesare pentru facilitarea planificarii transportului integrat multimodal, incepand cu elaborarea principalelor standarde necesare pentru a facilita planificarea transportului feroviar la nivelul intregii UE (2012), precum si a masurilor legislative necesare pentru garantarea accesului furnizorilor de servicii la informatii in timp real privind deplasarile si traficul.
Inalta calitate a serviciilor de transport din toate sectoarele depinde de consolidarea si aplicarea legislatiei privind drepturile pasagerilor in toate modurile de transport. Dupa finalizarea cadrului legislativ privind drepturile pasagerilor in toate modurile de transport, Comisia va publica rapoarte cu privire la aplicarea drepturilor pasagerilor in transportul aerian, iar mai tarziu in cursul acestui an, va prezenta orientari privind interpretarea comuna a drepturilor pasagerilor in toate modurile de transport.
Fara a fi exhaustiva, lista de mai sus evidentiaza unele dintre principalele masuri care vor fi adoptate in perioada 2011-2014 in vederea introducerii schimbarilor structurale majore necesare pentru crearea unui spatiu unic european integrat al transporturilor.
Lista completa a initiativelor preconizate in Foaia de parcurs Transporturi 2050 – care vizeaza 40 de sectoare din domeniul transporturilor (rutier, aerian, maritim si pe caile navigabile interioare) – poate fi consultata pe site-ul web http://ec.europa.eu/transport/index_en.htm.
[1] Programul de cercetare privind managementul traficului aerian in cerul unic european, http://ec.europa.eu/transport/air/sesar/sesar_en.htm.
[2] Sistemul european de management al traficului feroviar, sistemele inteligente de transport (in transportul rutier), serviciile de informatii fluviale, sistemele de informare maritima ale UE: SafeSeaNet si identificarea si urmarirea de la distanta a navelor (Long Range Identification and Tracking of vessels).
