Comisia Europeana invita statele membre sa stabileasca strategii nationale pentru integrarea romilor
Cele 10-12 milioane de romi din Europa se confrunta in continuare cu discriminare, excluziune si nerecunoasterea drepturilor, in timp ce guvernele suporta pierderi ale veniturilor si ale productivitatii din ce in ce mai importante din cauza posibilitatii ca talentul acestei comunitati sa nu fie valorificat. Imbunatatirea integrarii economice si sociale este imperativa, insa eficacitatea acesteia necesita o actiune concertata la toate nivelurile pentru a aborda cauzele multiple ale excluziunii. Prin urmare, Comisia Europeana prezinta astazi un Cadru UE pentru strategiile nationale de integrare a romilor. Acest cadru va contribui la orientarea politicilor nationale privind romii si la mobilizarea fondurilor disponibile la nivelul UE pentru a sprijini eforturile de integrare. Cadrul se axeaza pe patru piloni: accesul la educatie, locuri de munca, ingrijiri medicale si locuinte. Statele membre ar trebui sa stabileasca obiective nationale specifice in ceea ce priveste integrarea romilor, in functie de dimensiunile populatiei rome care traieste pe teritoriile lor si de situatia initiala a acesteia.
„In ciuda bunelor intentii exprimate de unii politicieni nationali, s-au schimbat foarte putine lucruri in viata de zi cu zi a majoritatii romilor in ultimii ani”, a afirmat vicepresedintele Comisiei, doamna Viviane Reding, comisarul UE pentru justitie. „Statele membre au responsabilitatea comuna de a pune capat excluderii romilor de la scolarizare, locuri de munca, ingrijiri medicale si locuinte. Aceasta reprezinta o provocare importanta. De aceea stabilim obiective pentru integrarea romilor si avem nevoie de un angajament ferm din partea tuturor capitalelor, regiunilor si oraselor europene pentru a transpune in practica aceste obiective. Este timpul sa depasim bunele intentii si sa trecem la actiuni concrete. Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este ca statele membre sa contribuie la garantarea faptului ca toti copiii romi termina cel putin scoala primara.”
Populatia roma din Europa traieste in conditii socioeconomice mult mai precare decat restul populatiei. Conform unui sondaj realizat in sase state din UE[1], numai 42 % dintre copiii romi termina scoala primara, in comparatie cu o medie de 97,5 % la nivelul UE. In ceea ce priveste educatia secundara, rata de participare a romilor este estimata la numai 10 %. Pe piata muncii, acestia se confrunta cu rate mai scazute de ocupare a fortei de munca si cu rate mai ridicate de discriminare. In ceea ce priveste locuintele, se intampla frecvent ca romii sa nu aiba acces la servicii esentiale, cum ar fi apa curenta sau electricitatea. Aceasta populatie se confrunta, de asemenea, cu un decalaj in materie de sanatate: speranta de viata a romilor este cu 10 ani mai redusa decat media UE, care este de 76 de ani pentru barbati si de 82 de ani pentru femei.
Comisarul UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, domnul László Andor, a declarat: „Excluderea permanenta a populatiei rome este inacceptabila intr-o Europa a secolului 21 construita pe baza principiilor egalitatii, democratiei si statului de drept. Conditiile de viata ale majoritatii romilor si relatiile acestora cu restul societatii s-au deteriorat in ultimii ani.”
Domnul László Andor a precizat in continuare: „Pentru unele tari va fi pur si simplu imposibil sa se realizeze obiectivele Strategiei Europa 2020 fara progrese substantiale in ceea ce priveste integrarea romilor.”
Integrarea romilor ar putea genera beneficii economice considerabile. Romii reprezinta un procent din ce in ce mai mare din populatia de varsta activa, cu o varsta medie de 25 de ani in comparatie cu media de 40 de ani la nivelul UE. In Bulgaria si Romania, acestia reprezinta una din cinci persoane nou-intrate pe piata fortei de munca. Studiul realizat de Banca Mondiala sugereaza ca integrarea completa a romilor ar putea genera beneficii de aproximativ 0,5 miliarde € pe an pentru economiile anumitor tari, prin imbunatatirea productivitatii, reducerea cheltuielilor sociale si cresterea veniturilor din impozite.
In trecut, UE a subliniat in repetate randuri necesitatea unei mai bune integrari a romilor, cel mai recent intr-un raport din aprilie 2010 (IP/10/407). Legislatia UE (Directiva privind egalitatea rasiala) prevede deja obligatia statelor membre de a asigura accesul egal al minoritatilor etnice, cum ar fi romii, la educatie, locuinte, sanatate si locuri de munca. In decembrie 2010, Grupul operativ privind romii din cadrul Comisiei a constatat ca nu s-au luat inca masuri ferme si proportionale pentru a solutiona problemele sociale si economice cu care se confrunta o mare parte din populatia roma a UE (MEMO/10/701). Este esential sa trecem la o viteza superioara si sa ne asiguram ca politicile de integrare la nivel national, regional si local se concentreaza in mod clar si specific asupra romilor.
Pe baza acestor constatari, cadrul UE dezvolta o abordare privind incluziunea romilor adaptata situatiei lor, prin stabilirea de obiective in urmatoarele domenii:
– Educatie: garantarea faptului ca toti copiii romi termina cel putin scoala primara;
– Ocuparea fortei de munca: reducerea decalajului intre cetatenii romi si restul cetatenilor in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca;
– Sanatate: reducerea decalajului in materie de sanatate, de exemplu prin reducerea ratei de mortalitate infantila in randul romilor;
– Locuinte: reducerea decalajului in ceea ce priveste accesul la locuinte si la utilitati publice, precum apa si electricitatea.
Statele membre vor trebui sa prezinte, pana la sfarsitul anului 2011, strategii nationale de integrare a romilor, precizand modul in care vor contribui la realizarea acestor obiective. Cadrul este conform cu obiectivele mai generale ale Strategiei Europa 2020 stabilite de UE in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, incluziunea sociala si educatia. Indeplinirea acestor obiective este importanta pentru ca ar ajuta statele membre sa realizeze obiectivele generale ale Strategiei Europa 2010.
Comisia propune, de asemenea, solutii pentru a garanta o utilizare cat mai eficace a fondurilor UE care contribuie la integrarea romilor. Statele membre sunt invitate sa isi modifice programele operationale cofinantate prin fondurile structurale si Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala in vederea imbunatatirii sprijinului acordat proiectelor care ii vizeaza pe romi.
In cele din urma, pentru a asigura impactul concret al Cadrului UE pentru strategiile nationale asupra vietii de zi cu zi a romilor, Comisia intentioneaza sa instituie un mecanism de monitorizare robust pentru a cuantifica rezultatele. Agentia pentru Drepturi Fundamentale a UE trebuie sa joace un rol‑cheie prin culegerea, in cooperare cu alte organizatii, a datelor privind situatia sociala si economica a romilor. Statele membre sunt invitate sa desemneze puncte de contact nationale care sa gestioneze, sa monitorizeze si sa prezinte rapoarte cu privire la punerea in aplicare a strategiei nationale de integrare a romilor din tara lor. Comisia Europeana va prezenta rapoarte anuale cu privire la progresele realizate in statele membre.
Context
Romii, care reprezinta cea mai mare minoritate etnica a Europei, traiesc in Europa de multe secole, insa se confrunta frecvent cu prejudecati, intoleranta, discriminare si excluziune.
Multe dintre domeniile care necesita o imbunatatire a integrarii romilor, cum ar fi educatia, ocuparea fortei de munca, sanatatea si locuintele, sunt in primul rand responsabilitati nationale sau regionale. Cu toate acestea, UE are un rol important in ceea ce priveste coordonarea actiunilor statelor membre si ajutorul acordat prin intermediul instrumentelor financiare.
In vara anului 2010, Comisia Europeana si-a exprimat public convingerea ca romii sunt cetateni ai UE si ar trebui sa beneficieze pe deplin de drepturile lor si sa isi indeplineasca pe deplin obligatiile care le revin in temeiul dreptului UE (SPEECH/10/428 si MEMO/10/502).
[1] Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Romania si Slovacia.
Sursa: Comisia Europeana
